Tendinţe pe principalele pieţe internaţionale de mărfuri şi valutare în perioada 1 – 7 iunie 2015

I. ŢIŢEI

AUTOR: Mariana Papatulică

Preţul ţiţeiului WTI (SUA) la bursa Nymex din New York a înregistrat o creştere modestă, în termeni de medii săptămânale, de 1,66%, la 59,65 $/baril, în timp ce preţul ţiţeiului Brent, la bursa ICE din Londra a stagnat, înregistrând un nivel de 63,90 $/baril (+0,02%, faţă de săptămâna precedentă), ambele în tranzacţiile cu termen de livrare  iulie a.c..

Preţurile celor două ţiţeiuri au avut o evoluţie uşor descendentă în cea mai mare  parte a săptămânii, în aşteptarea unei decizii a OPEC, cu ocazia  reuniunii ministeriale de la Viena din data de 5 iunie,  privind politica viitoare de producţie, a organizaţiei, pentru ca, vineri, 5 iunie, preţul ţiţeiului WTI pe piaţa la termen din New York să înregistreze o creştere neaşteptată, chiar în ultimele minute de tranzacţionare, după publicarea unui Raport care a indicat  declinul pentru a 26-a săptămână consecutiv a numărului de platforme active de foraj petrolier din SUA şi implicit uşoara scădere a producţiei de ţiţei a acestei ţări. Acest raport a reuşit să contracareze, temporar, presiunea deciziei OPEC de a menţine neschimbat plafonul de producţie, la nivelul de 30 mil.barili/zi, şi să imprime preţurilor o dinamică medie săptămânală uşor ascendentă.

Preţul ţiţeiului Brent, de referinţă în comerţul european cu ţitei, a fost în schimb mai direct influenţat de decizia OPEC de a alimenta în continuare piaţa cu cantităţi masive de ţiţei, întrucât statele europene sunt mult mai dependente de importurile din Orientul Mijlociu şi Africa.

În fapt, efectul de stimulare asupra preţurilor se poate dovedi trecător, întrucât pe piaţă persistă încă o supraofertă amplă de ţiţei, mai ales în bazinul atlantic. Producătorii se luptă  să găsească cumpărători în zona Oceanului Atlantic, plasând cantităţi mari de ţiţei în depozite plutitoare. Această situaţie a afectat cu precădere Nigeria. Cauza o reprezintă în întregime ceea ce se întâmplă în Texas, North Dakota, şi alte regiuni care deţin zăcăminte de hidrocarburi în şisturi din SUA. Nigeria produce câteva tipuri de ţiţei uşor de calitate superioară şi cu conţinut redus de sulf, apreciat datorită faptului că permite o procesare/rafinare mai facilă şi randamente superioare în fracţii uşoare (benzine). Cu toate acestea, SUA produce acum mult mai mult ţiţei uşor, ceea ce a determinat reducerea importurilor din Nigeria. Supraoferta de ţiţei nigerian, de calitate similară Brentului din Anglia, cu care acesta se află în concurenţă pe piaţa internaţională, afectează şi preţul ţiţeiului Brent. În condiţiile în care majoritatea rafinăriilor din lume sunt echipate pentru a prelucra  tipuri mai grele de ţiţei, Nigeria are probleme tot mai mari în găsirea de debuşee pentru exporturile sale de petrol. Veniturile din exporturile de petrol vor scădea, potrivit estimărilor, de la 88 miliarde dolari anul trecut, în anul 2014 până la 52 miliarde dolari in acest an, ceea ce reprezintă o lovitură serioasă pentru noul guvern nigerian.

Decizia OPEC  de a menţine politica sa de producţie nerestrictivă pentru încă şase luni ignoră practic avertismentele privind o posibilă nouă scădere a preţurilor, ca urmare a intenţiei unor state membre cum ar fi Iranul, Libia şi Irakul de a-şi suplimenta producţia şi exporturile. Iranul şi Libia doresc să-şi majoreze substanţial volumul extracţiei de ţiţei, după ani de zile de producţie sever diminuată. Libia, încă afectată de un război civil, speră să-şi dubleze producţia, la circa 1 milion barili/zi până în septembrie, dacă porturile-cheie îşi vor relua activitatea, dar eforturile sale anterioare nu au reuşit să conducă la o redresare susţinută a livrărilor. Ministrul iranian al petrolului, Bijan Zanganeh, a promis să mărească cu 1 milion barili/zi oferta mondială de ţiţei, o dată cu relaxarea sancţiunilor occidentale, dar o serie de analişti occidentali consideră că este puţin probabil ca această intenţie să se materializeze mai devreme de 2016, deorece se îndoiesc de faptul că Iranul va beneficia prea curând de o scutire de sancţiuni care sa-i permită să vândă mai mult ţiţei.

Mişcarea OPEC din data de 5 iunie a fost în mare măsură anticipată de piaţă, deoarece această politică de producţie a OPEC, iniţiată la reuniunea din noiembrie 2014, a avut impactul scontat, în sensul că a ,,amortizat” boomul producţiei de ţiţei (de şist) din SUA, în timp ce cererea de ţiţei  la nivel mondial a început să se învioreze.

În afară de ideea de a eroda poziţia producătorilor rivali din piaţă, celălalt obiectiv principal al OPEC a fost acela de a stimula cererea. Preţurile persistent ridicate ale ţiţeiului din ultimii ani nu numai că au diminuat cererea, dar au stimulat şi investiţiile în măsuri de creştere a eficienţei energetice.

Cu toate acestea, preţurile actuale mai scăzute au început să stimuleze cererea de ţiţei. Economia chineză, cu un ritm prognozat de creştere economică de sub 7% în 2015 este un consumator mai mare de ţiţei decât în 2010. De asemenea, cererea la nivelul Asiei, în general, este în creştere, iar în Europa pare că a depăşit pragul minim şi a început să se învioreze. Cererea de ţiţei a SUA are o evoluţie mai favorabilă decât s-a prognozat, întrucât declinul preţurilor are pentru consumatorii americani de ţiţei un efect echivalent cu o reducere considerabilă de impozit. O benzină mai ieftină  înseamnă că posesorii de automobile pot circula mai mult, iar cererea de benzină din SUA se situează deja cu mult peste nivelul din 2014,, conform US Energy Information Administration.

De altfel, se mizează pe o accelerare a ritmului de creştere a cererii de ţiţei, la scară mondială, în anul 2015.O prognoză a  Agenţiei Internaţionale a Energiei indică drept posibilă o majorare suplimentară cu 1,1 milioane de barili/ zi a cererii în 2015, la o medie zilnică de 93,6 milioane  barili/ zi, comparativ cu anul 2014, când cererea a  sporit doar cu 700.000 barili/ zi.

Decizia OPEC de a menţine producţia de ţiţei la nivelul actual ridicat va întârzia, însă, procesul de echilibrare a raportului cerere/ofertă. Cu toate acestea, scăderea dramatică a numărului de sonde de extracţie în SUA şi majorarea cererii de ţiţei indică faptul că piaţa se află deja într-un proces de auto-corecţie. Din cauza acestui fapt, OPEC consideră că preţurile  ţiţeiului vor continua să-şi revină, chiar şi fără ajutorul său, deşi majoritatea membrilor OPEC  sunt de părere că o revenire la preţuri ale ţiţeiului de 3 cifre, respectiv peste 100 $/baril va fi de durată. În schimb, un nivel de preţ de 75 $/ baril este cel la care piaţa trebuie să se aştepte  până la sfârşitul acestui an, acesta fiind considerat  noul  preţ  corect, echitabil, al ţiţeiului.

În timp ce OPEC speră ca politica sa de maximizare a producţiei să devină o „reţetă” de succes, care să-i aducă, treptat, venituri suplimentare pe măsură ce ţiţeiul său va începe să erodeze cota de piaţă a SUA şi a altor producători de ţiţei cu costuri mari de producţie, industria extractivă a ţiţeiului din SUA s-a dovedit mai rezistentă decât au estimat specialiştii, cu costuri care susţin în continuare „ revoluţia” ţiţeiului de şist, mai ales că în ultima vreme costurile de extracţie a ţiţeiului din şisturi au scăzut substanţial (cu 10-15 $/baril), astfel încât 75  $/baril ar putea deveni noul prag de rentabilitate.

II. GAZ NATURAL

AUTOR: Mariana Papatulică

Preţurile gazului natural  la bursa Nymex, din New York, în contractele cu termen de livrare iulie a.c., au înregistrat o scădere de 3,89%, la un nivel mediu de 93,17 $/1000 m.c., ca urmare a vremii blânde şi a unei oferte cu mult peste nivelul cererii. În săptămâna anterioară, injecţia netă de gaz în stocuri a fost de 132 miliarde picioare cubice (aproape 4 miliarde m.c), astfel încât volumul stocurilor a depăşit media ultimilor cinci ani (2010-14). Aceasta a fost cea mai mare stocare săptămânală netă evidenţiată vreodată în Raportul de stocare „Weekly Gas Natural EIM”, ceea ce a condus la un volum total al stocurilor de gaz de 2233 mld pic.cub, cu 1% peste media din ultimii cinci ani şi cu 51% mai mult comparativ cu  aceeaşi săptămână a anului precedent.

Presupunând că temperaturile din vară vor fi moderate, EIA prognozează o creştere anuală  a consumului de gaz în termocentrale de 12,9%, din cauza preţurilor moderate, chiar mici, ale gazului  şi  a înlocuirii centralelor electrice pe bază de cărbune cu generarea  pe bază de gaze naturale. Dacă temperaturile din vară vor fi, însă, mai ridicate decât previziunile actuale, aceasta va conduce probabil la o creştere mai mare a cererii de gaz din partea sectorului de generare a energiei electrice.

Preţul mediu de export al gazului din Rusia în Germania, franco-frontiera ţării importatoare, din contractele de export-import pe termen lung a fost de 7,37 $/mil.BTU (260 $/1000 m.c.), la data de 31 mai 2015, comparativ cu 7,39 $/mil.BTU la data de 30 aprilie şi cu 9,39 $/mil BTU la 30 martie a.c.

Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere

Sursa: Baza de date I.E.M.

III. PRODUSE AGROALIMENTARE

Grâu

AUTOR: Emilia Bălan

În săptămâna 1 – 7 iunie, la Bursa din Chicago, cotaţiile grâului american roşu moale nr. 2 au înregistrat un trend ascendent, după ce în perioada anterioară au marcat o reducere. Astfel, la sfârşitul primei săptămâni din iunie, cotaţiile grâului american au ajuns la valorile din ultima parte a perioadei 18 – 24 mai a.c.. În termeni de medii săptămânale, în perioada 25 – 31 mai, cotaţia grâului a fost de 178,85 $/tonă (în scădere cu 5,75% comparativ cu cea din săptămâna anterioară), iar în prima săptămână din iunie media cotaţiilor a crescut cu 5,1% faţă de cea înregistrată în intervalul anterior, la 187,96 $/tonă.

Aceste oscilaţii ale cotaţiilor grâului american au avut loc pe fondul prognozelor specialiştilor din SUA, care au indicat modificări succesive ale condiţiilor meteorologice din această ţară, cel de al treilea mare exportator şi al cincilea producător mondial de grâu.

De asemenea, comercianţii au rămas surprinşi de previziunile mai mari decât se aşteptau ale Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA) cu privire la exporturile Statelor Unite din sezonul 2015/16. Conform Raportului din luna mai al USDA disponibilul de export al SUA ar putea creşte la 25,5 milioane tone, în sezonul viitor 2015/16 (+10% faţă de 2014/15).

Un alt factor care a contribuit la volatilitatea cotaţiilor grâului american l-a constituit şi fluctuaţiile dolarului SUA, în raport cu celelalte monede internaţionale. Astfel, în săptămâna 1 – 7 iunie, dolarul american s-a depreciat faţă euro şi s-a apreciat faţă de yenul japonez .

Porumb

AUTOR: Emilia Bălan

În prima săptămână din iunie, la Bursa din Chicago, cotaţiile porumbului american galben nr. 2 au debutat cu o medie de 141,27 $/tonă, în creştere cu 1,84% comparativ cu cea din perioada anterioară, când s-a situat la 138,72 $/tonă.

Scumpirea porumbului în săptămâna analizată s-a datorat trendului cotaţiilor grâului, precum şi precipitaţiilor prognozate de meteorologii americani pentru zonele cultivate cu această cereală în Statele Unite, principalul producător şi exportator mondial.

Ulei şi Boabe de Soia

AUTOR: Eufrosina Mereoru

La Bursa din Chicago, în săptămâna analizată (27 aprilie – 03 mai 2015) preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat creşteri. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia din săptămâna analizată a fost de 344,37 $/tonă, cu 1,06% mai mare faţă de cotaţia săptămânii precedente, iar cea a uleiului de soia a  crescut cu 6,90%, la 761,70 $/tonă.

Potrivit datelor publicate de Departamentul Agriculturii din SUA (USDA) în Raportul său din mai 2015, principalele două ţări producătoare de soia sunt: SUA şi Brazilia. Producţia de soia SUA în sezonul 2015/2016 va înregistra o reducere cu 2,99%, de la 108,014 milioane tone în sezonul trecut, la 104,780 milioane tone în sezonul actual, deţinând o pondere de 33% din producţia mondială de soia, estimată la 317,300 milioane tone. Producţia de soia din Brazilia, în sezonul precedent,, va fi în creştere cu 2,64%, de la 94,500 milioane tone în sezonul trecut, la 97,000 milioane tone în sezonul 2015/2016, cu o pondere de peste 30% din producţia mondială de soia.

Zahăr

AUTOR: Simona Zamşa

În săptămâna 1 – 7 iunie 2015, la Bursa de la Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat a înregistrat o creştere de 1,34% faţă de cotaţia săptămânii anterioare la 352,14 $/tonă.

Săptămâna analizată a debutat cu preţuri mai ridicate faţă de cele înregistrate în săptămâna anterioară, fapt care a continuat şi a doua zi de tranzacţionare, când s-a atins valoarea maximă din perioada analizată, respectiv 355 $/tonă. În primele 2 zile din intervalul analizat achiziţiile de la bursă s-au intensificat, investitorii fiind influenţaţi de existenţa unei cantităţi de zahăr mai reduse pe piaţă. În ultimele 3 zile de tranzacţionare preţurile s-au diminuat, în data de 3 iunie atingându-se valoarea minimă a intervalului analizat, 350,10 $/tonă. De menţionat este faptul că fluctuaţiile din această săptămână au fost minore.

Potrivit celui mai recent Raport al Departamentului American al Agriculturii, din data de 22 mai a.c., în sezonul actual, 2014/15, producţia de zahăr a Braziliei, principalul producător şi exportator mondial, a fost estimată la 35,8 milioane tone, nivel cu 6% mai scăzut faţă de sezonul anterior. Pe parcursul sezonului actual, condiţiile climaterice nefavorabile (seceta) au determinat reducerea recoltei de trestie de zahăr. În sezonul 2014/15, producţia de trestie de zahăr a acestei ţări a fost estimată la 628,6 milioane tone, cu 3% mai puţin faţă de producţia sezonului 2013/14. Pe fondul micşorării producţiei, exportul de zahăr al Braziliei a înregistrat o scădere de 7%, la 24,55 milioane tone.

Cafea

AUTOR: Anca Dragomirescu

În intervalul 01-07 iunie- 2015, media cotaţiilor la cafea Arabica a fost de 2.944,12 $/tonă, cu 6,85% mai mult faţă de săptămâna anterioară.

La sortimentul de cafea Robusta, media cotaţiilor a fost de 1.721,50 $/tonă în intervalul analizat, cu 10% mai mult comparativ cu săptămâna precedentă.

Cacao

AUTOR: Anca Dragomirescu

Media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.215,94 $/tonă, cu 0,95% mai puţin comparativ cu săptămâna anterioară.

În perioada 01-07 iunie 2015, media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 3.104,20 $/tonă, cu 0,56% mai puţin faţă de intervalul precedent.

Bumbac

AUTOR: Simona Zamşa

În săptămâna analizată, preţurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat  creşteri uşoare. La Bursa din Liverpool, cotaţia medie a  bumbacului Index “A” a fost de 1.597,80 $/tonă, înregistrând o creştere de 1,3%, iar la Bursa din New York cotaţia bumbacului american diverse sorturi s-a situat la 1.418,79 $/tonă, cu 0,92% mai mult faţă de cotaţia săptămânii precedente.

La bumbacul Index „A”, preţurile au oscilat între 1.580,99 $/tonă, nivel minim, şi 1.614,06 $/tonă, nivel maxim. În cazul bumbacului american, cel mai ridicat preţ din săptămâna analizată a fost de 1.438,54 $/tonă, iar cel mai scăzut a fost de 1.402,38 $/tonă.

Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare

Sursa: Baza de date I.E.M.

IV. METALE NEFEROASE

Aluminiu

AUTOR: Florela Stoian

Cotaţia medie a aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) a continuat trendul descendent instalat în intervalul anterior. Cotaţia minimă  de 1.691,50 $/tonă înregistrată la 1 iunie, cel mai coborât nivel din acest an, a determinat scăderea uşoară cu 0,23% a mediei săptămânale faţă de media anterioară, la 1.704,75 $/tonă. Evoluţia nefavorabilă a cotaţiilor metalului alb exprimă dezechilibrul existent între cererea relativ slabă la nivel mondial şi oferta abundentă asigurată prin creşterea producţiei, dar şi a exporturilor de metal din China.

Scăderea nivelului stocurilor de metal alb la LME, ca urmare a tranzacţionării a 49.600 tone, cu 13.900 tone mai mult decât în intervalul anterior, reflectă interesul manifestat de investitori pentru procurarea metalului alb la preţuri avantajoase după reducerea cotaţiilor, însoţită de scăderea nivelului primelor plătite de beneficiari. Media stocurilor s-a diminuat cu 1,24% faţă de media săptămânală anterioară, la 3.700.606,25 tone.

Cupru

AUTOR: Emilia Manole

Cotaţia medie a cuprului la Bursa Londoneză a scăzut în săptămâna 25 – 29 mai cu 2,45%, la 6.106,25 $/tonă faţă de săptămâna precedentă, pe fondul cererii slabe, (cu toate că în ultimele săptămâni cererea fizică de metal roşu a înregistrat o traiectorie ascendentă), dar şi a deprecierii dolarului faţă de moneda euro. În săptămâna 1 -7 iunie, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) a cotinuat  să înregistreze reduceri, respectiv de 2,28%, la 5.957,25 iar cotaţia zilnică a scăzut sub nivelul de 6.000 (până la 5.924$/tonă, vineri cel mai mic din 23 aprilie). Cauza acestei evoluţii o reprezintă producţia slabă din China (cel mai mare consumator mondial de metale industriale şi care reprezintă jumătate din consumul global, estimat la 22 milioane de tone), generând influenţe nefaste pentru cererea de cupru.

Stocurile de cupru la Bursa Londoneză au înregistrat o reducere de 2,66%, până la nivelul de 325.631 tone, în săptămâna 25 – 29 mai comparativ cu săptămâna precedentă. Nivelul stocurilor de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) în săptămâna 1-7 iunie a continuat să scadă (cu 2,55%) până la nivelul de 317.337 tone, cel mai scăzut de la începutul lunii martie a.c. De la sfârşitul anului 2014 şi până în prezent stocurile de cupru rafinat, au înregistrat o majorare de 177 de mii de tone, în creştere cu 58,4% .

Plumb

AUTOR: Florela Stoian

Cotaţiile plumbului la LME au evoluat nefavorabil în intervalul analizat, oscilând între 1.902,50-1.928,50 $/tonă.  Scăderea cotaţiei medii cu 1,56% faţă de media săptămânală anterioară, la 1.914,75 $/tonă, a fost determinată în principal de cererea slabă pentru baterii auto pe perioada sezonului cald şi de existenţa unui excedent al balanţei mondiale în primul trimestru al acestui an, apreciat la 11.000 tone de specialiştii de la Institutul Internaţional de Studii privind Plumbul şi Zincul (International Lead and Zinc Study Group-ILZSG.

Livrarea metalului de la LME către depozitele în care acesta va fi stocat, în aşteptarea reluării trendului ascendent al cotaţiilor, a influenţat scăderea nivelului stocurilor de plumb la LME în această săptămână până la 155.925 tone, cel mai mic nivel după anul 2009.

Zinc

AUTOR: Florela Stoian

Cotaţia medie a zincului la LME a scăzut cu 2,41% faţă de media săptămânală anterioară, la 2.141,30 $/tonă. menţinându-se în marja 2.100-2.200 $/tonă. Principalul factor care a contribuit la scăderea nivelului cotaţiilor îl reprezintă cererea slabă pentru metalul alb-albastru în condiţiile reducerii previzibile a producţiei de oţel galvanizat din China în acest an, la 6,9 milioane tone, ceea ce va consemna cel mai scăzut nivel din 2007.

Stocurile de metal la LME au scăzut la 444.500 tone la finele intervalului iar media acestora s-a diminuat cu 2,% faţă de media săptămânală anterioară, reflectând cererea pentru metal în sectorul industrial, dar şi interesul investitorilor care urmăresc creşterea veniturilor din comercializarea metalului.

Nichel

AUTOR: Anca Dragomirescu

În perioada 1-7 iunie 2015, media cotaţiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 12.819$/tonă, cu 0,94% mai mult comparativ cu intervalul precedent. Stocurile de nichel la bursa londoneză au crescut de la 465.564 tone înregistrate pe 01 iunie 2015, la 469.488 tone în data de 5 iunie, a.c. (+3.924 tone).

Cositor

AUTOR: Eufrosina Mereoru

La Bursa de Metale din Londra, în săptămâna analizată, cotaţia medie a cositorului, în cele 5 zile de tranzacţionare (1 – 5 iunie 2015) a înregistrat o scădere minoră, de 0,44%, comparativ cu intervalul precedent, la 15.413 $/tonă. Preţurile cositorului au oscilat între o valoare maximă de 15.530 $/tonă (2 iunie a.c.) şi una minimă de 15.250 $/tonă (5 iunie a.c.). Reducerea cotaţiei cositorului se datorează, atât unei uşoare sporiri a cererii, cât şi creşterii importurilor de cositor al Chinei. În perioada ianuarie – aprilie 2015, importurile de cositor chineze au totalizat 91.336 tone în greutate brută, cu 84% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2014, conform datelor vamale chineze.

Stocurile de cositor la LME au atins cel mai mic nivel din ultimii 8 ani (7.306 tone în 2008), coborând sub pragul de 7.255 tone (4 iunie 2015). Nivelul mediu al stocurilor de cositor în săptămâna analizată a fost de 7.296 tone, situându-se cu cca 6,12% sub cel din intervalul precedent.

Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase

Sursa: Baza de date I.E.M.

VI. METALE PREŢIOASE

AUTOR: Dana Ghiţac

Acutizarea tensiunilor geopolitice în Orientul Mijlociu, îngrijorările în creştere din Europa de Est (unde Ucraina a reînceput să se teamă de faptul că Rusia ar pune la cale o ofensivă terestră în zona separatistă, iar naţiunile baltice anunţau că îşi pun la punct sistemele militare pentru contracararea unei ipotetice invazii ruseşti), evoluţia economică a SUA, unde Banca Centrală (Fed) semnala că nu se grăbeşte cu demararea procesului de normalizare a ratei de dobândă de referinţă, precum şi brusca depreciere a dolarului american în raport cu euro au stimulat de aşa natură cererea de aur încât au redeschis şi interesul pentru argint, platină şi paladiu. Efectele investiţiilor s‑au resimţit şi pe pieţele din Londra^[1], unde, cu excepţia platinei, metalele preţioase au încheiat luna mai peste nivelul la care o începuseră.

Aurul, argintul şi paladiul au înregistrat creşteri de preţ şi în termeni de medii lunare, dar nici în cazul lor amplitudinea redresării nu a fost suficientă pentru a compensa total puternica ieftinire cu care s‑au confruntat în februarie şi martie. Prin urmare, în ciuda faptului că după cinci luni aurul şi argintul erau mai scumpe decât la începutul anului, nici măcar aceste două metale preţioase nu au reuşit să revină la nivelul la care cotau cu un an în urmă (la sfârşitul lunii mai 2014).

În România, unde preţul oficial al aurului este stabilit de Banca Naţională pe baza cotaţiei unciei fine şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională, valoarea gramului de aur a crescut în ritm mult mai alert pe parcursul lunii mai decât cea a unciei fine (ca urmare a deprecierii monedei naţionale faţă de dolarul SUA). Mai mult, chiar dacă în termeni de medii lunare preţul s‑a situat sub cel din aprilie, randamentul investiţiei pe termen mediu în metal galben continuă să fie mult mai atractiv pe piaţa românească decât la Londra, valoarea gramului de aur continuând să se menţină cu mult peste nivelul din 2014.

Interesul pentru metalele preţioase a fost stopat de brusca întărire a dolarului american, care a provocat, la sfârşitul lunii mai, o nouă migrare a investiţiilor spre piaţa valutară. Impactul a fost cu atât mai puternic cu cât a coincis cu încetinirea ritmului de creştere a cererii, caracteristică perioadei estivale. Prin urmare, în prima săptămână din iunie toate metalele preţioase au cotat în scădere abruptă pe pieţele din Londra.

• Preţul de referinţă al unciei fine de aur^[2] a scăzut subunitar (- 0,19%), la 1.184,66 $, dar pe parcursul intervalului analizat cotaţiile au evoluat pe trend puternic descendent, valoarea metalului ajungând vineri la cel mai scăzut nivel de după 18 martie. Din această cauză, la închiderea fixingului londonez din 5 iunie uncia fină de aur valora cu peste 3% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 1.164,60 $, comparativ cu 1.191,40 $ în 29 mai.

În România, impactul ieftinirii unciei fine pe piaţa din Londra a fost amplificat prin deprecierea dolarului SUA în raport cu moneda naţională. În aceste condiţii, valoarea de referinţă a gramului de aur^[3] scăzut cu 2,83%, la 151,14 lei, în termeni de medii săptămânale, iar cotaţia anunţată de Banca Naţională a României pe 5 iunie se situa cu aproape 4% sub nivelul stabilit cu o săptămână în urmă: 149,18 lei/gram, comparativ cu 154,70 lei/gram în 29 mai.

• Preţul de referinţă al unciei fine de argint^[4] a scăzut cu 1,16%, la 16,51 $. Pe parcursul intervalului metalul a cotat pe trendul aurului, dar amplitudinea ieftinirii a fost mult mai puternică şi la închiderea fixingului londonez din 5 iunie uncia fină de argint valora cu 6% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 16,15 $ (cel mai scăzut nivel din ultima lună), comparativ cu 16,67 $ în 29 mai.
• Preţul de referinţă al unciei fine de platină^[5] a scăzut cu 1,50%, la 1.103 $. Afectat, ca şi argintul, de ieftinirea aurului şi de diminuarea cererii pe piaţa proprie, metalul a cotat pe trend descendent până la cel mai scăzut nivel de după 18 martie. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 5 iunie uncia fină de platină valora cu aproape 5% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 1.092 $, comparativ cu 1.115 $ în 29 mai.
• Preţul de referinţă al unciei fine de paladiu^[4] a scăzut cu 2,43%, la 764,00 $. Pe parcursul perioadei analizate metalul a continuat să coteze sub influenţa evoluţiei platinei şi valoarea sa a coborât până la cel mai scăzut nivel din ultimele două luni. În aceste condiţii, şi la închiderea fixingului londonez din 5 iunie uncia fină de paladiu valora cu peste 3% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 751 $, comparativ cu 783 $ în 29 mai.

Evoluţia săptămânală a preţurilor Metalelor Preţioase

Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com

VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL

AUTOR: Andrei Rădulescu

Piaţa valutară

În prima săptămână din iunie, cursul mediu al dolarului american a consemnat evoluţii mixte, atât în raport cu monedele din ţările dezvoltate, dar şi faţă de monedele din statele emergente şi în dezvoltare.

Dinamica cursului dolarului american a fost influenţată săptămâna trecută de informaţiile din plan macroeconomic global, dar şi de evoluţiile din pieţele de acţiuni, titluri de stat şi mărfuri.

Din punct de vedere macroeconomic indicatorii macroeconomici comunicaţi la începutul lunii iunie au prezentat evoluţii favorabile, atât în Statele Unite, dar şi în Zona Euro. În Statele Unite accelerarea industriei prelucrătoare şi a construcţiilor, coroborată cu dinamica consumului (în creştere cu 2,7% an/an în aprilie) şi cu redinamizarea pieţei forţei de muncă (280 mii noi locuri de muncă în mai, cel mai bun ritm lunar din 2015) sunt factori care au contribuit la creşterea probabilităţii ca FED să demareze procesul de normalizare a ratei de dobândă de referinţă în acest an. Acest aspect este reflectat şi de majorarea ratei de dobândă la titlurile de stat americane la 10 ani cu 13,5%, al 2,41% săptămâna trecută (creştere cu 11% de la începutul anului).

În Zona Euro comerţul cu amănuntul a accelerat în aprilie (2,2% an/an), lună în care rata şomajului a continuat să scadă (la 11,1% – minimul din ultimii ani). Totodată, în sfera economiei financiare, dinamica anuală a preţurilor de consum a accelerat la 0,3% în mai, conform estimărilor flash ale Eurostat. Perspectivele de continuare a tendinţei macroeconomice pozitive în regiune sunt susţinute şi de declaraţiile recente ale Preşedintelui Băncii Centrale Europene (la conferinţa de presă după şedinţa de politică monetară acesta a anunţat că programul de cumpărare de titluri de stat şi alte active va continua până în septembrie 2016). De asemenea, deşi nu a ajuns la un acord cu Troika, guvernul elen a obţinut amânarea tranşelor către FMI până la finalul lunii iunie. În acest context, ratele de dobândă la titlurile de stat europene au crescut, susţinând aprecierea monedei unice europene. Spre exemplu, în Germania, rata de dobândă la titlurile de stat la 10 ani s-a majorat cu 74,7%, la 0,849% săptămâna trecută.

În acest context, cursul mediu al dolarului american s-a depreciat cu 1,9% în raport cu moneda unică europeană în prima săptămână din iunie. De asemenea, dolarul a scăzut şi faţă de monedele din sfera de influenţă a euro: coroana suedeză (cu 1%), coroana daneză (cu 1,8%).

Totodată, dolarul a scăzut în medie cu 0,8% faţă de francul elveţian săptămâna trecută.

Pe de altă parte, moneda americană s–a apreciat faţă de lira sterlină (cu 0,3%), dolarul canadian (cu 0,3%), dolarul australian (cu 0,3%) şi a consemnat aprecieri mai ample în raport cu yen-ul nipon (cu 1,1%), coroana norvegiană (cu 1,2%) şi kiwi neo-zeelandez (cu 1,3%).

În ceea ce priveşte monedele din ţările emergente şi în dezvoltare se evidenţiază aprecierea generalizată a dolarului american, pe fondul perspectivelor de apropiere a momentului de inflexiune a politicii monetare în Statele Unite. Astfel, dolarul american a crescut faţă de monedele din India (cu 0,2%), Argentina (cu 0,3%), Filipine (cu 0,4%), Iran (cu 0,6%), Mexic (cu 1,2%) şi Malaysia (cu 1,8%).

Raportat la leul românesc, dolarul american s-a depreciat cu 2,1% săptămâna trecută, evoluţie determinată de dinamica cursurilor EUR/RON (apreciere cu 0,1%) şi EUR/USD (creştere cu 1,9%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/RON şi EUR/USD.

Pieţe de capital

Pieţele internaţionale de acţiuni au consemnat evoluţii nefavorabile în prima săptămână din luna iunie, determinate, îndeosebi, de informaţiile din plan macroeconomic din principalele blocuri economice ale lumii. De asemenea, ştirile companiilor, fluctuaţiile din pieţele de titluri de stat, valutare şi materii prime au avut impact asupra evoluţiei indicilor bursieri săptămâna trecută.

Din punct de vedere macroeconomic, principalele evenimente ale săptămânii au fost următoarele:

1. dinamica favorabilă a locurilor de muncă în Statele Unite în luna mai (280 mii noi locuri de muncă create de prima economie a lumii, cel mai bun ritm lunar din 2015), care a contribuit la creşterea probabilităţii ca Rezerva Federală să majoreze rata de dobândă de referinţă începând cu acest an;

2. guvernul elen a respins propunerea Troika pentru a ajunge la un acord de finanţare, dar a anunţat că va amâna tranşele către FMI până la finele lunii iunie;

3. accelerarea inflaţiei în Zona Euro (la 0,3% an/an în luna mai, conform estimării flash a Eurostat) şi discursul Preşedintelui Băncii Centrale Europene (dl. Mario Draghi), care atrage atenţia cu privire la faptul că regiunea trebuie să se obişnuiască cu volatilitatea;

4. ameliorarea indicatorilor PMI din sfera industriei şi a serviciilor în China în luna mai.

În sfera companiilor au continuat anunţurile privind posibilitatea unor noi operaţiuni de fuziuni şi achiziţii. Spre exemplu, compania americană Intel a anunţat posibilitatea celei mai mari achiziţii din istoria sa: preluarea societăţii Altera pentru 16,7 miliarde dolari.

Totodată, compania Dish a anunţat că negociază cumpărarea societăţii T-Mobile, suma vehiculată pentru preluare fiind de aproximativ 57 miliarde dolari.

Pe pieţele de titluri de stat s-au consemnat creşteri ale ratelor de dobândă pe scadenţele medii-lungi, atât în Statele Unite, dar şi în Europa.

În Statele Unite, rata de dobândă la titlurile de stat la 10 ani a crescut cu 13,5%, la 2,41% săptămâna trecută (nivelul maxim din luna octombrie 2014) (majorare cu 11% de la începutul acestui an), evoluţie determinată în principal de creşterea probabilităţii ca FED să inflexioneze politica monetară în acest an.

În Germania, rata de dobândă la titlurile de stat la 10 ani a crescut cu 74,7%, la 0,849% (majorare cu 56,9% de la începutul anului), evoluţie determinată atât de evenimentele din Grecia, dar şi de influenţa din Statele Unite.

În acest context, indicele MSCI (calculat de Morgan Stanley) pentru pieţele globale de acţiuni a scăzut cu 1,2%, la 429,4 puncte în prima săptămână din iunie (creştere cu 2,9% faţă de începutul anului). Se evidenţiază declinul pieţelor emergente, cele mai vulnerabile la inflexiunea politicii monetare americane: indicele MSCI pentru această categorie a consemnat un declin de 2,2%, la 982,1 puncte săptămâna trecută (avans cu doar 2,7% de la începutul anului). Pieţele dezvoltate au scăzut cu un ritm mai temperat: indicele MSCI pentru această categorie a pierdut 1,1%, până la 1 760,4 puncte (creştere cu 3% faţă de începutul anului).

În Statele Unite, indicele Dow Jones a scăzut cu 0,9%, la 17 849,5 puncte, în timp ce indicele S&P 500 a pierdut 0,7%, până la 2 092,8 puncte săptămâna trecută.

În Europa, indicele regional Dow Jones Stoxx 600 a consemnat un declin mai sever (pe fondul preocupării investitorilor cu privire la situaţia din Grecia), de 2,7%, până la 389 puncte.

În Asia, indicele regional MSCI Asia/Pacific a încheiat prima săptămână din iunie cu o scădere de 2,3%, până la 147,95 puncte.

În România, indicele BET a scăzut cu 0,9%, la 7 441 puncte săptămâna trecută.

Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar

Sursa: Baza de date I.E.M.