Tendinţe pe principalele pieţe internaţionale de mărfuri şi valutare în perioada 1 – 7 septembrie 2014

I. ŢIŢEI

AUTOR: Mariana Papatulică

În săptămâna 1-7 septembrie 2014, preţurile ţiţeiului pe piaţa spot din Rotterdam au înregistrat uşoare scăderi, în termeni de medii săptămânale: Brent-ul (Anglia) cu 0,68%, la 101,75 $/baril, iar WTI-ul (SUA) cu 1,51%, la 94,81 $/baril.

Principalii factori care au influenţat evoluţia preţurilor au fost următorii: a) Acordul preliminar de armistiţiu încheiat de Rusia cu Ucraina, ce a atenuat riscul geopolitic care alimentase anterior creşterea preţurilor; b) decizia Băncii Centrale Europene de a reduce nivelul ratei dobânzii de referinţă şi de a demara un program de achiziţii de bond-uri; c) aprecierea dolarului în raport cu principalele monede occidentale, în special cu euro; d) creşterea sub aşteptări a numărului de locuri de muncă în SUA (cu 140.000 faţă de un nivel estimat la 200.000), fapt care a resuscitat temerile referitoare la un posibil declin al cererii de ţiţei; f) declinul nesemnificativ (cu 900.000 barili) al stocurilor de ţiţei ale SUA în raport cu estimările comercianţilor (de 2,5 mil.barili).

II. GAZ NATURAL

AUTOR: Mariana Papatulică

Preţul gazului natural pe piaţa spot a SUA a scăzut cu 4,7 $/1000m.c., la un nivel de 138 $/1000 m.c., în contextul creşterii stocurilor într-un cuantum mai amplu în raport cu estimările comercianţilor şi al reducerii cu 7% a consumului de gaz, în săptămâna analizată.

Analiştii americani estimează posibilitatea apariţiei unei supraoferte de gaz în SUA în anul 2015, ca urmare a creşterii spectaculoase a producţiei de gaze de şist, fapt care va avea drept consecinţă un declin al preţurilor la valori medii cuprinse între 3,25 şi 3,75 $/mil.BTU (124-131,5 $/1000 m.c.); aceştia au menţinut prognoza de preţ pentru anul în curs la 4,25-4,50 $/mil.BTU.

III. PRODUSE PETROLIERE

AUTOR: Mariana Papatulică

Benzină

Preţul benzinei regular, cu CO 95, pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, a avut practic o evoluţie staţionară în termeni de medii săptămânale, înregistrând o valoare de 972,40 $/tonă. Preţurile au fost “descurajate” de declinul preţului ţiţeiului şi de creşterea stocurilor în portul Rotterdam, la cel mai ridicat nivel din februarie 2012, dar această evoluţie a fost contracarată de declinul stocurilor de benzină în SUA (ca urmare a închiderii unor rafinării pentru revizii tehnice), fapt care a stimulat interesul unor cumpărători americani pentru achiziţii de pe pieţele spot din nord-vestul Europei.

Motorină

Preţurile distilatelor medii pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, au marcat scăderi de 0,47% în cazul motorinei cu 0,1% sulf, la un nivel de 864,10 $/tonă, şi de 1,01% în cazul diesel-ului, la 876,80 $/tonă. Preţurile distilatelor medii au reflectat influenţa declinului preţului ţiţeiului Brent şi cererea sezonieră încă scăzută pentru aceste produse –utilizate în mare parte pentru încălzire- atât în Europa cât şi în SUA, unde stocurile se situează la niveluri excedentare în raport cu perioada corespunzătoare a anului trecut

Păcură

Preţul păcurii cu 3,5% sulf pe piaţa spot din Rotterdam a înregistrat o scădere de 1,78%, la un nivel mediu de 549,13 $/tonă, sub influenţa declinului preţului ţiţeiului Brent şi cererii scăzute atât din partea sectorului industrial, cât şi a cererii pentru alimentarea navelor în transportul maritim.

Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere

Sursa: Baza de date I.E.M.

IV. PRODUSE AGROALIMENTARE

Grâu

AUTOR: Emilia Bălan

În prima săptămână a lunii septembrie, cotaţiile zilnice ale grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, au debutat marţi cu o valoare ridicată, de 199,70 $/tonă, urmând ca a doua zi să scadă până la 192,35 $/tonă (-3,68%), cea mai mică cotaţie din ultimele 5 săptămâni.  Joi şi vineri cotaţiile au înregistrat creşteri uşoare faţă de miercuri, nedepăşind însă valoarea de marţi. De menţionat că, luni, bursa americană a fost închisă, cu ocazia celebrării Zilei Muncii. Astfel, media săptămânală s-a redus cu 3,04% comparativ cu cea din perioada precedentă, la 195,08 $/tonă.

Ieftinirea grâului american s-a datorat informaţiilor furnizate de Grupul de Studiere a Condiţiilor Agrometeorologice din SUA (Commodity Weather Group LLC), conform cărora culturile de grâu din nordul Statelor Unite (principalul exportator mondial) şi din Canada au beneficiat de cantităţi importante de precipitaţii, consecinţa fiind o creştere a randamentelor, în special în statele Dakota de Nord şi de Sud.

Potrivit celui mai recent Raport al Consiliului Internaţional al Cerealelor (International Grains Council – IGC), producţia mondială de grâu în sezonul 2014/15 (1 iulie – 30 iunie) va creşte la un nivel record de 713,4 milioane tone, susţinută de recoltele bogate din Rusia (60 milioane tone, +15%), Europa (151 milioane tone, +5%) şi China (125 milioane tone, +2,5%) .

Atmosfera din piaţă a fost mai relaxată, preocupările privind o eventuală perturbare a fluxului livrărilor de grâu din partea Ucrainei fiind estompate, ca urmare a declaraţiei unui consilier de politică externă al preşedintelui rus Vladimir Putin conform căreia armata ţării sale nu se pregăteşte să „ocupe Kievul”. Conform estimărilor Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA), exporturile de grâu ale Rusiei şi Ucrainei din acest sezon (2014/15) reprezintă 1/5 din cele mondiale.

Porumb

AUTOR: Emilia Bălan

În perioada 1 – 7 septembrie a.c., la Bursa din Chicago, cotaţiile zilnice ale porumbului american galben nr. 2 au avut o tendinţă descendentă. Joi, 4 septembrie, înregistrându-se cea mai mică valoare din ultimii 4 ani, de 132,18 $/tonă. Media săptămânală s-a redus cu 3,83% comparativ cu cea precedentă, la 135,74 $/tonă.

Reducerea cotaţiilor porumbului american s-a datorat informaţiilor furnizate de USDA, conform cărora peste 74% din recolta de porumb a Statelor Unite, principalul producător şi exportator mondial, va beneficia de condiţii excelente de vegetaţie, estimându-se cele mai bune randamente de după 1994. În aceste condiţii, se aşteaptă ca producţia de porumb a SUA să ajungă, în 2013/14 (1 octombrie 2013 – 30 septembrie 2014), la 354 milioane tone, în creştere cu 29% comparativ cu cea din sezonul anterior, iar pentru 2014/15 se prognozează să atingă un record istoric de 356 milioane tone.

Zahăr

AUTOR: Simona Zamşa

În  prima săptămână din luna septembrie, la Bursa de la Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat a înregistrat o diminuare de 0,82%, la 422,50 dolari/tonă. Pe parcursul săptămânii analizate se observă o evoluţie ascendentă a cotaţiilor în primele 2 zile de tranzacţionare, urmate de scăderi în urmatoarele 3 zile. Astfel, preţurile au oscilat între un nivel maxim de 428,80 dolari/tonă, atins în data de 2 septembrie, şi nivelul minim de 415,90 dolari/tonă, pe 5 septembrie. Interesul scăzut al investitorilor este determinat de disponibilităţile mari de zahăr existente pe piaţă.

Pentru sezonul 2014/15, cele mai recente previziuni ale Departamentului American al Agriculturii indică o uşoară diminuare a producţiei mondiale de zahăr la 175,59 milioane tone (-1% faţă de nivelul înregistrat în sezonul 2013/14) şi o creştere de 2% a consumului mondial, la 170,53 milioane tone. Stocurile mondiale de zahăr vor totaliza 44,4 milioane tone, cu circa 1 milion tone mai puţin faţă de sezonul anterior.

Cafea

AUTOR: Anca Dragomirescu

În intervalul 01-07 septembrie 2014, media cotaţiilor la cafea Arabica a fost de 4.366,18 $/tonă, cu 3,28% mai mult faţă de săptămâna anterioară.

La sortimentul de cafea Robusta, media cotaţiilor a fost de 2.065,40 $/tonă în intervalul analizat, cu 1,92% mai mult comparativ cu săptămâna 25-31 august a.c.

Cacao

AUTOR: Anca Dragomirescu

În săptămâna analizată, media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.300,72 $/tonă, cu 3,60% mai puţin comparativ cu săptămâna anterioară.

În perioada 01-07 septembrie 2014, media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 3.133,25 $/tonă, cu 2,66% mai puţin faţă de săptămâna anterioară,

Bumbac

AUTOR: Simona Zamşa

În săptămâna 1 – 7 septembrie, la Bursa din Liverpool, cotaţia medie a bumbacului Index “A” a fost de 1.644,56 $/tonă, înregistrând o micşorare de  1,28% faţă de cotaţia săptămânii anterioare, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a scăzut cu 1,95%, situându-se la 1.465,72 $/tonă. La bumbacul Index A, preţurile au oscilat între 1.639,42 dolari/tonă şi 1.652,65 dolari/tonă. În cazul bumbacului american se remarcă o tendinţă ascendentă a preţurilor în primele 3 zile de tranzacţionare, atingând un nivel maxim de 1.472,28 dolari/tonă, iar în ultima zi  preţurile au marcat reduceri, atingându-se nivelul minim al perioadei analizate, de 1.457,08 dolari/tonă.

Statele Unite sunt principalul exportator mondial de bumbac, deţinând aproximativ 29% din totalul exportului mondial. Potrivit raportului Departamentului American al Agriculturii din luna august a.c., în sezonul actual, 2014/15, producţia americană de bumbac va marca o majorare de 36%, la 3,8 milioane tone. În pofida majorării producţiei, exportul de bumbac al Statelor Unite este prognozat la 2,3 milioane tone, nivel uşor (+1%) mai ridicat faţă de cel înregistrat în sezonul 2013/14. În sezonul 2013/14, livrările către China, principala piaţă de desfacere pentru bumbacul american, au înregistrat cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani, iar pentru sezonul actual nu se anticipează modificări ale cantităţilor.

Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare

Sursa: Baza de date I.E.M.

V. METALE NEFEROASE

Aluminiu

AUTOR: Florela Stoian

Scăderea uşoară a cotaţiilor aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) în intervalul analizat reprezintă o corecţie necesară, impusă de nivelul ridicat al primelor şi al supraofertei de metal alb pe piaţa mondială. Cotaţia medie a înregistrat o scădere cu 0,76% faţă de media săptămânală anterioară, la 2.080,70 $/tonă.

Media stocurilor s-a diminuat cu 0,69% faţă de media săptămânală anterioară, la 4.783.215 tone, după tranzacţionarea a 35.375 tone, însă nivelul stocurilor se menţine la un nivel foarte ridicat.

Cupru

AUTOR: Emilia Manole

În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale de la Londra a scăzut cu 1,19%, la 6.959,80 $/tonă. Conform lui Naeem Aslam, analist-şef Ava Trade, cuprul a înregistrat un nivel redus al cererii în principal datorită datelor economice slabe din China, UE (cei mai mari consumatori de cupru la nivel mondial) şi Japonia. El consideră că o serie de anunţuri făcute recent de preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, cu privire la măsurile luate de Consiliul Guvernatorilor B.C.E. în ceea ce priveşte rata inflaţiei, vor stimula cererea de cupru, dar şi de alte metale neferoase.

Reducerea cotaţiei medii a cuprului a fost cauzată şi de nivelul mai redus al noilor locuri de muncă din SUA şi pe de altă parte de speculaţiile Băncii Centrale Europene care a redus ratele dobânzilor la un nivel record joi, dorind ca acestă masură să fie un sprijn pentru relansarea creşterii economice din Zona Euro.

Potrivit estimărilor revizuite recent ale Grupului Internaţional de Studii privind Cuprul (ICSG), piaţa mondială a cuprului rafinat a înregistrat un deficit de 450.000 de tone în primele cinci luni ale anului. Conform unui sondaj Reuters desfăşurat în iulie, piaţa cuprului se aşteaptă să înregistreze un surplus de 226.000 tone la sfârşitul anului 2014, şi de 285.000 de tone în 2015.

Nivelul stocurilor de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) a continuat să crească, cu 3,03%, până la nivelul de 152.015 tone.

Plumb

AUTOR: Florela Stoian

Cotaţia medie a plumbului la LME, de 2.221,40 $/tonă,  se menţine în marja 2.200-2.300 $/tonă, după scăderea cu 1,51% faţă de media săptămânală anterioară, pe fondul creşterii aversiunii investitorilor faţă de risc, în condiţiile deprecierii monedei unice europene faţă de dolarul SUA, după anunţul Bancii Centrale Europene privind aplicarea unei politici monetare mai relaxate.

Acumulările de metal în stocurile de la bursa londoneză au fost determinate de cererea slabă pentru plumbul primar, caracteristică perioadei estivale, frecvent înlocuit cu plumbul secundar. În absenţa tranzacţiilor, nivelul stocurilor a stagnat la 224.550 tone în ultimele trei zile iar media acestora a crescut cu 2,18% faţă de media săptămânală anterioară, la 223.650 tone.

Zinc

AUTOR: Florela Stoian

Cotaţiile zilnice ale zincului la LME au depăşit pragul de 2.400 $/tonă, fiind favorizate de cererea susţinută şi de restrângerea previzionată a ofertei, după încheierea activităţii marilor capacităţii miniere de zinc la nivel mondial. Cotaţia medie a zincului la bursa londoneză a înregistrat o creştere cu 0,89% faţă de media săptămânală anterioară, la 2.377,90 $/tonă.

Deşi nivelul stocurilor a fost în scădere, până la 737.125 tone la 5 septembrie, media acestora a înregistrat o creştere uşoară, cu 0,62% faţă de media săptămânală anterioară, la 738.835 tone.

Nichel

AUTOR: Anca Dragomirescu

În perioada 01-07 septembrie 2014, media cotaţiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 18.931,00 $/tonă, cu 1,58% mai mult comparativ cu intervalul precedent.

Stocurile de nichel la bursa londoneză, în săptămâna analizată, au crescut de la 328.860 tone înregistrate pe 01 septembrie 2014, la 331.992 tone în data de 05 septembrie a.c. (+3.132 tone).

Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase

Sursa: Baza de date I.E.M.

AUTOR: Dana Ghiţac

Aprecierea dolarului SUA, extrem de accentuată după 1 iulie, a exercitat, timp de două luni, puternice presiuni de scădere a preţului aurului, cu atât mai mult cu cât revigorarea pieţei de capital din SUA şi intrarea în vacanţa de vară au contribuit la o temperare a cererii pentru acest „refugiu” financiar – fapt ce a influenţat negativ şi interesul pentru celelalte două active de plasament, argintul şi platina. În acest context, singurul metal preţios care a reuşit să încheie luna august pe trend ascendent şi să înregistreze o nouă scumpire în termeni de medii lunare (pentru a şasea lună consecutiv) a fost paladiul.

Aur

În ciuda tensionării climatului geopolitic, în urma escaladării conflictelor din Siria, Irak, Libia şi Ucraina, pe piaţa de lingouri din Londra metalul a încheiat luna august cu 0,4% sub nivelul la care o începea (1.285,75 $/u.f., comparativ cu 1.291,25 $/u.f., pe 1 august), ieftinindu‑se şi în termeni de medii lunare: cu 1% faţă de iulie (de la 1.310,97 $/u.f., la 1.295,99 $/u.f.) şi cu 4% faţă de august 2013 (1.347,10 $/u.f.). Trebuie totuşi menţionat că evoluţia preţului de referinţă al aurului a fost ascendentă în primele opt luni din 2014, aurul încheind luna august cu 5% peste nivelul de la începutul anului (1.225 $/u.f., pe 2 ianuarie).

În prima săptămână din septembrie, preţul de referinţă al unciei fine de aur^[1] a scăzut cu 1,19%, la 1.271,30 $. Ieftinirea s‑a datorat trendului descendent pe care au evoluat cotaţiile zilnice sub presiunea continuei aprecieri a dolarului SUA în raport cu principalele valute, şi în special cu moneda euro – fapt ce a determinat ca la închiderea fixingului londonez din 5 septembrie uncia fină de aur să valoreze cu 2% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 1.266 $, comparativ cu 1.286,5 $, în 29 august.

În România, datorită constantei aprecieri a dolarului SUA în raport cu moneda naţională, gramul de aur a încheiat luna august cu 0,5% peste nivelul la care o începea (138,44 lei, comparativ cu 136,7 lei, pe 1 august), scumpindu‑se cu 1% şi în termeni de medii lunare (de la 137,43 lei în iulie, la 138,29) – deşi faţă de august 2013 preţul a scăzut cu 4% (de la 144,22 lei). În aceste condiţii, evoluţia valorii de referinţă a fost ascendentă în primele opt luni din 2014, gramul de aur încheind luna august cu 6% peste nivelul de la începutul anului (130,30, pe 3 ianuarie).

În prima săptămână din septembrie, valoarea de referinţă a gramul de aur^[2] a scăzut nesemnificativ, cu 0,01%, la 137,65 lei. Pe parcursul intervalului analizat preţul a evoluat pe trendul unciei fine la Londra, cu precizarea că puternica depreciere, de vineri, a monedei naţionale în raport cu dolarul SUA a provocat o bruscă scumpire a gramului de aur ‑ astfel încât pe 5 septembrie Banca Naţională a României anunţa un preţ cu doar 0,3% mai mic decât cu o săptămână în urmă: 138,04 lei/gram, comparativ cu 138,51 în 29 august.

Argint

Afectat puternic de perioada concediilor estivale, pe piaţa de lingouri din Londra metalul a încheiat luna august cu 4% sub nivelul la care o începea (19,47 $/u.f., comparativ cu 20,34 $/u.f., pe 1 august), ieftinindu‑se şi în termeni de medii lunare: cu 1% faţă de iulie (de la 20,92 $/u.f, la 19,80 $/u.f.) şi cu 9% faţă de august 2013 (21,84 $/u.f.). În aceste condiţii, argintul este singurul metal preţios al cărui preţ de referinţă a evoluat descendent în primele opt luni din 2014, uncia fină încheind luna august cu 2% sub nivelul de la începutul anului (19,94 $, pe 2 ianuarie).

În prima săptămână din septembrie, preţul de referinţă al unciei fine de argint^[3] a scăzut cu 1,45%, la 19,22 $. Pe parcursul săptămânii cotaţiile au fluctuat sub influenţa evoluţiei preţului aurului şi la sfârşitul intervalului analizat uncia fină de argint valora cu aproape 2% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 19,12 $ pe 5 septembrie, comparativ cu 19,49 $ în 29 august.

Platină

Ca şi argintul, metalul a cotat pe trend constant descendent pe piaţa metalelor platinice din Londra. În aceste condiţii, a încheiat luna august cu 3% sub nivelul la care o începea (1.424 $/u.f., comparativ cu 1.462 $/u.f., pe 1 august), ieftinindu‑se şi în termeni de medii lunare: cu 3% faţă de iulie (de la 1.492,65 $/u.f., la 1.447,85 $/u.f.) şi tot cu 3% faţă de august 2013 (1.494,10 $/u.f.). Cu toate acestea, pe parcursul primelor opt luni din 2014 evoluţia valorii de referinţă a platinei a fost, ca şi în cazul aurului, ascendentă, uncia fină încheind luna august cu 3% peste nivelul de la începutul anului (1.388 $, pe 2 ianuarie).

În prima săptămână din septembrie, preţul de referinţă al unciei fine de platină^[4] a scăzut subunitar, cu 0,90%, la 1.411 $. Pe parcursul săptămânii interesul pentru metal a fost slab şi platina a cotat constant descendent. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 5 septembrie uncia fină valora cu 1% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 1.406 $, comparativ cu 1.424 $, în 29 august.

Paladiu

Puternic susţinut de creşterea consumului din sectorul catalizatorilor antipoluanţi pentru autovehiculele pe benzină, metalul mai beneficiază, în ultimul timp, şi de pe urma temerilor că sancţiunile impuse Federaţiei Ruse de către SUA, Canada şi Uniunea Europeană ar putea afecta negativ aprovizionarea pieţei mondiale – Rusia fiind cel mai mare furnizor din lume. În acest climat favorabil, paladiul a fost singurul metal preţios care a încheiat luna august peste nivelul la care o începea, cotând la 898 $/u.f. – cu 3% mai mult faţă de 871 $/u.f., pe 1 august. Faţă de luna iulie, cuantumul scumpirii a fost totuşi modest, de doar 0,5%, dar trebuie ţinut cont de faptul că era cea dea şasea creştere consecutivă în termeni de medii lunare. În plus, preţul din august s‑a situat cu 18% peste cel înregistrat cu un an în urmă, iar pe parcursul primelor opt luni din 2014 uncia fină s‑a scumpit cu 24%, de la 723 $ pe 2 ianuarie, la 898 $ pe 29 august.

În prima săptămână din septembrie, preţul de referinţă al unciei fine de paladiu^[4]a scăzut uşor, cu 0,44%, la 888,80 $. Ieftinirea s‑a datorat puternicei corecţii intervenită după ce, pe 1 septembrie, valoarea metalului atingea cel mai ridicat nivel din ultimii treisprezece ani şi jumătate, respectiv 911 $/u.f.. Ieftinirea, deşi de scurtă durată (două zile), a fost suficient de puternică (-4%) pentru a nu putea fi recuperată până vineri şi la închiderea fixingului londonez din 5 septembrie uncia fină valora cu 1% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 887 $, comparativ cu 898 $ în 29 august.

Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase

SURSA: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com

NOTE:

*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu in coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)

**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:

ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)

ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)

VII. Piaţa Valutară şi Pieţele de Capital

AUTOR: Andrei Rădulescu

Piaţa valutară

Cursul mediu al dolarului american s-a apreciat pe parcursul săptămânii trecute în raport cu principalele valute din ţările dezvoltate, dar şi din ţările emergente şi în dezvoltare, pe fondul dinamicii indicatorilor macroeconomici din Statele Unite (care confirmă faptul că prima economie a lumii se află în plin ciclu economic), dar şi a deciziilor de politică monetară din Zona Euro (Banca Centrală Europeană a redus rata dobânzii de referinţă la un nou minim istoric (0,05%) şi a implementat noi măsuri monetare neconvenţionale de relaxare). De asemenea, optimismul din piaţa americană de capital a contribuit la aprecierea dolarului în prima săptămână din septembrie.

Comparativ cu moneda unică europeană dolarul american a crescut, în medie, cu aproximativ 1%, către nivelul maxim din septembrie 2013, evoluţie determinată în principal de perspectiva divergentă a politicii monetare din cele două blocuri economice (Statele Unite şi Zona Euro) pentru următoarele trimestre.

De asemenea, moneda americană s-a apreciat şi în raport cu alte monede europene, din sfera de influenţă a EURO: lira sterlină (cu 0,8%), coroana norvegiană (cu 0,9%), coroana daneză (cu 0,9%), francul elveţian (cu 1%), coroana suedeză (cu 1,2%).

Nu în ultimul rând, dolarul american a crescut cu 0,3% faţă de kiwi din Noua Zeelandă şi cu 0,9% în raport cu yen-ul japonez.

Pe de altă parte, se notează deprecierea uşoară a monedei americane comparativ cu dolarul australian (cu 0,1%), dar şi cu dolarul canadian (cu 0,2%) în prima săptămână din septembrie, evoluţii care pot fi interpretate ca şi corecţii tehnice ale evoluţiilor din săptămânile anterioare.

În ceea ce priveşte monedele ţărilor emergente şi în dezvoltare se notează aprecierea monedei americane cu 0,1% faţă de rialul iranian, cu 0,3% comparativ cu dinarul kuweitian şi cu 0,6% raportat la ringgit-ul din Malaysia.

Pe de altă parte, se menţionează relativa stabilitate a monedei americane faţă de monedele din America Latină (Argentina, Brazilia, Mexic), dar şi uşoara depreciere comparativ cu rupia indiană (cu 0,1%).

Comparativ cu leul românesc, cursul mediu al dolarului american s-a apreciat cu 1,1% în prima săptămână din septembrie, evoluţie influenţată de dinamica EUR/RON (creştere cu 0,1%) şi EUR/USD (depreciere cu 1%).

Pieţe de capital

Acţiunile americane au crescut pentru a 5-a săptămână la rând, evoluţie susţinută de o serie de factori, printre care menţionăm: evenimentele din plan macroeconomic (dinamica indicatorilor macroeconomici din Statele Unite şi decizia de politică monetară din Zona Euro), negocierile dintre Rusia şi Ucraina pentru încetarea ostilităţilor, informaţiile pozitive din sfera companiilor. Pe de o parte, dinamica nefavorabilă a indicatorilor din piaţa forţei de muncă în luna august a determinat creşterea probabilităţii ca FED să amâne momentul demarării procesului de normalizare a ratei de dobândă de politică monetară. Pe de altă parte, Banca Centrală Europeană a suprins piaţa financiară globală prin deciziile de la şedinţa din septembrie (reducerea ratelor de dobândă şi implementarea unor noi programe monetare neconvenţionale). Indicele S&P 500 a urcat cu 0,2%, până la 2 007,7 puncte, în timp ce indicel Dow Jones a consemnat un avans de 0,2%, până la 17 137,4 puncte în prima săptămână din luna septembrie. Indicatorul care comensurează volatilitatea din piaţa acţiunilor americane (VIX) a crescut pentru a doua săptămână la rând, cu 0,9%, la 12,09 puncte, după declinul de 29% consemnat în august. Pe de o parte, se notează dinamica acţiunilor unor companii care au raportat rezultate financiare trimestriale peste estimările pieţei: Walgreen Co. (5,7%), PVH Corp. (9,7%). Pe de altă parte, cotaţia companiei Apple a scăzut cu 3,4% pe parcursul săptămânii trecute, ca urmare a intensificării concurenţei globale: Samsung Electronics a lansat un nou model de smartphone.

Titlurile europene s-au apreciat pentru a 4-a săptămână consecutiv, evoluţie determinată, în principal, de deciziile de politică monetară ale Băncii Centrale Europene (care au surprins piaţa financiară), dar şi de discuţiile dintre liderii Rusiei şi Ucrainei pentru aplanarea conflictului armat. Indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a crescut cu 1,6% până la 347,6 puncte pe parcursul săptămânii trecute. Se notează dinamica indicelui german DAX 30, cu un avans săptămânal de 2,9%, până la 9,747 puncte. De asemenea, indicele francez CAC 40 a crescut cu 2,4%, până la 4,486.5 puncte în prima săptămână din septembrie.

Cotaţiile companiilor asiatice au crescut în prima săptămână din septembrie, evoluţie influenţată de dinamica pieţelor americană şi europeană, dar şi de speculaţiile privind implementarea unor noi măsuri de politică economică în China pentru susţinerea celei de a doua economii a lumii. Indicele regional MSCI Asia Pacific a crescut cu 0,4% săptămâna trecută, notându-se dinamica indicelui Shanghai Compozit, cu un avans săptămânal de 4,9%. De asemenea, indicele Topix (piaţa niponă) a crescut cu 1,2% pe parcursul săptămânii trecute.

În România indicii bursieri au consemnat evoluţii mixte în prima săptămână din septembrie, în disonanţă cu dinamica principalelor pieţe internaţionale. Indicele BET a scăzut cu 0,3%, până la 7 124,9 puncte, în timp ce indicele BET-Plus a pierdut 0,3%, până la 1 056,4 puncte. Pe de altă parte, indicele BET-FI a crescut cu 0,4%, până la 30 694,6 puncte, iar indicele sectorului energetic (BET-NG) a consemnat un avans săptămânal de 0,1%, până la 724,8 puncte. Se notează dinamica acţiunilor companiilor Electrica (EL), cu o creştere de 4,5%, până la 12,17 RON (nivel maxim istoric), evoluţie susţinută de interesul pentru preluarea unor societăţi din actuala structură a ENEL, dar şi de ştirile privind candidaţii pentru viitorul Consiliu de Adminstraţie al instituţiei. De asemenea, cotaţia companiei Fondul Proprietatea a crescut cu 0,5%, până la 0,8815 RON în prima săptămână din septembrie.

Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar

Sursa: Baza de date I.E.M.

1 Media săptămânală a valorilor comunicate în după amiaza fiecărei zile de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).

2 Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.

3 Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).

4 Media săptămânală a valorilor comunicate în după amiaza fiecărei zile de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).