I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana Papatulică
În săptămâna 10-16 februarie 2014, preţurile ţiţeiului pe piaţa spot din Rotterdam au înregistrat creşteri de 2,55% în cazul WTI (SUA), la o valoare medie săptămânală de 100,27 $/baril, şi de 1,70% în cazul Brent-ului (Marea Britanie), la 108,91 $/baril.
Principalii factori care influenţat evoluţia ascendentă a preţurilor au fost: majorarea record a importurilor de ţiţei ale Chinei, în luna ianuarie 2014, şi prognoza revizuită, în creştere, a OPEC privind evoluţia cererii mondiale de ţiţei în acest an – ambii factori conturând perspectiva unei evoluţii economice mai favorabile în 2014.
Pe de altă parte, influenţa creşterii preţurilor ţiţeiului WTI (SUA) a fost atenuată de majorarea cu 3 mil.barili a stocurilor de ţiţei ale SUA şi de perspectiva ca FED – Banca centrală a SUA – să-şi continue politica prudentă, de limitare a programului de relaxare monetară cantitativă, ca urmare a evoluţiilor neconcludente de pe piaţa forţei de muncă şi a informaţiilor privind declinul cu 0,3% a producţiei industriale în luna ianuarie 2014.
Tendinţa de creştere a preţului ţiţeiului Brent a fost temperată de redresarea producţiei de ţiţei a Libiei – un furnizor tradiţional al Europei de vest. Cu toate acestea, producţia Libiei se menţine la un nivel net inferior potenţialului, respectiv, 600.000 barili/zi, faţă de o capacitate sustenabilă de producţie de 1,40 mil.barili/zi, din cauza blocajului politic din unele regiuni ale ţării.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţul gazului natural pe piaţa spot a SUA a înregistrat prima creştere medie săptămânală, din ultimele 3 săptămâni, respectiv cu circa 5 $/1000 m.c., la un nivel de 180 $/1000 m.c. Evoluţia menţionată s-a datorat destocărilor masive de gaz, de circa 237 miliarde pic.cub într-o săptămână, fapt care a redus volumul total al stocurilor la 1.647 mld. pic.cub, cel mai scăzut nivel din februarie 2004 şi până în prezent.
Prognozele meteo pentru luna următoare sunt incerte, iar specialiştii se tem că nivelul foarte scăzut al stocurilor ar putea crea probleme de asigurare a cererii de consum în martie.
Iarna extrem de grea cu care s-a confruntat SUA în luna ianuarie a.c (cea mai severă din ultimii 30 de ani) şi creşterea cu 25% a preţului intern al gazelor naturale de la începutul anului, la cele mai mari valori din ultimii 4 ani, au stimulat utilităţile publice (termocentralele) să înlocuiască gazul cu cărbune, mult mai ieftin, dar cu efecte negative în planul poluării.
În pofida acestui fapt, analiştii US Energy Information Administration prevăd că raportul de competitivitate net favorabil cărbunelui ar putea conduce la majorarea cotei-părţi a cărbunelui în producţia de energie electrică a SUA, la 40,3%, în următorii 3 ani, faţă de circa 39% în 2013, în timp ce cota-parte a gazului, probabil, va scădea de la 27,5 la 27%.
Preţul cărbunelui la bursa NYMEX a fost de 57,58 $/tonă, (la un raport de echivalenţă energetică de 1000 mc.gaz natural=1,19 tone cărbune).
III. PRODUSE PETROLIERE
AUTOR: Mariana Papatulică
Benzină
Preţul benzinei regular, Eurograde, cu CO 95, pe piaţa spot din nord vestul Europei, CIF cargouri, a înregistrat o creştere cu 3,43%, la o medie săptămânală de 980,30 $/tonă. Creşterea, în general neuzuală pentru acest sezon, de consum mai redus, s-a datorat influenţei preţului majorat al ţiţeiului şi ofertei diminuate, atât pe piaţa Europei, cât mai ales a celei a SUA, aflată în plin proces de revizii tehnice de primăvară. Deşi în săptămâna analizată dinamica cererii şi a preţurilor benzinei pe Coasta de est a SUA au slăbit uşor în intensitate, din cauza dificultăţilor întâmpinate de transportul rutier ca urmare a căderilor de zăpadă, preţurile îşi vor relua creşterea în următoarele săptămâni, ca efect al intensificării operaţiunilor de revizii tehnice.
Un raport recent al “Bank of America Merrill Lynch” a lansat ideea, aparent surprinzătoare, potrivit căreia cererea de benzină a SUA – cea mai mare piaţă de carburanţi de transport din lume – ar urma să înregistreze o scădere de circa 700.000 de barili/zi, în următorii cinci ani, fapt atribuit procesului de “distrugere” structurală a cererii, care se va instala treptat, dar se va accelera după anul 2020.
Cauzele acestei restrângeri structurale a cererii vor consta în: stagnarea relativă a parcului auto; standardele mai ridicate de eficienţă a consumului de carburanţi pentru autoturismele noi – care vor antrena o deteriorare rapidă a cererii de benzină; preţurile ridicate ale combustibilului, care vor tinde să încurajeze orientarea către autoturisme de mai mic litraj; recurgerea la modalităţi alternative de transport, cum ar fi vehiculele electrice şi cele pe bază de GPL, desi adoptarea lor la scară comercială va fi lentă şi treptată.
Motorină
Preţurile celor două sortimente de motorină pe piaţa spot din nord- vestul Europei, CIF cargouri, au marcat creşteri de 1,80%, la o medie săptămânală de 927,55 $/tonă, la motorina cu 0,1% sulf şi cu 1,12%, la 949,35 $/tonă, în cazul diesel-ului. Creşterea mai accentuată a preţului motorinei de încălzire (cu 0,1% sulf) s-a datorat influenţei preţului majorat al ţiţeiului, cererii pentru sectorul de încălzire, îndeosebi din SUA, din cauza iernii severe şi îngustării ofertei, ca urmare a declanşării procesului de revizii tehnice ale rafinăriilor.
Păcură
Preţurile păcurii cu 3,5% sulf pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, au crescut cu 1,50%, la o medie săptămânală de 570,83 $/tonă, sub influenţa cererii din partea sectorului de utilităţi publice şi a menţinerii restricţiilor asupra exportului de păcură al Rusiei, pe piaţa vest-europeană din cauza majorării necesarului intern de consum.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date I.E.M.
IV. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
În perioada 10 – 16 februarie, la Bursa din Chicago, media cotaţiilor grâului american roşu moale nr. 2 a crescut cu 2,14% comparativ cu săptămâna precedentă, la 217,22 $/tonă.
Tendinţa ascendentă a cotaţiilor grâului american a fost determinată de noile prognoze ale Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA), din februarie a.c., conform cărora rezervele mondiale de grâu de la sfârşitul sezonului actual (2013/14) vor fi de 183,7 milioane tone, în scădere faţă de prognozele din ianuarie (-0,9%), pe fondul diminuării cu 8,2% a volumului stocurilor de grâu ale SUA. Astfel, USDA prognozează că stocurile Statelor Unite vor doar 15,2 milioane tone în 2013/14, faţă de 16,6 milioane tone cât se estimase în Raportul din ianuarie.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
În intervalul analizat, la Bursa din Chicago, media cotaţiilor porumbului american galben nr. 2 nu a înregistrat modificări semnificative faţă de săptămâna anterioară, fiind cu doar 0,10% mai mare, la 174,02 $/tonă.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, atât la uleiul de soia, cât şi la boabele de soia, cotaţiile medii săptămânale au continuat să crească. Astfel, cotaţia medie a uleiului de soia s-a majorat cu circa 2,44% în săptămâna analizată, la 861,10 $/tonă, comparativ cu 840,59 $/tonă în săptămâna anterioară, iar cea a boabelor de soia s-a situat la 489,78 $/tonă, înregistrând o creştere de 1,30% faţă de perioada anterioară (483,50 $/tonă). Conform estimărilor USDA din ianuarie 2014, producţia de soia în Statele Unite ale Americii pentru sezonul 2013/14 a fost estimată la un nivel cu 8,41% mai mare faţă de sezonul 2012/13.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
La Bursa de la Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat a fost de 445,48 $/tonă, înregistrând o creştere de 2,56% faţă de cotaţia săptămânii anterioare.
În săptămâna 10 – 16 februarie 2014, preţurile zahărului rafinat au înregistrat creşteri faţă de săptămâna anterioară, pe fondul menţinerii vremii nefavorabile în Brazilia, principalul producător şi exportator mondial de zahăr. După anunţul făcut la data de 12 februarie privind întârzierea strângerii recoltei de trestei de zahăr cu 2 săptămâni, din cauza secetei, investitorii au început să achiziţioneze cantităţi mai mari de pe piaţă. Astfel că, în data de 13 februarie, preţurile zahărului rafinat au atins un nivel maxim al perioadei analizate, de 453,60 $/tonă.
Potrivit unor analişti ai pieţei, în sezonul 2014/15, producţia de zahăr a Braziliei s-ar putea reduce cu cel puţin 5%, fapt care ar putea micşora excedentul mondial al sezonului viitor. Producţia de zahăr a Braziliei reprezintă circa 23% din totalul producţiei mondiale.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 10-16 februarie 2014, cotaţiile la cafeau Arabica s-au majorat uşor, cu cca. 1,06% în raport cu perioada anterioară, la 3.060,54 $/tonă, fluctuaţiile fiind datorate speculaţiilor bursiere la bursele respective. Cotaţia medie a cafelei Robusta s-a redus cu peste 1,1% în săptămâna analizată, la 1.813,00 $/tonă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
În săptămâna 10-16 februarie 2014, cotaţiile la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.087,80 $/tonă, cu 2,08% mai mult comparativ cu săptămâna anterioară.
În perioada 10-16 februarie 2014, media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 2.925,80 $/tonă, cu 1,01% mai mult faţă de săptămâna 03-09 februarie a.c., când media cotaţiilor a fost de 2.896,60 $/tonă.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În intervalul analizat, preţurile internaţionale ale bumbacului au înregistrat creşteri datorate anunţului făcut de Ministerul Agriculturii din Australia (ABARES) privind reducerea producţiei de bumbac din sezonului actual, pe fondul secetei din ultimele 2 luni. Potrivit anunţului făcut de oficialii australieni pe 11 februarie 2014, în sezonul 2013/14, producţia de bumbac a Australiei este estimată la 940 mii tone, situându-se sub estimările din luna decembrie 2013 (975 mii tone) şi sub nivelul recoltei de 1,02 milioane tone din sezonul anterior. Aceiaşi oficiali subliniază că producţia sezonului actual este cea mai scăzută din ultimele 4 sezoane.
La Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi s-a situat la 1.938,46 $/tonă, cu 2,29% mai mult faţă de media săptămânii anterioare, iar la Bursa din Liverpool, cotaţia medie a bumbacului Index “A” a fost de 2.091,72 $/tonă, înregistrând o creştere de 2,57%. Ambele sorturi de bumbac au înregistrat aceeaşi evoluţie în săptămâna analizată, respectiv, după o creştere puternică în cea de-a doua zi de tranzacţionare, în zilele următoare tendinţa a fost descendentă.
În intervalul analizat, preţurile bumbacului american au oscilat între un nivel minim de 1.926,51 $/tonă, înregistrat la 10 februarie, şi unul maxim de 1.955,17 $/tonă, atins pe 11 februarie. În cazul Indicelui A, preţurile au variat între 2.076,01 $/tonă şi 2.102,47 $/tonă.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
V. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
În intervalul analizat, evoluţia cotaţiilor aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) a fost influenţată, în principal, de creşterea cererii pentru ofertele de finanţare. O influenţă majoră au avut previziunile exprimate de analiştii de la Macquarie Group Ltd., potrivit cărora, în acest an, cererea de metal alb va depăşi oferta la nivel mondial cu 390.000 tone, ca urmare a restrângerii producţiei, prin închiderea forţată a capacităţilor excedentare. În aceste condiţii, cotaţia medie a aluminiului a înregistrat o creştere de 1,58% faţă de media săptămânală anterioară, la 1.685,30 $/tonă.
Tranzacţionarea unui volum de 13.525 tone de aluminiu, din care peste 80% este dirijat către ofertele de finanţare, a condus la diminuarea mediei săptămânale a stocurilor de la LME cu 0,54% faţă de media săptămânală anterioară, la 5.371.355 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului, la Bursa din Londra, a înregistrat o creştere uşoară, de 0,59%, la 7163,50 dolari/tonă.
Stocurile au continuat să se reducă, cu 2,8% în săptămâna analizată, la 302.415 tone la sfârşitul săptămânii comparativ cu aceeaşi zi din săptămâna precedentă.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
După scăderea înregistrată la începutul lunii februarie, susţinute de cererea din sectorul de fabricare a bateriilor auto, cotaţile plumbului la LME au revenit la un nivel comparabil cu cele din luna ianuarie, cuprins în intervalul 2.100-2.200 $/tonă. Creşterea cotaţiei medii comparativ cu media săptămânală anterioară a fost de 0,58%, la 2.105,60 $/tonă.
Stocurile de metal la bursa londoneză au înregistrat o scădere constantă în intervalul analizat, reflectând cererea susţinută pentru plumb, iar media acestora a scăzut cu 1,21% faţă de media săptămânală precedentă, la 204.925 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Majorarea cotaţiei medii a zincului la LME, cu 1,93% faţă de media săptămânală anterioară, la 2.023,60 $/tonă, a fost favorizată de nivelul primelor acordate pentru metal, în creştere cu circa 70%, până la 180-200 $/tonă, de la 120-130 $/tonă, ca şi de deficitul în aprovizionarea cu metal, apreciat de analiştii economici la 120.000 tone în acest an. Oferta de metal în 2014 va fi restrânsă, ca urmare a închiderii minelor Brunswick şi Glencore (Canada) în 2013, continuând cu oprirea programată a activităţii la mina Century (Australia) în 2016. Pe baza evoluţiei neaşteptate din acest an a preţurilor metalului, analiştii de la Commertzbank au previzionat o medie anuală a preţurilor zincului de 2.100 $/tonă în 2014.
Creşterea cererii în sectorul industrial, cât şi pentru ofertele de finanţare, s-a reflectat în scăderea semnificativă a stocurilor de metal la LME, până la cel mai redus nivel din februarie 2013, şi a mediei săptămânale a acestora cu 3,16% faţă de media săptămânală anterioară, la 812.870 tone.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 10-16 februarie 2014, cotaţiile la nichel, la Bursa din Londra, au înregistrat o creştere de 2,40%, care a determinat trecerea peste pragul psihologic de 14.000,00 $/tonă, la o medie săptămânală de 14.225,00 $/tonă. Această majorare a cotaţiilor a avut loc chiar dacă, în perioada analizată, stocurile de nichel la bursa londoneză au crescut în continuare, la 268.980 tone, cu 3.294 tone faţă de intervalul precedent (265.686 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa de Metale din Londra, în săptămâna analizată, cotaţia medie a cositorului a înregistrat o creştere de 1,32%, la 22.496 $/tonă, comparativ cu săptămâna anterioară (22.202 $/tonă). Creşterea cotaţiilor cositorului s-a produs pe baza speculaţiilor comercianţilor din China. Trei topitorii din China au fost închise din cauza poluării apei. Conform analiştilor de la Institutul Internaţional de Cercetări pentru Cositor (I.T.R.I.), cele trei topitorii au produs aproximativ 12.000 tone cositor rafinat pe an. Yunnan Tin, cel mai mare producător de cositor din China, a suspendat deja funcţionarea operaţiunii de topire pentru 35 de zile.
Vineri, la închiderea Bursei la L.M.E., stocurile acumulate erau de 8.805 tone.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date I.E.M.
VI. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Ø Preţul de referinţă al unciei fine de aur[1] a crescut cu 2,90%, la 1.292,90 $. Ajutat de puternica depreciere a dolarului SUA în raport cu principalele valute, metalul a început intervalul analizat la 1.277 $/u.f. (+1,4%) şi, după cinci zile consecutive de scumpire, reuşea să depăşească, pentru prima dată de la începutul lunii noiembrie 2013, pragul de 1.300 $/u.f.. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 14 februarie, uncia fină de aur valora cu aproape 5% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.320 $, comparativ cu 1.259,25 $ în 7 februarie.
În România, impactul puternicei scumpiri a unciei fine pe piaţa londoneză a fost atenuat de menţinerea tendinţei de apreciere a monedei naţionale în faţa dolarului SUA. În aceste condiţii, valoarea de referinţă a gramul de aur[2] a crescut cu doar 1,80%, la 135,80 lei. Totuşi, pe parcursul intervalului analizat, trendul a fost constant ascendent şi, pe 14 februarie, Banca Naţională a României anunţa un preţ cu aproape 3% peste nivelul stabilit cu o săptămână în urmă: 137,68 lei/gram, comparativ cu 133,84 lei/gram în 7 februarie.
Ø Preţul de referinţă al unciei fine de argint[3] a crescut cu 3,75%, la 20,39 $. Metalul a început intervalul analizat la 20,20 $/u.f. (+1,7%) şi, după trei zile de relativă stagnare (doar +0,3% din 10 până pe 13 februarie), s‑a scumpit brusc cu 4%, depăşind pragul de 21 $/u.f. (nivel la care nu mai cotase de peste trei luni). Astfel, la închiderea fixingului londonez din 14 februarie uncia fină de argint valora cu peste 6% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 21,09 $, comparativ cu 19,87 $ în 7 februarie.
Ø Preţul de referinţă al unciei fine de platină[4] a crescut cu 1,36%, la 1.399,20 $. Pe parcursul intervalului analizat, evoluţia cotaţiilor a fost extrem de fluctuantă în raport cu a celorlalte metale preţioase (vezi grafice), dar, în ciuda acestei situaţii, la închiderea fixingului londonez din 14 februarie uncia fină de platină valora cu 3,4% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.426 $, comparativ cu 1.379 $ în 7 februarie.
Ø Preţul de referinţă al unciei fine de paladiu[4] a crescut cu 2,05%, la 725,40 $. Spre deosebire de platină, acest metal preţios a cotat pe trend constant ascendent şi, după ce a început intervalul analizat la 721 $/u.f. (+1,4%), l-a încheiat prin alte patru scumpiri consecutive. Astfel, la închiderea fixingului londonez din 14 februarie uncia fină de paladiu valora cu peste 4% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 740 $, comparativ cu 711 $ în 7 februarie.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase
SURSA: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu in coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)
VII. Piaţa Valutară şi Pieţele de capital
AUTOR: Andrei Rădulescu
Dolarul american s-a depreciat în raport cu majoritatea monedelor ţărilor dezvoltate şi ale ţărilor emergente şi în dezvoltare pe parcursul săptămânii trecute. Această evoluţie a fost determinată, în principal, de dinamica nefavorabilă a unor indicatori macroeconomici din Statele Unite: comerţul cu amănuntul şi producţia industrială în luna ianuarie, solicitările sporite de ajutor de şomaj.
De asemenea, discursul pozitiv al d-nei J. Yellen (primul din mandatul de Preşedinte a FED) a determinat o reducere a aversiunii faţă de risc pe pieţele financiare, contribuind la aprecierea monedelor ţărilor emergente.
În raport cu moneda unică europeană, dolarul s-a depreciat în medie cu 0,7% pe parcursul săptămânii trecute, evoluţie determinată şi de dinamica predominant favorabilă a indicatorilor macroeconomici din Zona Euro (care confirmă scenariul de relansare graduală a economiei, după inflexiunea de la jumătatea anului trecut).
Faţă de lira sterlină dolarul american a consemnat un declin (în medie) cu 1,4% săptămâna trecută, evoluţie determinată de semnalele de accelerare a creşterii economice în Marea Britanie.
Deprecieri mai ample ale dolarului american pe parcursul săptămânii trecute au fost consemnate în raport cu monedele ţărilor din Nordul Europei (Danemarca, Suedia şi Norvegia: 0,7%, 0,9%, respectiv 2%), dar şi faţă de monedele din Australia şi Noua Zeelandă (cu 1,1%, respectiv 1,4%).
Pe de altă parte, dolarul american s-a apreciat în medie cu 0,6% comparativ cu moneda niponă.
Raportat la monedele statelor emergente şi în dezvoltare se notează deprecierea dolarului, în medie, cu aproximativ 1,8% faţă de peso din Argentina. Nu în ultimul rând, dolarul s-a depreciat cu 0,3% în raport cu moneda mexicană (peso), cu 0,5% faţă de rupia indiană şi cu 0,8% în raport cu moneda filipineză.
În raport cu leul românesc, dolarul american s-a depreciat în medie cu 0,8% pe parcursul săptămânii trecute, evoluţie determinată de dinamica cursurilor EUR/USD (apreciere cu 0,7%) şi EUR/RON (depreciere cu aproximativ 1,2%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/USD şi EUR/RON.
Pieţe de capital
Acţiunile americane s-au apreciat săptămâna trecută, pe fondul mesajului pozitiv transmis de d-na Yellen (la primul discurs din mandatul de Preşedinte a FED), a evoluţiei unor indicatori macroeconomici, dar şi a informaţiilor din sfera unor companii. Indicele S&P 500 a crescut cu 2,3%, până la 1 838,63 p., în timp ce indicele Dow Jones a urcat cu 2,3%, până la 16 154,39 p., pe o volatilitate în atenuare cu 11% (indicatorul VIX). Se notează dinamica unor companii, susţinută de evoluţia favorabilă a rezultatelor financiare trimestriale şi/sau a previziunilor de rezultate pe termen scurt: Sprint Corp. (4,7%), CBS (7,4%), TripAdvisor (8,1%), Applied Materials (10%), Cliffs Natural Resources (11%), Nvidia (13%), Goodyear Tire (14%). De asemenea, titlurile Time Warner Cable au crescut cu 7,9%, ca urmare a ofertei de preluare lansată de Comcast. Totodată, companiile din sectorul financiar s-au apreciat cu 1,6% pe parcursul săptămânii trecute: Goldman Sachs (1,1%), JPMorgan (2,7%). Pe de altă parte, acţiunile Comcast au pierdut 1,7%, după ce a anunţat preluarea Time Warner Cable. Cotaţiile ConAgra Foods au pierdut 4,8%, pe fondul reducerii previziunilor privind dinamica rezultatelor pe acest an. Nu în ultimul rând, titlurile LinkedIn au continuat să scadă, respectiv cu 11% în săptămâna analizată.
Titlurile europene s-au apreciat pe parcursul săptămânii trecute, evoluţie susţinută de informaţiile macroeconomice (dinamica PIB-ului Zonei Euro în trimestrul IV 2013, discursul d-nei J. Yellen din Statele Unite), dar şi de dinamica rezultatelor financiare raportate de unele companii. Indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a crescut cu 2,5%, până la 333,32 p., în timp ce indicele EuroStoxx 50 a urcat cu 2,7%, până la 3 119,06 p., pe un rulaj în scădere cu 13% (comparativ cu săptămâna anterioară). Indicii FTSE 100, CAC 40, MIB şi DAX 30 au consemnat creşteri de 1,4%, 2,7%, 3,8%, respectiv 3,9%. Se notează dinamica acţiunilor companiilor din industria auto (creştere cu 6,5%), evoluţie susţinută şi de rezultatele financiare în creştere raportate de unii emitenţi: Michelin (8,9%), Renault (13%). De asemenea, acţiunile companiilor care produc materii prime au crescut cu 4,7%, evoluţie determinată şi de dinamica cotaţiilor internaţionale ale unor bunuri (aur, argint): BHP Billiton (4,6%), Vedanta Resources (7,9%), Polymetal (11%), Fresnillor (23%). Totodată, acţiunile companiilor din sectorul bancar au consemnat un avans de 1,8% săptămâna trecută, notându-se dinamica Banca Popolare dell’Emilia Romagna (14%) şi Banco Popolare (17%). Nu în ultimul rând, acţiunile ThyssenKrupp au urcat cu 6,3%, pe fondul evoluţiei favorabile a rezultatelor pe trimestrul IV. La capitolul negativ se menţionează companiile care au raportat rezultate şi/sau previziuni de rezultate sub estimările pieţei: Barclays (6,9%), Rolls-Royce (13%), Tate & Lyle (15%).
Cotaţiile asiatice au crescut săptămâna trecută, pe fondul informaţiilor din plan macroeconomic (inclusiv mesajul emis de d-na J. Yellen la primul discurs din mandatul de Preşedinte a FED), dar şi al ştirilor din sfera unor companii. Indicele regional MSCI Asia Pacific a urcat cu 1,6%, până la 135,35 p.. Se remarcă dinamica indicilor Hang Seng (+3,1%) şi Shanghai Compozit (+3,5%), susţinută de performanţa exporturilor Chinei în luna ianuarie (avans cu peste 10% an/an). De asemenea, aprecieri au consemnat şi indicii Straits Times (0,9%), NZX 50 (1%), Taiex (1,5%) şi ASX 200 (3,7%). Pe de altă parte, indicii niponi Topix şi Nikkei 225 s-au depreciat cu 0,4%, respectiv 1% pe parcursul săptămânii, evoluţie determinată şi de fluctuaţiile cursului USD/JPY. De asemenea, indicele Kospi a pierdut 1%. La capitolul pozitiv se menţionează dinamica companiilor din regiune cu expunere pe piaţa americană: Samsung Electronics (2%), LG Electronics (2,1%). Totodată, companiile de transport maritim au crescut, pe fondul evoluţiei favorabile a exporturilor Chinei: China Cosco (3,9%), China Shipping Container Lines (6,6%). Nu în ultimul rând, aprecieri au consemnat şi unele companii, după comunicarea rezultatelor financiare trimestriale şi/sau a previziunilor de rezultate pe termen scurt: Olympus Corp. (5,3%), Australia & New Zealand Banking (6,4%). Pe de altă parte, la capitolul negativ se notează companiile din industria berii din Japonia, evoluţie determinată de deteriorarea perspectivelor privind dinamica vânzărilor: Asahi Group (3,5%), Kirin (7%).
Majoritatea indicilor bursieri interni au scăzut uşor pe parcursul săptămânii trecute, evoluţie în disonanţă cu sentimentul din principalele pieţe internaţionale, determinată de semnalele nefavorabile din sfera politică, dar şi de informaţiile din sfera unor companii. Pe de o parte, indicele BET a crescut cu 0,1%, până la 6 374,07 p.. Pe de altă parte, indicele BET-C a scăzut cu 1%, până la 3 256,73 p., în timp ce indicele BET-FI a pierdut 0,5%, până la 31 081,53 p.. Titlurile FP au urcat cu 0,2%, până la 0,8235 RON. Companiile din sectorul bancar au consemnat evoluţii mixte, determinate de dinamica rezultatelor financiare preliminare pe 2014: acţiunile EBS şi TLV au crescut cu 1,8% (la 127,2 RON), respectiv cu 3,9% (la 1,715 RON); cotaţiile BRD şi BCC s-au depreciat cu 1,4% (la 8,68 RON), respectiv cu 1,6% (la 0,0669 RON). Pe de altă parte, majoritatea companiilor din sectorul energetic au scăzut (cu excepţia TGN, în urcare cu 0,1%, la 183,5 RON, respectiv a TEL, în creştere cu 4,3%, la 15,79 RON): SNG (-0,2%, la 33,01 RON), SNP (-2,9% la 0,4515 RON), SNN (-7,4%, la 8,8 RON – nivel minim istoric de la listare). Nu în ultimul rând, acţiunile BVB au scăzut cu 1,6%, la 28,94 RON, după ce compania a raportat rezultatele pe 2014. În sfera SIF-urilor s-au consemnat evoluţii mixte: la capitolul pozitiv se notează dinamica SIF1 (+1,6%, la 1,356 RON) şi SIF2 (+1,6%, la 1,461 RON); pe de altă parte, titlurile SIF3, SIF4 şi SIF5 s-au depreciat, cel mai sever declin fiind prezentat de SIF3 (-4,9%, la 0,615 RON).
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date I.E.M.
1 Media săptămânală a valorilor comunicate în după-amiaza fiecărei zile de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
2 Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
3 Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
4 Media săptămânală a valorilor comunicate în după‑amiaza fiecărei zile de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).
