I. ŢIŢEI
AUTOR: Brînduşa Covaci
Preţurile ţiţeiului Brent Anglia 38 API au marcat un declin semnificativ în săptămâna analizată, cu 6,98% – de la 75,63 $/baril la 70,35 $/baril, pe fondul aprecierii dolarului şi deciziei OPEC de a menţine producţia la plafonul stabilit anterior. Conform unui studiu al MarketWatch din New York, publicat pe 5 decembrie 2014, preţul ţiţeiului a atins vineri, cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani. În acelaşi studiu se arată că declinul preţului la ţiţei a stimulat creşterea economică din Statele Unite ale Americii, care a antrenat creşterea numărului de noi locuri de muncă. Având în vedere alinierea la politica generală a OPEC, Arabia Saudită nu a scăzut producţia, ci a aplicat reduceri de preţ la ţiţei şi la produsele petroliere asociate. În acest context al supraofertei cronice, se estimează că preţul ţiţeiului se va reduce considerabil în perioada imediat următoare. Jim Ritterbusch, preşedintele unei firmei de publicitate din domeniul comerţului cu produse petroliere, Ritterbusch & Associaţii, previzionează că în ianuarie 2015 preţul ţiţeiului ar putea să atingă nivelul de 60 $/baril.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Brînduşa Covaci
Preţurile gazului natural pe piaţa spot, SUA, au scăzut semnificativ (cu 9,86%) în cursul săptămânii analizate, atingând nivelul de 135,11 $/1000 mc, pe fondul diminuării cererii şi a reducerii preţurilor la ţiţei.
III. PRODUSE PETROLIERE
AUTOR: Brînduşa Covaci
Raportate la preţurile din ultimele săptămâni, cotaţiile produselor petroliere pe piaţa nord-vest europeană au cunoscut reduceri importante. Influenţate de evoluţia descendentă a cotaţiilor ţiţeiului, mediile preţurilor, în condiţiile de livrare SPOT, N-V Europa, CIF cargouri, s-au redus, astfel: la benzina regular 95 CO, cu 12,63% la nivelul de 650,90 $/tonă, la motorină 0,1% sulf de încălzire (calitate germană), cu 5,99% la 639,69 $/tonă, la motorina Diesel 50 ppm.sulf (de provenienţă franceză), cu 6,57%, la nivelul de 656,40 $/tonă, la păcură 3,5% sulf, cu 8,99% la 353,16 $/tonă, la nafta, cu 9,70%, la nivelul de 563,75 $/tonă, la JET Kerosen (carburant de aviaţie), cu 5,89% la 698,94 $/tonă.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date I.E.M.
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
În prima săptămână a lunii decembrie, media cotaţiilor grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, a fost de 221,76 $/tonă, în creştere cu 8,11% comparativ cu cea precedentă.
Majorarea cotaţiilor grâului american a avut loc în condiţiile în care noile previziuni privind exporturile cu această cereală ale Rusiei, Australiei şi chiar ale Ucrainei, din sezonul actual, arată că disponibilităţile acestor ţări pe piaţa internaţională vor fi mai reduse decât se aşteptau analiştii.
Din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile din Rusia, cel de al patrulea mare exportator mondial, preţurile grâului pe piaţa internă au crescut foarte mult, ceea ce a determinat şi o scumpire a acestui produs la livrările externe. De asemenea, decizia guvernului de la Moscova din august a.c. de a opri exporturile de materii prime şi produse agroalimentare către ţările din Uniunea Europeană, Statele Unite, Canada, Australia şi Norvegia, a generat o presiune asupra disponibilităţilor exportabile de grâu ale altor state producătoare.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
În intervalul analizat, la Bursa din Chicago, media cotaţiilor porumbului american galben nr. 2 nu a înregistrat modificări faţă de săptămâna anterioară, nivelul înregistrat fiind de 147,19 $/tonă (-0,01%).
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, cotaţiile medii săptămânale la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat scăderi semnificative. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia, în săptămâna analizată s-a redus cu 2,45%, la 371,66 $/tonă, iar cea a uleiului de soia a fost de 699,26 $/tonă, mai scăzută cu 4,10% faţă de media din săptămâna precedentă.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna 1 – 7 decembrie a.c., la Bursa de la Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat a scăzut cu 3,79% şi s-a situat la 399,06 dolari/tonă. Scăderea cotaţiilor din perioada analizată este atribuită unor vânzări mai reduse comparativ cu cele înregistrate săptămâna anterioară. Vremea favorabilă dezvoltării culturilor de trestie de zahăr din ultima lună în principala ţară producătoare şi exportatoare de zahăr pe plan mondial, Brazilia, a fost unul din principalii factori care i-au influenţat pe cumpărătorii de la bursă. De asemenea, recentul anunţ făcut de Organizaţia Mondială a Zahărului (ISO) privind existenţa unui excedent al producţiei mondiale raportat la consum, pentru al 5-lea sezon consecutiv, a influenţat negativ vânzările de la bursă.
Pe tot parcursul săptămânii analizate, tendinţa preţurilor a fost de scădere. Preţurile au oscilat între un nivel minim de 395,10 dolari/tonă, atins în ultima zi de tranzacţionare, şi un nivel maxim de 407,10 dolari/tonă, în prima zi. Săptămâna a debutat cu preţuri similare celor înregistrate la sfarşitul săptămânii anterioare şi apoi preţurile s-au redus pe tot parcursul intervalului analizat.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 01-07 decembrie 2014, media cotaţiilor la cafea Arabica a fost de 4.034,49 $/tonă, cu 4,21% mai puţin faţă de săptămâna anterioară.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotaţiilor a fost de 2.046,80 $/tonă în intervalul analizat, cu 2,34% mai puţin comparativ cu săptămâna precedentă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
Media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.064,34 $/tonă, cu 1,74% mai mult comparativ cu săptămâna anterioară.
În perioada 01-07 decembrie 2014, media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 2.909,80 $/tonă, cu 0,67% mai mult faţă de intervalul precedent.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna analizată, preţurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat creşteri uşoare, atribuite unor achiziţii mai ridicate din partea cumpărătorilor de la bursă. La Bursa din Liverpool, cotaţia medie a bumbacului Index “A” a fost de 1.461,55 $/tonă (-0,18%), iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi s-a situat la 1.340,64 $/tonă, cu 0,83% mai mult faţă de cotaţia săptămânii trecute.
La bumbacul Index „A”, preţurile au oscilat între 1.455,30 dolari/tonă, nivel minim, în prima zi de tranzacţionare şi 1.478,45 dolari/tonă, nivel maxim, în ultima zi. Săptămâna a debutat cu preţuri mult mai scăzute comparativ cu cele înregistrat la sfârsitul săptămânii trecute, dar pe tot parcusrul perioadei analizate, acestea au crescut, ca urmare a intensificării cererii. Evoluţia bumbacului american a fost asemănătoare cu cea a bumbacului Index „A”, cu excepţia ultimei zile de tranzacţionare, în care preţurile au scăzut; săptămâna a debutat cu valori mai scăzute faţă de cele din săptămâna anterioară, dar începând cu a doua zi de tranzacţionare preţurile au crescut. Maximul de preţ a fost de 1.356,52 dolari/tonă, atins pe 4 decembrie, iar minimul s-a situat la 1.326,97 dolari/tonă, în data de 1 decembrie.
Începând cu sezonul 2014/15, principalul producător de bumbac pe plan mondial este India. În sezonul actual, 2014/15, producţia de bumbac a Indiei este previzionată la 6,75 milioane tone, nivel similar cu cel din sezonul 2013/14. Potrivit oficialilor din această ţară, sezonul 2014/15 a debutat ca cel mai secetos din ultimii 10 ani. În pofida extinderii suprafeţelor cultivate, producţia este previzionată să stagneze; însămânţările au fost întârziate de vremea nefavorabilă, respectiv lipsa ploilor în toată ţara. Consumul Indiei e previzionat la 5,3 milioane tone, înregistrând o creştere de 4% faţă de sezonul 2013/14. Restricţiile introduse de guvernul indian privind exportul, în vederea satisfacerii necesarului de materie primă al industriei textile interne, vor determina o scădere de 47% a exportului. Pentru sezonul 2014/15 se prevede că exportul indian va fi de 1 milion tone. Stocurile indiene de bumbac vor totaliza 2,9 milioane tone, înregistrând o majorare de 20% faţă de sezonul precedent.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
În intervalul analizat cotaţia medie a aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) a înregistrat o scădere semnificativă, de 4,16% faţă de media săptămânală anterioară, la 1.996 $/tonă. Declinul sever al cotaţiilor metalului alb, sub pragul de 2.000 $/tonă, a fost determinat de neconcordanţa dintre nivelul ridicat al primelor percepute la vânzarea metalului şi cel al stocurilor monitorizate de LME, pe fondul cererii moderate.
Ritmul lent al tranzacţiilor cu aluminiu la bursa londoneză a determinat scăderea uşoară a nivelului stocurilor de metal, la 4.318.200 tone la 5 decembrie, şi a mediei săptămânale a acestora, cu 0,42% faţă de media săptămânală anterioară, la 4.324.950 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) a înregistrat o reducere de 2,69%, la 6.463,60 $/tonă. Această reducere este cauzată de cererea mai scăzută din partea Chinei, de aprecierea dolarului, cât şi de creşterea ratelor dobânzilor.
Stocurile de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) au continuat să crească, la 164.760 tone la sfârşitul săptămânii analizate (1,28%).
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
Menţinându-se în marja de 2.000 şi 2.100 $/tonă, cotaţiile plumbului la LME au fost influenţate de factori macroeconomici externi şi de ritmul mai lent de creştere al cererii la nivel mondial. Cotaţia medie a înregistrat o scădere cu 1,25% faţă de media săptămânală anterioară, la 2.023,30 $/tonă. Potrivit specialiştilor de la Institutul Internaţional de Studii privind Plumbul şi Zincul (International Lead and Zinc Study Group-ILZSG), cererea mondială de plumb va continua să depăşească oferta în 2014, deficitul de metal estimat fiind de 38.000 tone.
Nivelul stocurilor de plumb la LME s-a majorat la 229.075 tone la 4 decembrie, după revenirea a 11.525 tone care au fost depozitate în alte locaţii, ca garanţie pentru împrumuturi financiare. Acumularea de metal a contribuit la majorarea mediei săptămânale cu 3,93% faţă de media săptămânală anterioară, la 226.260 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
În intervalul analizat, cotaţiile zincului au oscilat între minima de 2.194,50$/tonă şi maxima de 2.230,50 $/tonă, determinând scăderea semnificativă (-2,78%) a mediei săptămânale faţă de media săptămânală anterioară, la 2.208,40 $/tonă, pe fondul cererii moderate şi a aprecierii dolarului SUA în raport cu moneda unică europeană.
După acumularea a 4.075 tone la 5 decembrie, nivelul stocurilor de zinc la bursa londoneză a crescut uşor, cu 0,54% faţă de media săptămânală anterioară, la 673.990 tone. Deşi oferta de metal a crescut uşor, piaţa mondială a zincului rămâne în deficit, potrivit aprecierilor specialiştilor de la Institutul Internaţional de Studii privind Plumbul şi Zincul
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 01-07 decembrie 2014, media cotaţiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 16.462,00 $/tonă, cu 0,83% mai mult comparativ cu intervalul precedent, pe fondul unei cereri în creştere.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au crescut de la 404.766 tone nivel înregistrat pe 1 decembrie 2014, la 407.370 tone în data de 05 decembrie, a.c. (+2.604 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa de Metale din Londra, cotaţia medie a cositorului a înregistrat scăderi minore în cele 4 zile de tranzacţionare. Astfel, cotaţia medie a cositorului în perioada 1 –5 decembrie 2014 s-a redus cu numai 0, 10%, la 20.303 $/tonă.
La LME, stocurile de cositor au continuat să scadă, ajungând pe 4 decembrie 2014 la 11.495 tone, cel mai mic nivel din ultimele 3 săptămâni. Nivelul mediu al stocurilor în cele 5 zile de tranzacţionare a scăzut la 11.557 tone, cu 2,39% mai redus faţă de săptămâna anterioară, când s-a înregistrat 11.840 tone.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date I.E.M.
VI. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Neaşteptata decizie a Indiei de a ridica – cu efect imediat – restricţiile comerciale impuse importatorilor de aur (începând din iulie 2013, aceştia erau obligaţi să exporte 20% din cantitatea totală de metal pe care o aduceau în ţară, înainte de a primi o nouă licenţă de import) a stimulat interesul speculativ de aşa manieră încât s‑a resimţit şi pe piaţa de lingouri din Londra. Impactul a fost atât de puternic încât nu numai că a scumpit uncia fină de aur, ci a influenţat pozitiv şi preţurile celorlalte metale preţioase.
Tendinţa de redresare alertă a fost brusc întreruptă de puternica migrare a interesului investitorilor către piaţa valutară, după ce s‑a aflat că numărul locurilor de muncă nou create în SUA s‑a situat luna trecută la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani şi jumătate. Mai mult, analiza datelor statistice pe termen lung a relevat şi faptul că piaţa muncii din SUA a înregistrat în noiembrie cea de‑a zecea lună consecutivă în care apar mai mult de 200 de mii de locuri de muncă (ultima oară când s‑a întâmplat aşa ceva a fost în mijlocul anilor ’90), precum şi cea mai lungă perioadă de după cel de‑al Doilea Război Mondial în care economia acestei ţări generează, fără încetare, noi locuri de muncă (50 de luni).
Acest context a alimentat însă speculaţiile privind modificarea politicii monetare din SUA, în sensul că banca centrală (Fed) ar putea începe să majoreze dobânda de referinţă mai devreme decât se aşteaptă mulţi analişti. O astfel de situaţie ar afecta extrem de negativ investiţiile în metale preţioase, care nu generează dobândă, fiind atractive doar pentru că‑şi conservă valoarea într‑un mediu inflaţionist.
Aur
Preţul de referinţă al unciei fine de aur[1] a crescut cu 0,42% în prima săptămână din decembrie, la 1.199,35 $. Susţinut de speranţa că renunţarea la sistemului 80:20 impus importurilor de aur indiene va revigora consumul oficial din această ţară (în luna în care guvernul a anunţat introducerea acestei măsuri, importurile scădeau de la un nivel record la zero şi din acel moment India şi‑a pierdut poziţia de principal consumator mondial de aur), metalul a reînceput să coteze pe trend ascendent, până la cel mai ridicat nivel din ultima lună (1.209 $/u.f., pe 4 decembrie). Scumpirea cu peste 2% în patru zile a fost însă urmată de marcările de profit declanşate de creşterea agresivă a dolarului american, de aşa manieră încât vineri indicele compozit Dollar Index Spot al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 8 ani: 89,33. Din această cauză, la închiderea fixingului londonez din 5 decembrie uncia fină de aur valora cu doar 1% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.194 $, comparativ cu 1.182,75 $ pe 28 noiembrie.
În România, valoarea de referinţă a gramul de aur[2] a crescut cu 1,31%, la 138,47 lei, iar pe 5 decembrie, în urma puternicei aprecieri a dolarului SUA în raport cu moneda naţională, Banca Naţională a României anunţa un preţ cu aproape 3% mai mare decât cel stabilit cu o săptămână în urmă: 138,81 lei/gram, comparativ cu 135,26 lei/gram în 28 noiembrie.
Argint
Preţul de referinţă al unciei fine de argint[3] s‑a diminuat cu 1,28%, la 16,19 $. Stimulată de scumpirea aurului, cererea de lingouri din argint s‑a revigorat atât de puternic încât, de luni până joi, valoarea argintului a crescut cu 4% (de la 15,73 $/u.f., la 16,42 $/u.f.). Deşi amplitudinea redresării a fost insuficientă pentru a putea compensa impactul pe care l‑a avut în calculul mediei săptămânale nivelul extrem de scăzut din 1 decembrie, la închiderea fixingului londonez din 5 decembrie uncia fină de argint valora totuşi cu 2,3%% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 16,33 $, comparativ cu 15,97 $ în 28 noiembrie.
Platină
Preţul de referinţă al unciei fine de platină[4] a crescut cu 0,67%, la 1.224,20 $. Beneficiind de o dublă susţinere (scumpirea aurului şi prognozele World Platinum Investment Council, conform cărora deficitul de ofertă pe piaţa mondială a platinei va creşte cu 27% în 2014, faţă de anul anterior), metalul a cotat patru zile la rând pe trend ascendent, până la 1.239 $/u.f. (cel mai ridicat nivel din ultima lună). În aceste condiţii, deşi s‑a confruntat ca toate celelalte metale preţioase cu ieftinirea de vineri, la închiderea fixingului londonez din 5 decembrie uncia fină de platină valora cu peste 2% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.231 $, comparativ cu 1.205 $ în 28 noiembrie.
Paladiu
Preţul de referinţă al unciei fine de paladiu[4] a crescut cu 0,32%, la 803,20 $. Cu toate acestea, fiind singurul metal preţios care s‑a scumpit constant în 2014, pe parcursul intervalului analizat, paladiul nu a beneficiat de o susţinere la fel de puternică precum în cazul aurului, argintului şi platinei. Prin urmare, luni metalul s‑a ieftinit uşor după care a înregistrat o perioadă de consolidare valorică în urma căreia, la închiderea fixingului londonez din 5 decembrie, uncia fină de paladiu valora cu 0,4% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 806 $, comparativ cu 709 $ în 28 noiembrie.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)
VII. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
AUTOR: Andrei Rădulescu
Piaţa valutară
Cursul mediu al dolarului s-a apreciat pe parcursul săptămânii trecute, atât în raport cu monedele principalelor ţări dezvoltate, cât şi faţă de monedele statelor emergente şi în dezvoltare. Această evoluţie a dolarului american a fost determinată, îndeosebi, de perspectivele divergente privind politica monetară din principalele blocuri economice ale lumii, în contextul evoluţiilor macro-financiare recente. De asemenea, evoluţiile din pieţele de acţiuni, titluri de stat şi materii prime au influenţat pozitiv evoluţia cursului dolarului în prima săptămână din decembrie.
În Statele Unite, procesul de generare de noi locuri de muncă s-a accelerat în noiembrie (la 321 mii, cea mai bună dinamică din ianuarie 2012), iar rata şomajului s-a stabilizat la nivelul minim din ultimii şase ani (5,8%). Prin urmare, a crescut probabilitatea ca FED să majoreze rata de dobândă de referinţă în prima parte a anului 2015. În acest context, s-a consemnat o creştere a ratelor de dobândă la dolar pe toate scadenţele, cu implicaţii pozitive pentru cursul monedei americane.
Pe de altă parte, în Zona Euro, Banca Centrală Europeană a menţinut rata de dobândă de referinţă la nivelul minim istoric (0,05%), precum şi programele monetare de relaxare în derulare. Totodată, entitatea bancară centrală a semnalat faptul că va evalua în 2015 eficienţa programelor de relaxare monetară şi ar putea demara un program de cumpărare de titluri de stat emise de ţările din Zona Euro.
Nu în ultimul rând, în Asia rating-ul suveran al Japoniei a fost redus de Agenţia Moody’s cu un nivel, la A1, la începutul lunii decembrie, pe fondul problemelor legate de starea finanţelor publice şi încetinirea creşterii economice cu care se confruntă această ţară.
În acest context, cursul mediu al dolarului american s-a apreciat cu 0,75% în raport cu moneda unică europeană săptămâna trecută, spre nivelul maxim din luna august 2012 şi cu 1,3% în raport cu yenul japonez.
De asemenea, moneda americană s-a apreciat şi faţă de monedele din sfera de influenţă a euro: coroana daneză (cu 0,9%), coroana suedeză (cu 0,9%). Totodată, dolarul american a crescut, în medie, cu 0,3% faţă de lira sterlină şi cu 0,8% raportat la francul elveţian.
De menţionat însă aprecierea dolarului american faţă de coroana norvegiană (cu 2,5%), evoluţie influenţată şi de declinul cotaţiilor internaţionale la ţiţei (către nivelul minim al ultimilor cinci ani).
De asemenea, moneda americană s-a apreciat şi faţă de monedele altor ţări dezvoltate, exportatoare de materii prime: dolarul australian (cu 1,6%), dolarul neozeelandez (0,75%).
În ceea ce priveşte monedele ţărilor emergente şi în dezvoltare se evidenţiază aprecirea generalizată a monedei americane, mai pronunţată faţă de real-ul brazilian (cu 1,7%), peso-ul mexican (cu 2,7%) şi ringgit-ul malaysian (cu 2,6%).
Raportat la leul românesc, moneda americană a crescut, în medie, cu 0,8% săptămâna trecută, evoluţie determinată de dinamica cotaţiilor EUR/USD (depreciere cu 0,8%) şi EUR/RON (creştere cu 0,1%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/USD şi EUR/RON.
Pieţe de capital
În prima săptămână din decembrie evoluţia pieţelor internaţionale de acţiuni a fost influenţată de o serie de factori, printre care se menţionează:
1. dinamica indicatorilor macroeconomici şi semnalele de politică monetară din principalele blocuri economice din lume (Statele Unite ale Americii, Zona Euro, Japonia);
2. fluctuaţiile din pieţele valutare, de titluri de stat şi de materii prime (ţiţei, cupru, etc);
3. ştirile companiilor listate.
Pe de o parte, în Statele Unite se evidenţiază dinamica indicatorilor din sfera pieţei forţei de muncă pe parcursul lunii noiembrie, care confirmă momentul economic favorabil din prima economie a lumii (aceasta se află în plină relansare a creşterii economice). În noiembrie, economia americană a generat 321 mii noi locuri de muncă, cea mai bună dinamică de la începutul anului 2012 (analiştii anticipau un ritm lunar de doar 230 mii noi locuri de muncă), iar rata şomajului s-a situat la 5,8% (nivelul minim din ultimii şase ani). Evoluţia pieţei forţei de muncă în perioada recentă a contribuit la creşterea probabilităţii ca FED să majoreze rata de dobândă de referinţă în prima parte a anului 2015 (aspect reflectat de evoluţiile din piaţa de obligaţiuni – creşterea ratei de dobândă la titlurile de stat la 10 ani, dar şi din piaţa valutară – aprecierea dolarului).
Pe de altă parte, în Zona Euro s-a desfăşurat, pe 4 decembrie, ultima şedinţă de politică monetară din 2014 a Băncii Centrale Europene (BCE). Entitatea bancară centrală a menţinut rata de dobândă de politică monetară la nivelul minim istoric (0,05%), precum şi programele monetare neconvenţionale în derulare şi a amânat pentru 2015 deciziile privind cumpărarea de titluri de stat emise de ţările din Zona Euro. Pieţele financiare anticipau că BCE va anunţa noi măsuri monetare de relaxare la şedinţa din decembrie 2014. Cu alte cuvinte, BCE a suprins nefavorabil aşteptările pieţelor financiare europene, acestea consemnând corecţii în şedinţa de tranzacţionare de joi.
Nu în ultimul rând, cotaţiile internaţionale la ţiţei au continuat să scadă pe parcursul primei săptămâni din decembrie, către nivelul minim din ultimii cinci ani (65,84 dolari pe baril, cotaţia futures la New York Stock Exchange). Această evoluţie a fost influenţată şi de decizia companiei Saudi Aramco de a reduce preţurile de livrare la ţiţei pentru luna ianurie cu 1,5-1,9 dolari pe baril faţă de luna decembrie.
În acest context, indicele calculat de Morgan Stanley pentru pieţele globale de acţiuni a scăzut cu 0,3%, până la 424,8 puncte săptămâna trecută (avans de 4% de la începutul anului). Se notează declinul pieţelor emergente, determinat de reorientarea fluxurilor internaţionale de capital, în contextul creşterii probabilităţii majorării costului de finanţare la dolar: indicele MSCI pentru această categorie a consemnat un declin săptămânal de 1,9%, până la 985,7 puncte (scădere cu 1,7% de la începutul anului).
Pieţele de acţiuni din ţările dezvoltate au scăzut cu doar 0,1%, până la 1 738,5 puncte (creştere cu 4,7% de la începutul acestui an).
Se observă dinamica bursei americane, în creştere pentru a şaptea săptămână la rând (către noi maxime istorice), evoluţie determinată de performanţa macroeconomică a SUA, care a generat premise de majorare a ratelor de dobândă pe termen scurt: indicele Dow Jones a urcat cu 0,7%, până la 17 958,8 puncte, în timp ce indicele S&P a consemnat un avans de 0,4%, până la 2 075,4 puncte pe parcursul săptămânii trecute. Perspectiva majorării ratelor de dobândă a determinat avansul cursului acţiunilor cotaţiilor companiilor bancare, în medie, cu 1,8%, săptămâna trecută. Pe de altă parte, acţiunile companiilor din sectoarele I.T. s-au corectat (spre exemplu, cotaţiile societăţilor din sectorul telecomunicaţiilor au scăzut, în medie, cu 3,9%).
De asemenea, piaţa europeană de acţiuni a crescut pentru a patra săptămâna la rând, corecţia din şedinţa de joi fiind contrabalansată de perspectiva implementării de către BCE în 2015 a unor noi măsuri monetare de relaxare (aspect subliniat de Preşedintele entităţii, Mario Draghi, în cadrul conferinţei de presă din 4 decembrie). Indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a crescut cu 1,1%, până la 350,95 puncte săptămâna trecută.
Pe de altă parte, în Asia indicele regional MSCI Asia Pacific a scăzut cu 0,5% până la 139,96 puncte săptămâna trecută, evoluţie determinată de declinul cotaţiilor internaţionale la materii prime, dar şi de perspectivele divergente privind politica monetară din principalele blocuri economice ale lumii, pe termen mediu.
În România, indicii bursieri au crescut în prima săptămână din decembrie, evoluţie influenţată de climatul pozitiv din pieţele europene. Indicele BET a crescut cu 1,3%, până la 7 023,6 puncte, în timp ce indicele BET-FI a urcat cu 2,1%, până la 31 853,7 puncte.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date I.E.M.
1 Media săptămânală a valorilor comunicate în după amiaza fiecărei zile de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
2 Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
3 Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
4 Media săptămânală a valorilor comunicate în după amiaza fiecărei zile de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).
