Autor: Mihai Niţoi
În data de 16 septembrie 2016, a avut loc la Bratislava primul Consiliu European informal după rezultatul referendumului din Marea Britanie în favoarea părăsirii Uniunii Europene. Programul asumat de liderii europeni în cadrul declaraţiei de la Bratislava, pentru a oferi o nouă viziune a UE, este structurat în jurul a trei piloni principali: i) migraţia şi frontierele externe; ii) securitatea internă şi externă; iii) dezvoltarea economică, socială şi tineretul.
În data de 16 septembrie 2016, a avut loc la Bratislava, primul Consiliu European informal după rezultatul referendumului din Marea Britanie în favoarea părăsirii Uniunii Europene (UE). Consiliul a fost precedat, în data de 14 septembrie 2016, de declaraţia preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, privind starea Uniunii Europene, care şi-a început discursul cu ceea ce pare a fi diagnosticul UE, asumat şi recunoscut de liderii politici: „Uniunea Europeană se află într-o criză existenţială.” Această declaraţie este întărită şi de cancelarul Germaniei, Angela Merkel, care a afirmat, înaintea consiliului de la Bratislava, că „Europa este într-o situaţie critică.” În aceste condiţii, – rezultatul referendumului din Marea Britanie, creștere economică lentă a UE, nivel ridicat al ratei șomajului, criza migrației, amplificarea tendințelor naționaliste, accentuarea decalajelor economice dintre Nordul și Sudul UE etc. -, adoptarea unor decizii de către liderii statelor membre era necesară pentru creșterea încrederii în capacitatea Uniunii de a răspunde optim acestor provocări.
În urma Consiliului European de la Bratislava, liderii celor 27 de state membre, şi-au propus ca în următoarele luni să ofere cetăţenilor „o viziune pentru o UE mai atractivă.” De asemenea, liderii UE au stabilit un program de lucru detaliat în cadrul Declaraţiei finale a Consiliului. Principalele măsuri pot fi regăsite în comunicatul oficial postat pe site-ul Consiliului Uniunii Europene[1].
Programul asumat de liderii europeni în cadrul declaraţiei de la Bratislava este structurat în jurul a trei piloni principali: i) migraţia şi frontierele externe; ii) securitatea internă şi externă; iii) dezvoltarea economică, socială şi tineretul.
Astfel, în ceea ce priveşte migraţia şi frontierele externe, liderii europeni îşi propun să controleze şi să reducă fluxurile de imigranţi, prin punerea în aplicare a acordului UE-Turcia, întărirea frontierei Bulgariei cu Turcia, acordarea de sprijin continuu ţărilor din Balcanii de Vest şi creşterea capacităţii de reacţie a poliţiei de frontieră şi de coastă. În ceea ce priveşte securitatea internă, autorităţile europene îşi propun, în principal, combaterea terorismului prin creşterea cooperării dintre structurile de informaţii naţionale şi crearea unor sisteme de informaţii şi baze de date în scopul verificării în avans a persoanelor ce urmează să călătorească în cadrul UE. Pentru creşterea dezvoltării economice şi sociale, liderii UE îşi propun să asigure un „viitor economic promiţător pentru toţi şi oportunităţi mai bune pentru tineri”, măsurile urmând a fi anunţate la următoarele consilii.
După cum observăm, obiectivele asumate sunt generale, iar deciziile privind problemele majore ale UE sunt, mai degrabă, amânate. De altfel, liderii UE sunt ei înșişi divizaţi. Grupul de la Vişegrad, într-o declaraţie comună realizată în cadrul Consiliului de la Bratislava, a solicitat: i) mai multă putere acordată parlamentelor naţionale, contrar unificării politice dorite de Germania şi Franţa; ii) consolidarea sistemelor de apărare în jurul NATO, contrar dorinţei unor state de a crea o armată europeană; iii) liberă circulaţie a forţei de muncă. De asemenea, prim-ministrul Italiei a refuzat o declaraţie comună cu preşedintele Franţei şi cancelarul Germaniei, considerând că majoritatea consiliilor europene sunt inutile, deoarece nu se ajunge la nicio decizie. În plus, Matteo Renzi a declarat că există o lipsă de idei în ceea ce priveşte promovarea creşterii economice în UE şi a criticat surplusul de cont curent al Germaniei, care încalcă normele UE.
Fragmentarea politică de la nivelul UE este accentuată şi de faptul că în următorul an vor avea loc alegeri în Austria, Olanda, Franţa şi Germania, iar liderii din aceste ţări preferă să se concentreze în jurul obiectivelor politice şi economice naţionale. De altfel, lipsa de consens politic între statele membre ale UE era previzibilă, având în vedere lipsa unei uniuni politice şi structurile instituţionale fragile pe baza cărora funcţionează UE. Autorităţile UE acceptă faptul că se găsesc în faţa unei dileme circulare, în condiţiile în care economia UE necesită modificări structurale pentru a creşte performanţa economică, însă pentru aceasta este necesară adaptarea unor prevederi stipulate în tratatele unionale, ceea ce poate fi făcut numai în condiţiile legimităţii politice. Pe de altă parte, legimitatea politică poate fi câştigată numai dacă creșterea economică a UE va fi în conformitate cu așteptările populației.
[1] http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2016/09/pdf/160916-bratislava-declaration-and-roadmap/.
