AUTOR: Dr. Virginia CÂMPEANU
Comisia Europeană a publicat cel mai recent Tablou de bord al ajutoarelor de stat (State Aid Scoreboard 2015) cu date privind cheltuielile efectuate, până la 31 decembrie 2014, de cele 28 state membre ale Uniunii Europene pentru acordarea ajutoarelor de stat nelegate de criză (adică cele care nu au fost destinate sectorului financiar bancar în perioada de criză şi post criză). În acest articol prezentăm rezultatele unei analize comparative efectuate în baza datelor oficiale publicate privind evoluţia şi structura ajutoarelor de stat în UE-28 şi România. Menţionăm că datele se referă la toate măsurile de ajutor acordate industriilor prelucrătoare, serviciilor, agriculturii şi dezvoltării rurale.
Introducere
Politica Uniunii Europene în domeniul concurenţei se adresează sectorului privat şi celui public. În acest sens, o componentă importantă a politicii concurenţei se referă la controlul ajutoarelor de stat, reglementat de prevederile articolului 107 al Tratatului de Funcţionare a UE (TFUE) (fostul 87 al Tratatului UE). Conform articolului 107, orice ajutor de stat acordat de către un stat membru al UE din resursele statului, este incompatibil cu Piaţa internă unică, dacă distorsionează concurenţa şi afectează comerţul între statele membre. Totuşi, acelaşi articol al TFUE stipulează unele categorii de ajutore de stat care sunt permise a se acorda în statele membre UE, dintre care unele sunt compatibile cu Piaţa internă unică, altele pot fi considerate compatibile cu Piaţa internă, iar o altă categorie de ajutoare de stat se referă la Facilităţi fiscale compatibile cu normele europene.
După declanşarea crizei financiare globale, Comisia Europeană a modernizat şi simplificat normele privind ajutoarele de stat pentru a încuraja statele membre să direcţioneze mai bine sprijinul public către investiţii durabile. S- a recurs la simplificarea procedurii de acordare a ajutorului de stat pentru anumite măsuri importante, dar şi la redirecţionarea ajutorului de stat către obiectivele prioritare ale Comunităţii.
Pe de altă parte, criza din sectorul financiar a determinat statele membre ale Uniunii Europene să solicite acordarea de ajutoare de stat către bănci pentru sporirea încrederii populaţiei şi a mediului de afaceri în acest sector şi pentru a permite băncilor să acorde credite economiei reale.
În întreaga perioadă de criză şi post criză au fost necesare şi s-au operat multe revizuiri succesive ale reglementărilor comune în domeniul ajutoarelor de stat, astfel încât principalele categorii de ajutoare s-au concretizat în ajutoare de stat nelegate de criză (ajutoare pentru industrie, servicii, cărbune, agricultură, pescuit şi parţial transport) şi ajutoare de stat legate de criză, adică ajutoare de stat acordate sectorului financiar prin măsuri de recapitalizare, garanţii bancare şi injecţii de lichidităţi.
Politica de control al ajutoarelor de stat de către Comisia Europeană a constituit unul din factorii principali ce au asigurat implementarea măsurilor de salvare fără precedent a entităţilor economice, în mod coordonat, fără să creeze distorsiuni ale concurenţei pe Piaţa internă a UE.
Scoreboardul din 2015 privind ajutoarele de stat acordate în UE
Pentru a furniza publicului o sursă accesibilă de informare cu privire la situaţia cheltuielilor implicate de acordarea ajutoarelor de stat în fiecare dintre statele membre, Comisia Europeană publică de două ori pe an, primăvara şi toamna, un nou Scoreboard (Tablou de bord) al ajutoarelor de stat. Cel mai recent Scoreboard, realizat în anul 2015 şi publicat în februarie 2016, se referă la cheltuielile efectuate de statele membre pentru ajutoare de stat până la data de 31 decembrie 2014. Cheltuielile evidenţiate în Scoreboard cuprind doar măsurile de ajutor de stat nelegate de criză pentru industrie, servicii, agricultură şi pescuit, transporturi pentru care Comisia fie a adoptat decizii formale, fie a primit informaţii de la statele membre cu privire la măsurile calificate pentru exceptări, în baza Regulamentului general de exceptare în bloc (GBER). Cheltuielile statelor membre cu ajutoare de stat legate de criză, acordate sectorului financiar bancar sunt tratate separat de Scoreboard.
Modernizarea politicii privind ajutorul de stat a redus birocraţia pentru ajutoarele fără probleme. Ca elemente de noutate pentru acest recent Scoreboard am identificat relevarea pentru prima oară a cheltuielilor la nivel naţional pe fiecare schemă de ajutor de stat, a sprijinului public pentru sursele regenerabile de energie şi a cheltuielilor din Fonduri structurale utilizate pentru cofinanţarea măsurilor de ajutor de stat. „Toate aceste elemente contribuie la o mai bună transparenţă a cheltuielilor publice şi promovează mai bine ajutoarele de stat” (DG Competition, febr.2016). În acelaşi sens, statelor membre ale UE- 28 li se solicită să publice, începând cu 1 iulie 2016, fiecare ajutor de stat acordat care depăşeşte 500 000 euro, identitatea beneficiarului, suma acordată, obiectivul ajutorului şi baza legală, iar informaţiile vor fi disponibile pe website-urile Comisiei Europene şi ale statelor membre.
Evoluţia cheltuielilor pentru ajutoare de stat în UE-28 şi România, în perioada crizei şi post crizei globale
La nivelul Uniunii Europene, în anul 2014, potrivit raportărilor naţionale, cele 28 state membre ale Uniunii Europene au cheltuit 101,2 miliarde euro pentru ajutoare de stat nelegate de criză, cu un spor de peste 50% sau în termeni nominali de 33 miliarde euro comparativ cu anul anterior.
Comisia apreciază că peste 85% din această creştere, sau peste 28 miliarde euro, se datorează includerii unui număr mai mare de scheme de sprijin pentru energie regenerabilă, ca urmare a adoptării, în 2014, a Liniilor directoare privind ajutorul de stat pentru energie şi mediu (Energy and Environmental Aid Guidelines, 2014).
La nivelul României, analiza datelor privind evoluţia cheltuielilor cu ajutoare de stat nelegate de criză conduce la concluzia că acestea au oscilat în perioada 2009-2014 în jurul a 900 milioane euro anual, cu excepţia anului 2010, de criză profundă, când s-au alocat circa 315 milioane euro. Ulterior, cheltuielile cu ajutoare de stat s-au inscris într-o tendinţă uşoară de creştere, astfel că în anul 2014 ajutoarele de stat au totalizat circa 971,5 milioane euro (sporind într-un ritm mult mai lent comparativ cu media UE- 28, cu 8,5% faţă de anul anterior). Din analiza comparativă cu alte state membre UE din Centrul şi Estul Europei, România cheltuieşte între cele mai mici sume pentru ajutoare de stat nelegate de criză (industrie, servicii, s.al.), iar Polonia cele mai mari sume, cu dublarea acestora în 2014 faţă de anul anterior.
Grafic nr. 2: Evoluţia cheltuielilor pentru ajutoare de stat în România şi alte ţări Central şi Est Europene
Sursa: Prelucrare şi reprezentare ale autorului pe baza datelor din Eurostat, 29/02/2016, http://ec.europa.eu/eurostat/tgm_comp/table.do?tab=table&init
Potrivit unor estimări preliminare ale Directoratului General pentru Concurenţă al Comisiei Europene, datele evidenţiate în Scoreboard 2015 sunt incomplete, dar, în următorii ani se va înregistra o tendinţă de creştere a cheltuielilor pentru ajutoare de stat ca urmare a faptului că statele membre se vor conforma în mai mare măsură la raportarea ajutoarelor de stat în Scoreboard.
Structura ajutoarelor de stat nelegate de criză
Analiza datelor privind structura ajutoarelor de stat în 2014 relevă că, la nivelul UE-28, marea majoritate au fost ţintite spre activităţile ne-agricole (peste 92%), restul de circa 8% a fost acordat pentru agricultură şi dezvoltare rurală.
Analiza comparativă a acestei structuri cu structura ajutoarelor din România conduce la concluzia că şi în România cheltuielile cu ajutoare de stat destinate obiectivelor neagricole au fost majoritare, dar, comparativ cu UE- 28, s-a cheltuit în proporţie mai mare pentru ajutoare de stat destinate agriculturii şi dezvoltării rurale (vezi Grafic nr.3). Distribuţia geografică a ajutoarelor de stat neagricole în UE, în anul 2014
Cheltuielile cu ajutoare de stat nelegate de criză pentru obiective neagricole au totalizat 93,5 miliarde euro în Uniunea Europeană. Această categorie de ajutoare a fost concentrată în anul 2014 pe 5 ţări membre UE, care au acordat 75% din totalul ajutoarelor la nivelul UE-28, anume Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Polonia.
Grafic nr. 4: Gradul ridicat de concentrare a ajutoarelor de stat neagricole pe ţări membre UE-28
Sursa: Prelucrare şi reprezentare ale autorului pe baza datelor din State Aid Scoreboard 2015, febr. 2016
România a cheltuit circa 848 milioane euro pentru ajutoare de stat ne- agricole, ceea ce a reprezentat 0,9% din totalul cheltuielilor respective ale UE-28.
Structura ajutoarelor de stat neagricole pe obiective
În Scoreboard-ul din 2015 sunt menţionate 14 obiective principale spre care au fost ţintite ajutoarele neagricole la nivelul UE-28 şi pentru care s-au cheltuit 93,5 miliarde euro în 2014.
Grafic nr. 5: Structura ajutoarelor de stat neagricole pe obiective în UE-28 şi România, în 2014
Sursa: Prelucrare şi reprezentare ale autorului pe baza datelor din State Aid Scoreboard 2015, febr. 2016
Peste 70% din aceste cheltuieli au fost îndreptate spre 3 obiective: protecţia mediului şi energia (46,5%); dezvoltarea regională (16,5%) şi Cercetare&Dezvoltare&Inovare (aproape 12%).
România a avut în 2014 o gamă mai restrânsă de obiective pentru ajutoare neagricole (jumătate din cele înscrise în UE-28), astfel că 95% din sumele alocate au fost îndreptate spre protecţia mediului şi energie (71%), dezvoltare regională (circa 20%) şi C&D&I (3%). Se remarcă ponderea deosebit de scăzută a ajutorului de stat pentru CDI în România, comparativ cu UE-28 (Grafic nr.5).
Structura ajutoarelor de stat neagricole pe instrumente Instrumentele folosite în Uniunea Europeană pentru acordarea ajutoarelor de stat pe obiective neagricole (industrii, servicii, dezvoltare regională, CDI, s.al.) s-au concretizat în injecţii de capital, granturi, garanţii, credite cu dobânzi preferenţiale, suspendare de impozite, scutiri de impozite şi altele.
Grafic nr. 6: Structura ajutoarelor de stat neagricole pe instrumente în anul 2014, în UE-28 şi România
Sursa: Prelucrare şi reprezentare ale autorului pe baza datelor din State Aid Scoreboard 2015, febr. 2016
Analiza datelor din Scoreboard 2015 relevă utilizarea în principal, atât în UE-28 cât şi în România, a două instrumente: granturi şi scutiri de impozite (ce totalizează 93% din total în UE-28 şi aproape 99% în România, care nu a utilizat injecţii de capital şi suspendări de impozite).
Structura ajutoarelor de stat neagricole după finanţare
Din valoarea totală a ajutoarelor neagricole de 93,5 miliarde euro la nivelul UE-28, doar 7,7 miliarde euro au reprezentat cheltuielile de cofinanţare a acestora (sau 8% din total), restul fiind cheltuieli necofinanţate pentru ajutoare de stat.
La nivelul României, din valoarea cheltuielilor pentru ajutoare de stat neagricole, de 848 milioane euro în anul 2014, cheltuielile pentru cofinanţare au reprezentat numai 2%, cu mult sub nivelul ponderii deţinute în Uniunea Europeană.
Grafic nr. 7: Structura ajutoarelor de stat neagricole după finanţare în anul 2014, în UE-28 şi în România
Sursa: Prelucrare şi reprezentare ale autorului pe baza datelor din State Aid Scoreboard 2015, febr. 2016
Concluzii
În Uniunea Europeană, s-a înregistrat o creştere semnificativă, de circa 50% a cheltuielilor pentru ajutoare de stat nelegate de criză în anul 2014 comparativ cu anul anterior, ajungând la 101,2 miliarde euro.
În România, cheltuielile cu ajutoare de stat s-au inscris într-o tendinţă mai lentă de creştere, astfel că în anul 2014 ajutoarele de stat au totalizat circa 971,5 milioane euro, sporind cu 8,5% comparativ cu anul anterior.
Analiza datelor privind structura ajutoarelor de stat în 2014 relevă că la nivelul UE-28 marea majoritate a ajutoarelor a fost ţintită spre activităţile neagricole (peste 92%), restul de circa 8% a fost acordat pentru agricultură şi dezvoltare rurală.
În România, cheltuielile cu ajutoare de stat destinate obiectivelor neagricole au fost majoritare, dar, comparativ cu UE-28, s-a cheltuit în proporţie mai mare pentru ajutoare de stat destinate agriculturii şi dezvoltării rurale.
România a avut în 2014 o gamă mai restrânsă de obiective pentru ajutoare neagricole (jumătate din cele înscrise în UE-28), astfel că 95% din sumele alocate au fost îndreptate spre doar trei obiective: protecţia mediului şi energie (71%), dezvoltare regională (circa 20%) şi C&D&I (3%). Se remarcă ponderea deosebit de scăzută a ajutorului de stat pentru CDI în România, comparativ cu UE-28.
Atât în UE-28, cât şi în România au fost utilizate în principal două instrumente pentru acordarea ajutoarelor de stat neagricole: granturi şi scutiri de impozite (ce totalizează 93% din total în UE-28 şi aproape 99% în România, care nu a utilizat injecţii de capital şi suspendări de impozite).
La nivelul României, s-a utilizat în mică măsură cofinanţarea pentru acordarea ajutoarelor de stat (în special din Fonduri structurale), cu mult sub nivelul ponderii deţinute de cofinanţare din valoarea cheltuielilor pentru ajutoare de stat neagricole în Uniunea Europeană.
Bibliografie
Bâlgăr, Cristina Ana (2014). Îmbunătăţirea normelor UE privind ajutoarele de stat pentru energie şi protecţia mediului, Eurolex 4/2014, Institutul de Economie Mondială
Câmpeanu, Virginia (2014). “Diamantul” renașterii industriale: modernizarea ajutorului de stat, Eurolex 1/ 2014, Institutul de Economie Mondială
Draft Guidelines on environmental and energy aid for 2014-2020, Brussels, XXX, (2013)
Drăgoi, Andreea (2013). O nouă revizuire a regulamentului de exceptare pe categorii a ajutoarelor de stat (RGECA), EUROLEX 2/2013, Institutul de Economie Mondială
European Commission (2016). State Aid Scoreboard, disponibil la adresa: http://ec.europa.eu/competition/state_aid/scoreboard/index_en.html
European Commission (2016). Country fiches, State Aid Scoreboard, disponibil la adresa: http://ec.europa.eu/competition/state_aid/scoreboard/index_en.html
European Commission (2014). Un cadru pentru politica privind clima și energia în perioada 2020-2030, COM (2014) 15 final, Bruxelles, 22.1.2014
European Commission (2014). State aid modernization – a major revamp of EU State aid control, Competition Policy Newsletter, 11 November 2014
European Commission (2012). Report on state aid granted by the EU Member States, Brussels, 21.12.2012
Eurostat, 29.02.2016, extras la 03 Mar 2016, disponibil pe http://ec.europa.eu/eurostat/tgm_comp/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&lang uage=en&pcode=comp_sa_01
