AUTOR: Dr. Petre Prisecaru
La acest summit, s-au discutat problemele migraţiei, locurilor de muncă, creşterii economice şi investiţiilor (Semestrul European) şi a relaţiilor externe. La primul subiect s-a insistat pe acţiunile Turciei şi pe cadrul de sprijin, pe cerinţele diminuării fluxurilor de migranţi în zona central-mediteraneană, unde este necesară cooperarea în materie de readmisie şi returnare cu ţările partenere, care va fi un test esenţial al parteneriatului dintre UE şi acestea. Consiliul European reaminteşte că migraţia este o provocare globală, care necesită un răspuns ferm din partea comunităţii internaţionale.
La al doilea subiect, Consiliul European a aprobat în general recomandările specifice fiecărei ţări, astfel cum au fost discutate de către Consiliul UE, permiţând astfel încheierea Semestrului European 2016. Realizarea unei pieţe unice mai aprofundate şi mai echitabile este considerată a fi esenţială pentru crearea de noi locuri de muncă, promovarea productivităţii şi asigurarea un climat atractiv pentru investiţii şi inovare, ceea ce necesită un impuls reînnoit pe întreg teritoriul Europei. Consiliul European solicită ca diferitele strategii, inclusiv privind energia, şi diferitele planuri de acţiune pentru piaţa unică propuse de Comisie să fie finalizate şi puse în aplicare până în 2018 şi, în consecinţă, a fost adoptată o agendă care face apel la progrese rapide şi ferme în domeniu.
La al treilea subiect, Consiliul European îşi reafirmă disponibilitatea de a sprijini guvernul de uniune naţională din Libia şi invită toate grupurile să coopereze cu guvernul de uniune naţională în calitate de unic guvern legitim pentru reinstaurarea stabilităţii, combaterea terorismului şi abordarea migraţiei din zona central-mediteraneană. De asemenea, a fost dezbătută cooperarea UE-NATO în prezenţa Secretarului General al NATO, iar Consiliul European a făcut apel la consolidarea în continuare a relaţiilor reciproce.
În ceea ce priveşte referendumul din Marea Britanie, apare doar informaţia sumară că prim-ministrul Regatului Unit a informat Consiliul European cu privire la rezultatul referendumului din Regatul Unit. Marţi 28 iunie, liderii UE au discutat în formula de 28 de state, împreună cu premierul britanic David Cameron despre rezultatul referendumului, acesta fiind ultimul summit UE la care participă Cameron, care a anunţat că va demisiona în următoarele trei luni. De altfel, în iulie 2016, David Cameron a fost înlocuit ca premier al Marii Britanii de către fostul ministru de interne, Theresa May.
În schimb, miercuri 29 iunie, dezbaterile s-au desfăşurat într-o formulă cu 27 de state membre. David Cameron a declarat ca el nu va activa cererea de retragere a Marii Britanii pe baza articolului 50 din Tratatul de la Lisabona, dar a menţionat că totuşi cooperarea în probleme de securitate şi comerţ este vitală în relaţia viitoare dintre UE şi Marea Britanie. Premierul britanic a mai propus liderilor europeni să reformuleze regulile ce privesc libertatea de mişcare, afirmând că acest subiect a reprezentat un motiv puternic pentru care britanicii au votat pentru ieşirea din UE şi este un subiect important şi pentru euroscepticii din alte state europene.
Liderii europeni au cerut din nou liderului britanic să prezinte cât mai repede planurile cu privire la ieşirea ţării din UE. Preşedintele Comisiei Europene a solicitat accelerarea procedurilor necesare ieşirii Marii Britanii din UE, iar cancelarul german Angela Merkel a declarat înaintea reuniunii celor 27 că va face tot ce este posibil pentru a preveni destrămarea Uniunii Europene. Ea a precizat că este şi în interesul Marii Britanii de a menţine relaţii strânse cu UE după părăsirea acesteia. „Ne vom asigura că negocierile nu se vor desfăşura după principiul alegerilor convenabile, iar cine vrea să părăsească această familie nu se poate aştepta să scape de toate responsabilităţile, dar să-şi păstreze privilegiile,” a adăugat Merkel. Aceasta a mai declarat că Germania doreşte să menţină legături strânse cu Marea Britanie şi va lucra la consolidarea Uniunii Europene.
Planul miniştrilor de externe german şi francez. Pe de altă parte, miniştrii de externe ai Franţei şi Germaniei ar fi dezvăluit, în faţa grupului de la Vişegrad, un plan de a transforma statele UE într-un superstat, statele membre UE şi-ar pierde dreptul a a avea propria armată, propriul cod penal, propriul sistem fiscal şi bancă naţională. Statele UE vor pierde, de asemenea, controlul pe care îl mai au asupra propriilor graniţe, inclusiv dreptul de a aplica proceduri naţionale cu privire la primirea şi relocarea refugiaţilor. Aceste puteri sau atribuţii suverane ar urma să fie transferate la Bruxelles, ceea ce poate antrena modificări serioase de ordin constituţional în statele membre UE. Această iniţiativă sugerează intenţia liderilor Franţei şi Germaniei de a profita de oportunitatea deschisă de ieşirea Marii Britanii din UE prin afirmaţia: „Ţările noastre împărtăşesc un destin comun şi un set comun de valori care dau naştere unei uniuni şi mai puternice între cetăţenii noştri. Prin urmare, vom depune eforturi pentru o uniune politică în Europa şi îi invităm pe ceilalţi europeni să participe la această aventură”.
Scoţia doreşte să negocieze rămânerea în UE. Premierul scoţian, Nicola Sturgeon, s-a întâlnit, la Bruxelles, cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pentru a discuta despre rezultatul referendumului din Marea Britanie şi posibilitatea ca Scoţia să rămână în UE. Sturgeon a purtat discuţii cu preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz şi cu deputaţii europeni, fiind ferm decisă să protejeze interesele Scoţiei în Europa. Premierul scoţian spera să îl întâlnească şi pe preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, însă acesta din urmă a afirmat că o discuţie nu este adecvată în acest moment.
Europarlamentarul scoţian Alyn Smith, al cărui discurs în PE a fost primit cu multă emoţie, a declarat, înaintea discuţiilor purtate de Sturgeon la Bruxelles, că există multă bunăvoinţă faţă de Scoţia în capitala UE. „Uşile sunt deschise la Bruxelles şi există bunăvoinţa de a discuta cu Scoţia”. Prim-ministrul Nicola Sturgeon a ţinut, în Parlamentul Scoţiei, un discurs cu privire la rezultatul referendumului din Marea Britanie, ocazie cu care a afirmat că ieşirea din UE ar fi împotriva voinţei poporului scoţian, pentru că, în cadrul referendumului privind apartenenţa Marii Britanii la UE, majoritatea populaţiei din regiunea Scoţiei a votat în favoarea rămânerii în UE. Oficialul scoţian a declarat că perioada de criză politică până la nominalizarea unui nou premier al Regatului Unit va provoca şi mai multe pagube economiei britanice, după primul şoc, care a condus la prăbuşirea cursului lirei şi a cotaţiilor bursiere.
