Autor: Dr. Virginia CÂMPEANU
Transformarea deşeurilor în resurse reprezintă cheia economiei circulare. Potrivit recentei comunicări[1] a Comisiei Europene privind “Economia circulară-un program de deşeuri zero pentru Europa”, până în anul 2025 trebuie să se elimine depozitarea tuturor deşeurilor reciclabile, iar până în 2030 statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a elimina practic depozitarea deşeurilor, pe care să le utilizeze drept resurse.
Trecerea la economia circulară se află în centrul agendei privind eficientizarea resurselor, stabilită de Strategia Europa 2020 pentru o creştere economică inteligentă, durabilă şi inclusivă. Principalele idei vizând cum “să faci mai mult, cu mai puţin” au fost continuate în Programul de acţiune al Uniunii Europene privind mediul. Actuala comunicare concretizează ideile din Planul de acţiune în măsuri legislative.
Necesitatea trecerii de la actualul model economic linear la modelul economic circular
În ultimul secol, producţia globală şi consumul mondial de resurse naturale au sporit în ritmuri mult mai accelerate comparativ cu creşterea populaţiei (producţia s-a multiplicat de 40 de ori, consumul de carburanţi fosili de 16 ori, consumul de apă de 9 ori, în timp ce populaţia globului s-a multiplicat doar de 4 ori în sec. 20[2]). În aceste condiţii, cererea globală pentru resurse este în rapidă creştere, tendinţă ce ar putea continua până la jumătatea secolului actual, când populaţia globului ar putea depăşi 9 miliarde de locuitori, cu o nouă clasă mijlocie de 4 miliarde de persoane.
În UE, cantităţi importante de resurse valoroase se pierd şi vor continua să se piardă în următorii ani în lipsa unor iniţiative noi de îmbunătăţire a gestionării deşeurilor pentru transformarea acestora în resurse. Cu toate că gestionarea deşeurilor continuă să se îmbunătăţească în UE, economia UE pierde în prezent o cantitate semnificativă din potenţialele materii prime secundare, precum metale, lemn, sticlă, hârtie, plastice. Astfel, anual producţia totală de deşeuri din UE se ridică la circa 3 miliarde de tone[3]. Din această cantitate totală doar o proporţie limitată (36%) a fost reciclată, restul fiind stocat în depozite de deşeuri sau ars, din care aproximativ 600 de milioane de tone ar fi putut fi reciclate sau reutilizate. La nivelul populaţiei, anual în Uniunea Europeană se utilizează 16 tone de materiale/persoană, din care 6 tone devin deşeuri. La nivelul gospodăriilor, se estimează că fiecare persoană produce anual ½ tonă de astfel de deşeuri, din care numai 40% sunt reutilizate sau reciclate, iar în unele state membre peste 80% merg în depozitele de deşeuri. [Environmental Data Centre on Waste, Eurostat].
Uniunea Europeană a înregistrat progrese semnificative în ceea ce priveşte transformarea deşeurilor în resurse şi promovarea unor modalităţi durabile de gestionare a deşeurilor, cum ar fi reciclarea. Cu toate acestea, performanţele variază considerabil între statele membre. Şase state au eliminat deja depozitarea deşeurilor municipale, reducând volumul de depozitare de la 90 % la mai puţin de 5 % în ultimii 20 de ani şi au atins rate de reciclare de 85 % în anumite regiuni. În alte state membre, peste 90 % din deşeuri sunt depozitate în continuare, fiind reciclate într-o proporţie mai mică de 5 %.
La prepararea alimentelor, la construirea infrastructurii şi a clădirilor, la fabricarea bunurilor de consum sau la furnizarea de energie se folosesc materiale valoroase. După ce aceste produse se consumă sau nu mai sunt necesare, ele sunt eliminate sub forma de deşeuri. Pe de altă parte, Uniunea Europeană se confruntă cu criza economică ce s-a concretizat în creştere economică limitată şi şomaj înalt.
În aceste condiţii, experţii europeni au ajuns la concluzia că actualul model economic linear, în care exploatăm resurse, le prelucrăm, le utilizăm şi o parte le aruncăm, nu are viitor. Companiile europene au început să privească spre potenţialul ce derivă din modelul economic circular, în care deşeurile unei industrii pot deveni materie primă pentru alte industrii.
Figura 1: Tendinţe în tratarea deşeurilor municipale în UE
Sursa: după Being wise with waste:the EU’s approach to waste management, European Union, 2010
Economia circulară – un program de deşeuri zero pentru Europa
Modelul economic circular se bazează pe reutilizare, reparare, reprelucrare şi reciclare a materialelor şi a produselor. Obiectivul unui asemenea model economic este creşterea productivităţii resurselor şi separarea creşterii economice de consumul de resurse şi de impactul asupra mediului.
Pentru o tranziţie eficientă la modelul de economie circulară se consideră necesară implementarea unor măsuri concrete de prevenire a deşeurilor.
Ideile principale au fost transpuse în Programul de Acţiune privind Mediul[4] (EAP, 2014), care a fost aprobat de Consiliu şi Parlamentul European şi a intrat în vigoare la 17 ianuarie 2014. Acest program a trasat calea de trecere a Europei spre o economie mai circulară în care deşeurile reziduale sunt practic eliminate, astfel că se vor putea îndeplini două obiective ale UE, de creştere a productivităţii resurselor şi de separare a creşterii economice de consumul de resurse şi de impactul asupra mediului.
Pentru stabilirea unui cadru comun de promovare a economiei circulare, Comisia Europeană a adoptat în luna iulie 2014, comunicarea privind “Economia circulară – un program de deşeuri zero pentru Europa”, însoţită de un pachet de iniţiative, care propune creşterea productivităţii resurselor naturale cu 30% până în anul 2030 pe baza raportului între consumul de materii primii şi PIB. Programul a fost construit pe baza strategiei de creştere economică a Uniunii Europene, “Europa 2020”.
Obiectivele operaţionale propuse reflectă ambiţiile stabilite în cel de al 7-lea program de acţiune pentru mediu al UE (al 7-lea PAM) adoptat recent de către Consiliu şi Parlamentul European:
– generarea deşeurilor ar trebui să scadă şi să fie separată de evoluţia PIB;
– reutilizarea şi reciclarea ar trebui să fie la cel mai înalt nivel fezabil;
– incinerarea ar trebui limitată la deşeurile nereciclabile;
– depozitarea deşeurilor recuperabile ar trebui eliminată treptat;
– cantitatea de deşeuri marine ar trebui redusă în mod semnificativ.
Trecerea la economia circulară cu deşeuri zero înseamnă creşterea reciclării şi prevenirea pierderilor de materiale valoroase; crearea de locuri de muncă şi creştere economică; inovaţii pe pieţele materialelor reciclate şi contribuţia noilor modele de afaceri, a eco-designului, a simbiozei industriale; reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a impactului asupra mediului.
Modernizarea politicii UE privind deşeurile ca resursă
Transformarea deşeurilor într-o resursă face parte din „închiderea buclei” în cadrul sistemelor bazate pe economia circulară. Obiectivele şi ţintele stabilite în legislaţia europeană au fost factori primordiali în ceea ce priveşte o mai bună gestionare a deşeurilor; acestea stimulează inovarea în domeniul reciclării şi al reutilizării, limitează depozitarea deşeurilor, reduc pierderile de resurse şi creează stimulente pentru schimbarea comportamentelor. Cu toate acestea, în UE se generează în continuare anual, în medie, circa 5-6 tone de deşeuri pe persoană şi puţin mai mult de o treime din această cantitate de deşeuri este reciclată în mod eficient.
Uniunea Europeană şi-a asumat angajamentul politic de a reduce generarea de deşeuri, de a recicla deşeurile pentru a le transforma într-o sursă importantă şi fiabilă de materii prime pentru Uniune, de a elimina practic depozitarea deşeurilor.
Ca parte a pachetului “economia circulară”, Comisia Europeană a adoptat o propunere legislativă de revizuire a obiectivelor referitoare la reciclarea deşeurilor, prin care este transpusă viziunea strategică asupra resurselor şi deşeurilor din EAP, 2014 în măsuri legislative concrete, prin amendarea a trei acte legislative: directiva cadru a deşeurilor[5], directiva privind depozitele de deşeuri[6] şi directiva ambalajelor şi a deşeurilor, de ambalaje[7].
Propunerea adoptată de Comisie stabileşte ca obiectivmărirea gradului de reciclare şi de pregătire pentru reutilizare a deşeurilor municipale la un nivel minim de 50 % din masă până cel târziu până la 1 ianuarie 2020şi de 70% până în 2030; reutilizarea deşeurilor de ambalaje în proporţie de 80% până în anul 2030; reducerea cu 30% a generării deşeurilor alimentare până în anul 2025.
Comisia a adoptat, de asemenea, propunerea legislativă privind desfiinţarea progresivă a depozitelor de deşeuri: până în anul 2025, maxim 25% din deşeurile municipale vor putea fi depuse la depozite de deşeuri care prezintă siguranţă şi nu sunt periculoase, iar îngroparea/arderea materialelor reciclabile precum hârtie, sticlă, metal, plastic şi deşeuri biodegradabile va fi interzisă. Până în anul 2030, cantitatea de deşeuri municipale descărcate la depozite de deşeuri nu va depăşi 5%.
Mai mult, propunerea Comisiei prevede măsuri suplimentare precum introducerea unui sistem de atenţionare care să anticipeze posibile dificultăţi de îndeplinire a obiectivelor, prin creşterea trasabilităţii deşeurilor periculoase, definirea clară a cerinţelor privind schemele de responsabilitate extinsă a producătorilor de deşeuri, simplificarea obligaţiilor de raportare şi reformarea calculării obiectivelor pentru îmbunătăţirea credibilităţii datelor statistice.
Oportunităţi
Experţii britanici de la Cambridge Econometrics, în baza unui studiu de impact al schimbării consumului de materii prime[8], estimează că la nivelul întregii UE proiectarea ecologică mai bună, prevenirea risipei şi refolosirea le pot aduce companiilor economii nete de până la 604 miliarde de euro sau 8% din cifra de afaceri anuală, reducând totodată emisiile anuale totale de gaze cu efect de seră cu 2-4%. Mai mult, potrivit sursei citate,implementarea unor măsuri suplimentare pentru creşterea productivităţii resurselor cu 30 % pâna în 2030 ar putea genera o creştere a PIB cu aproape 1%, creând totodată peste 2 milioane de locuri de muncă în plus faţă de scenariul economic obişnuit.
Domenii promiţătoare ale economiei circulare
În baza economiei circulare, unele companii vor identifica pieţe noi trecând de la vânzarea de produse la cea de servicii şi vor dezvolta modele de afaceri bazate pe leasing, partajare, reparare, modernizare sau reciclare de componente individuale. În această abordare nouă se apreciază că vor rezulta numeroase oportunitaţi de afaceri pentru IMM.
Platforma europeană pentru utilizarea eficientă a resurselor[9](EREP) a identificat mai multe domenii promiţatoare pe care le pot avea în vedere companiile, cum ar fi mai buna informare asupra resurselor pe care le conţine un produs şi asupra modului în care acesta poate fi reparat şi reciclat, precum şi modele de afaceri noi şi principii privind standarde de aprovizionare durabile. În plus, ”sunt necesare cadre financiare şi contabile noi pentru a încuraja utilizarea eficientă a resurselor şi circularitatea, nu consumul risipitor”. Iar pentru a ajuta investitorii instituţionali să investească mai mult în economia circulară, trebuie analizat potenţialul pieţei de obligaţiuni, inclusiv pentru proiecte mici şi IMM.
Câteva din cele mai bune practici de prevenire a deşeurilor în unele state membre ale UE[10]
- Program de prevenţie în Viena (Austria)
Se centrează pe:
– cheltuirea banilor publici pe produse şi servicii verzi (achiziţii publice verzi), care sprijină micile firme să devină eco-eficiente;
– promovarea reutilizării şi reparării produselor şi
– creşterea atenţionării pentru servicii culturale.
Ca urmare, cetăţenii pot cumpăra şi vinde echipamente pe piaţa online, prevenind circa 1000 tone de deşeuri anual. Circa 400 tone de echipamente se repară anual la centre locale de reparaţii şi servicii, ceea ce a salvat afaceri de 34 milioane de euro (1998 – 2007) şi a prevenit peste 100 mii tone de deşeuri.
- Menu Dose Certa (Portugalia)
Proiectul are ca obiectiv sprijinirea restaurantelor în crearea de meniuri care să genereze mai puţine deşeuri alimentare, cu 48,5 kg per client restaurant pe an, prin promovarea unei diete echilibrate, crescând avertizarea asupra deşeurilor. Aceasta înseamnă schimbarea atitudinii faţă de modul de a mânca al cetăţenilor şi încurajarea restaurantelor să reducă mărimea porţiilor de mâncare şi să servească meniuri mai echilibrate.
- Centre Kringloop (Belgia)
Centrele de reutilizare Kringloop au extins utilizarea unor obiecte care nu mai sunt utile şi folosite în gospodării: îmbrăcăminte, echipamente electrice şi de bucătărie, mobilă, cărţi şi biciclete. Circa 30 mii tone de obiecte neutilizate în gospodării au fost colectate în 2008, cu 10% mai mult faţă de anul anterior. Programul lansat în anul 1992 are ca obiectiv pe termen lung să reutilizeze un volum de 5 kg/locuitor/an.
Concluzii:
- Trecerea la economia circulară se află în centrul agendei privind eficientizarea resurselor, stabilită de Strategia Europa 2020
- Actualul model economic linear, în care exploatăm resurse, le prelucrăm, le utilizăm şi o parte le aruncăm, nu are viitor
- Modelul economic circular se bizuie pe reutilizare, reparare, reprelucrare şi reciclare a materialelor şi a produselor. Obiectivul unui asemenea model economic este creşterea productivităţii resurselor şi separarea creşterii economice de consumul de resurse şi de impactul asupra mediului
- Comisie Europeană stabileşte ca obiectivmărirea gradului de reciclare şi de pregătire pentru reutilizare a deşeurilor municipale la un nivel minim de 50 % din masă până cel târziu la 1 ianuarie 2020şi de 70% până în 2030; reutilizarea deşeurilor de ambalaje în proporţie de 80% până în anul 2030; reducerea cu 30% a generării deşeurilor alimentare până în anul 2025.
- Până în anul 2025 trebuie să se elimine depozitarea tuturor deşeurilor reciclabile
- Până în 2030 statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a elimina practic depozitarea deşeurilor, pe care să le utilizeze drept resurse.
Bibliografie
European Commission, Communication from the Commission „Towards a circular economy: a zero waste programme for Europe” and annex, 2 July 2014.
Falkenberg, K, Circular economy model key to boosting European economy, The Parliament Magazine, 17 November 2014.
Comisia Europeană, Document de lucru al serviciilor Comisiei, rezumatul evaluării impactului, 2.7.2014.
European Commission, Environment Action Programme „Living well, within the limits of our planet” (7th EAP), January 2014.
Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, JO 312/3, 22.11.2014.
Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deşeuri, JO L 182/1, 16.7.1999.
Directiva 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, JO L 365, 31.12.1994.
„Modelarea impactului economic şi ecologic al schimbării consumului de materii prime” (2014), Cambridge Econometrics et al.
http://ec.europa.eu/environment/resource+efficiency/re-platform/index en.htm
Practices across the EU and beyond: http://ec.europa.eu/environment/waste/prevention/practices.htm
1 European Commission, Communication from the Commission „Towards a circular economy: a zero waste programme for Europe” and annex, 2 July 2014.
2 Falkenberg, K, Circular economy model key to boosting European economy, The Parliament Magazine, 17 November 2014.
3 Comisia Europeană, Document de lucru al serviciilor Comisiei, rezumatul evaluării impactului, 2.7.2014.
4 European Commission, Environment Action Programme „Living well, within the limits of our planet” (7th EAP), January 2014.
5 Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, JO 312/3, 22.11.2014.
6 Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privinddepozitele de deşeuri, JO L 182/1, 16.7.1999.
7 Directiva 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, JO L 365, 31.12.1994.
8 „Modelarea impactului economic şi ecologic al schimbării consumului de materii prime” (2014), Cambridge Econometrics et al.
9 http://ec.europa.eu/environment/resource+efficiency/re-platform/index en.htm
10 Practices across the EU and beyond: http://ec.europa.eu/environment/waste/prevention/practices.htm
