I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana Papatulică
În săptămâna 10-16 martie 2014, preţurile ţiţeiului, pe piaţa spot din Rotterdam, au înregistrat scăderi, în termeni de medii săptămânale, de 0,95% în cazul Brent-ului, la o valoare de 108,16 $/baril, şi de 3,42% în cazul WTI, la 99,55 $/baril.
Declinul preţurilor, sensibil mai accentuat în cazul WTI, s-a datorat creşterii substanţiale a ofertei de ţiţei a OPEC şi a SUA, în contextul temerilor legate de evoluţia cererii mondiale de ţiţei, ca urmare a datelor referitoare la încetinirea creşterii economice în China. Declinul preţurilor WTI a fost accentuat de măsura guvernului SUA de a disponibiliza circa 6 mil.barili de ţiţei, pe piaţă, din stocurile sale strategice, într-un moment în care piaţa internaţională era deja supraofertată cu ţiţei de provenienţă OPEC, iar producţia proprie atingea cel mai înalt nivel din ultimii 25 de ani. Departamentul Energiei a precizat că această măsură a avut ca scop să testeze capacitatea sistemului de distribuţie de a reacţiona în cazul unei situaţii de deficit sau de criză a livrărilor, iar analiştii au speculat că vânzarea ţiţeiului din stocurile americane ar putea avea legătură cu tensiunile din Ucraina.
În luna februarie, producţia de ţiţei a Irakului a crescut cu 530.000 de barili/zi, înregistrând un nivel record al ultimilor 36 de ani, de 3,62 mil.barili/zi, iar finalizarea proiectelor de infrastructură din sudul ţării a permis majorarea cu 572.000 barili/zi a exporturilor, la 2,8 milioane barili/zi. Producţia de ţiţei saudit a crescut, în acelaşi interval de timp, cu 90.000 barili/zi, la 9,85 milioane barili/zi, contribuind la compensarea unei noi scăderi a producţiei de ţiţei libian. Drept urmare, oferta totală a OPEC a înregistrat 30,5 mil.barili.zi, în februarie, în creştere cu 500.000 de barili/zi faţă de luna precedentă.
Exporturile de ţiţei iranian, inclusiv condensate, au atins 1,41 milioane barili/zi, atât în ianuarie, cât şi în februarie a.c, faţă de o medie de 1,1 mil. barili/zi în 2013. Nu în ultimul rând, producţia de ţiţei a SUA a înregistrat 7,9 mil.barili/zi, în februarie, cel mai ridicat nivel din ultimii 25 de ani.
Această creştere importantă a ofertei, atât a OPEC, cât şi a ţărilor non-OPEC, a fost consecinţa unei ierni severe în America de Nord (care a determinat majorarea substanţială a consumului de produse de încălzire), dar şi a temerilor geopolitice generate de situaţia dintre Rusia şi Ucraina.
În contextul în care criza din Crimeea se află la apogeu, perspectiva restrângerii cererii pentru ţiţeiul OPEC, la 28,9 mil.barili/zi în trimestrul II 2014, dublată de supraoferta de pe piaţă va atenua considerabil riscul producerii unui deficit de ţiţei. Majoritatea „jucătorilor” de pe piaţă au realizat faptul că legăturile în domeniul energiei dintre UE şi Rusia sunt atât de strânse, încât este improbabilă o întrerupere a livrărilor de ţiţei din partea Rusiei, mai ales că, în timp ce Ucraina este un coridor important de gaz între Rusia şi Europa, exporturile de ţiţei din Rusia ocolesc, în mare parte, această ţară.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţul gazului natural pe piaţa spot a SUA a scăzut cu 6 $/1000 m.c., la 155,70 $/1000 m.c, în contextul încălzirii vremii în majoritatea regiunilor ţării, fapt care a antrenat o reducere a cererii de gaz pentru sectorul de încălzire.
III. PRODUSE PETROLIERE
AUTOR: Mariana Papatulică
Benzină
Preţul benzinei regular,Eurograde, cu CO 95, pe piaţa spot din nord vestul Europei, CIF cargouri, a înregistrat o scădere de 1,46%, la o medie săptămânală de 978,80 $/tonă, sub influenţa declinului preţului ţiţeiului şi a cererii sezoniere încă limitate.
Motorină
Preţurile celor două sortimente de motorină pe piaţa spot din nord- vestul Europei, CIF cargouri, au scăzut : cu 1,38%, în cazul motorinei cu 0,1% sulf, la o medie săptămânală de 908,00 $/tonă, şi cu 2,27%, la o valoare de 925,00 $/tonă, în cazul diesel-ului. Evoluţia preţurilor s-a datorat restângerii consumului de produse de încălzire şi declinului preţului ţiţeiului Brent.
Păcură
Preţul păcurii cu 3,5 % sulf pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, a înregistrat o scădere de 0,62%, la o medie săptămânală de 569,98 $/tonă, evoluţie indusă de declinul preţului ţiţeiului, dar uşor atenuată de cererea din partea sectorului de utilităţi.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date I.E.M.
IV. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
În perioada 9 – 16 martie 2014, la Bursa din Chicago, cotaţiile grâului american roşu moale nr. 2 au avut un trend ascendent, atingând pe 14 martie cea mai ridicată valoare din ultimele 5 luni, de 253,62 $/tonă. Media săptămânală a înregistrat o creştere cu 5,45% comparativ cu intervalul similar precedent, la 247,32 $/tonă.
Majorarea cotaţiilor grâului american, pentru a doua săptămână consecutiv, se datorează în principal tensiunilor dintre Rusia şi Ucraina, care împiedică fluxul normal al exporturilor din porturile de la Marea Neagră, şi neîncrederii comercianţilor în respectarea termenelor pentru livrările viitoare. Conform opiniei analiştilor, escaladarea tensiunilor din Peninsula Crimeea provoacă disfuncţionalităţi în aprovizionarea cu grâu a ţărilor importatoare din Africa şi Orientul Mijlociu, deoarece Ucraina este un exportator important de grâu, iar orice întrerupere a livrărilor din porturile de la Marea Neagră determină creşterea preţurilor.
Un alt factor care a contribuit la creşterea cotaţiilor la Bursa de la Chicago l-a constituit şi informaţia potrivit căreia vremea secetoasă din Statele Unite, cel mai mare exportator din lume, a afectat mare parte din cultura de grâu de iarnă. Pe 11 martie a.c., Departamentul American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA) a publicat un raport privind starea de vegetaţie a culturilor agricole din SUA, în care se arăta că aproximativ 35% din culturile de grâu din această ţară sunt aproape compromise din cauza lipsei de apă şi a temperaturilor scăzute.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
La Bursa din Chicago, media cotaţiilor porumbului american galben a marcat o creştere minoră, de doar 0,34% faţă de cotaţia săptămânii precedente, la 188,23 $/tonă.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, cotaţiile medii săptămânale la uleiul de soia şi la boabele de soia au avut evoluţii diferenţiate. Astfel, cotaţia medie a uleiului de soia s-a redus cu circa 0,91% în săptămâna analizată, la 948,77 $/tonă, comparativ cu media din săptămâna anterioară când s-a înregistrat 957,46 $/tonă, iar cea a boabelor de soia a scăzut cu 2,25%, la 512,88 $/tonă faţă de perioada anterioară (524,71 $/tonă). Producţia mondială de soia în sezonul 2013-14 este prognozată la cca. 284 de milioane de tone, cu 1,4% mai puţin decât se estimase în luna ianuarie a.c., de 288 de milioane de tone. Brazilia, cel mai mare exportator din lume, va produce 88 milioane de tone soia, cu 2,5% mai puţin decât se prevăzuse anterior.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
La Bursa de la Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat a fost de 466,36 $/tonă, cu 2,86% mai puţin faţă de cotaţia săptămânii anterioare. Cotaţiile zilnice au oscilat între 457,10 $/tonă, nivel minim atins în ultima zi de tranzacţionare, şi 478,10 dolari/tonă, nivel maxim atins în data de 13 martie.
Autorităţile braziliene au anunţat că ploile din primele 10 zile ale lunii martie din Sao Paulo, una din principalele regiuni cultivatoare de trestie de zahăr din Brazilia, ar putea să reducă previziunile pesimiste făcute în luna ianuarie, care indicau o scădere semnificativă a producţiei principalului producător şi exportator mondial. Acest anunţ a determinat investitorii să facă achiziţii mai reduse comparativ cu săptămânile anterioare.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 10-16 martie 2014, media cotaţiilor la cafea Arabica a fost de 4.477,25 $/tonă, cu 4,75% mai mult faţă de săptămâna anterioară, când s-a înregistrat 4.274,39 $/tonă.
Cotaţiile la acest sortiment s-au majorat datorită faptului că Brazilia, primul producător mondial, şi-a diminuat producţia la 2.310 mii tone în sezonul 2013/14 faţă de sezonul 2012/13, când s-au realizat 2.466 mii tone (-6,33%).
La sortimentul de cafea Robusta, media cotaţiilor a fost de 2.235,60 $/tonă în intervalul 10-16 martie 2014, cu 4,76% mai mult comparativ cu săptămâna 03-09 martie a.c. când s-a înregistrat 2.134,00 $/tonă.
Creşterea cotaţiilor la cafea Robusta s-a datorat faptului că primul producător mondial de acest sortiment, Vietnamul, îşi va diminua producţia la 1.440 mii tone în sezonul 2013/14 faţă de 1.536 mii tone în sezonul 2012/13 (-6,25%), conform ultimelor estimări ale Organizaţiei Internaţionale a Cafelei (ICO).
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
În săptămâna 10-16 martie 2014, media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.100,92 $/tonă, cu 1,44% mai mult comparativ cu săptămâna anterioară, când media cotaţiilor a fost de 3.057,00 $/tonă.
În perioada 10-16 martie 2014, media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 2.987,20 $/tonă, cu 1,89% mai mult faţă de săptămâna 03-09 martie a.c., când s-a înregistrat 2.931,80 $/tonă.
Coasta de Fildeş, primul producător mondial de cacao, se confruntă, pe lângă problemele sociale şi cu cele de mediu, care au condus în ultimii ani la diminuarea producţiei de boabe de cacao.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În intervalul analizat, preţurile internaţionale ale bumbacului au continuat să înregistreze creşteri, în special la bumbacul american, pe fondul creşterii achiziţiilor din partea investitorilor.
La Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi s-a situat la 2.025,42 $/tonă, marcând o majorare de 3,19% faţă de media săptămânii anterioare, iar la Bursa din Liverpool, cotaţia medie a bumbacului Index “A” a fost de 2.148,33 $/tonă, înregistrând o creştere de 2,59%.
La bursa americană, preţurile bumbacului au fost influenţate şi de publicarea Raportului din luna martie al Departamentului American al Agriculturii (USDA), care, pentru sezonul 2013/14, estimează o reducere de 24% a producţiei Statelor Unite, principalul exportator mondial, la 2,87 milioane tone. În săptămâna analizată, cele două sortimente de bumbac au avut aceeaşi evoluţie, respectiv au înregistrat majorări în primele 3 zile, au scăzut uşor în data de 13 martie, iar în ultima zi de tranzacţionare au crescut.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
V. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
Cotaţia medie a aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) a înregistrat o creştere nesemnificativă, de 0,16%, la 1.715,70 $/tonă, ca urmare a sporirii primelor fizice la nivel record în Europa şi Japonia. Nivelul actual al primelor este motivat de închiderea unui număr tot mai mare de topitorii de aluminiu, o piaţă a deşeurilor mai restrânsă şi o cerere puternică în ofertele de finanţare. Primele au crescut rapid în trimestrul I 2014 pe fondul temerilor că ar putea urma scăderi ale acestora după modificările normelor de depozitare a metalului în ofertele de finanţare, impuse de oficialii de la LME la finele anului 2013. Deşi cotaţiile la LME au scăzut la valori comparabile cu minimele din ultimii patru ani şi jumătate, iar piaţa mondială este în excedent, primele fizice au asigurat o stabilitate a preţului metalului în jurul valorii de 2.000 $/tonă.
Tranzacţionarea a 49.440 tone de metal alb din stocurile de la LME a determinat scăderea mediei săptămânale a acestora cu 0,52% faţă de media săptămânală anterioară, la 5.265.620 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului a înregistrat o scădere considerabilă, de 6,36%, la 6.583,90 $/tonă, aceasta fiind considerată ca cea mai mare reducere săptămânală din ultimele 11 luni. Tendinţa de scădere reflectă reducerea cererii din partea Chinei, principala ţară consumatoare de cupru pe plan mondial (40% din total).
Stocurile de cupru la Bursa din Londra au continuat să se reducă până la nivelul de 256.651 tone (-5,92%), vineri 14 martie a.c., comparativ cu ultima zi din săptămâna precedentă.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
În intervalul analizat, cotaţia medie a plumbului la LME a fost marcată de o scădere semnificativă, cu 3,15% faţă de media săptămânală anterioară, la 2.033,20 $/tonă, pe fondul cererii în scădere.
Scăderea cotaţiilor plumbului pare, totuşi, să prezinte oportunităţi atractive pentru achiziţionarea metalului şi comercializarea ulterioară a acestuia, aspect ce motivează diminuarea stocurilor la bursa londoneză cu 2.125 tone şi a mediei acestora cu 0,16% faţă de media săptămânală anterioară, la 202.895 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Declinul cotaţiilor zincului la LME sub pragul de 2.000 $/tonă pe fondul cererii slabe şi al acumulărilor de metal în stocurile de la bursa londoneză a determinat scăderea severă a mediei săptămânale a cotaţiilor zincului la LME, cu 4,35% faţă de media săptămânală anterioară, la 2.023,40 $/tonă.
Cererea relativ slabă s-a reflectat în creşterea nivelului stocurilor de metal la LME şi a mediei săptămânale a acestora cu 4,90% faţă de media săptămânală anterioară, la 797.190 tone.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 10-16 martie 2014, media cotaţiilor la nichel, la Bursa din Londra, a fost de 15.595,00 $/tonă, cu 3,37% mai mult comparativ cu intervalul 03-09 martie a.c., când s-a înregistrat 15.086,00 $/tonă.
Stocurile de nichel la bursa londoneză, în intervalul analizat, au scăzut de la 271.200 tone înregistrate pe 10 martie 2014. la 271.014 tone în data de 14 martie a.c. (-186 tone).
Creşterea cotaţiilor nichelului s-a datorat înviorării activităţii în industria oţelurilor inoxidabile (industrie ce consumă peste 70% din producţia din acest metal) în principalele ţări foarte puternic dezvoltate: SUA, Canada, Germania, Japonia.
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa de Metale din Londra, în săptămâna analizată, cotaţia medie a cositorului a înregistrat o diminuare, de 1,02%, comparativ cu cea din săptămâna anterioară, la 22.991 $/tonă.
Stocurile la Bursa de la Londra au ajuns în perioada 10-16 martie 2014, la o medie săptămânală de 9.103 tone, cu 0,26% mai redusă, faţă de săptămâna anterioară (9.127 tone).
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date I.E.M.
VI. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Ø Preţul de referinţă al unciei fine de aur[1] a crescut cu 1,62%, la 1.362 $. Beneficiind de suportul „psihologic” oferit de deprecierea dolarului SUA în raport cu principalele valute, metalul a continuat să se scumpească în ritm alert şi la închiderea fixingului londonez din 14 martie uncia fină de aur valora cu aproape 4% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.385 $ (cel mai ridicat nivel din ultima jumătate de an), comparativ cu 1.335,25 $ în 7 martie.
În România, impactul scumpirii unciei fine pe piaţa londoneză a fost uşor diminuat prin menţinerea tendinţei de depreciere a dolarului american în raport cu moneda naţională. În aceste condiţii, valoarea de referinţă a gramul de aur[2] a crescut cu doar 0,29%, la 141,41 lei. Totuşi, pe 14 martie Banca Naţională a României anunţa cel mai ridicat preţ din ultimele şase luni, situat cu 2% peste nivelul stabilit cu o săptămână în urmă: 143,03 lei/gram, comparativ cu 140,30 lei/gram în 7 martie.
Ø Preţul de referinţă al unciei fine de argint[3] a scăzut cu 0,57%, la 21,16 $. Pe parcursul intervalului analizat, cotaţiile au continuat să fluctueze pe trend uşor descendent, dar la închiderea fixingului londonez din 14 martie uncia fină de argint valora cu doar 0,1% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 21,36$, comparativ cu 21,38 $ în 7 martie.
Ø Preţul de referinţă al unciei fine de platină[4] a crescut cu 0,6%, la 1.477,20 $. După ce a început intervalul analizat prin două scumpiri succesive, în urma cărora valoarea metalului a crescut cu 0,6%, la 1.483 $/u.f., miercuri platina s‑a ieftinit brusc, cu aproape 1%. Prin urmare, în ciuda tendinţei de redresare din următoarele zile, la închiderea fixingului londonez din 14 martie uncia fină de platină valora cu doar 0,3% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.478 $, comparativ cu 1.474 $ în 7 martie.
Ø Preţul de referinţă al unciei fine de paladiu[4] a crescut cu 1,32%, la 776,10 $. De menţionat, însă, că, în aşteptarea rezultatului referendumului din Crimeea şi a rezoluţiei reuniunii de urgenţă a Consiliului de securitate ONU, din 15 martie, tendinţa de scumpire în ritm alert a stagnat şi la închiderea fixingului londonez din 14 martie uncia fină de paladiu valora cu doar 0,5% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 780 $, comparativ cu 776 $ în 7 martie.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase
SURSA: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu in coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)
VII. Piaţa Valutară şi Pieţele de Capital
AUTOR: Andrei Rădulescu
Dolarul american a fluctuat pe parcursul săptămânii trecute, sub influenţa dinamicii indicatorilor macroeconomici din Statele Unite şi China, dar şi a tensiunilor din Peninsula Crimeea (Rusia şi-a consolidat prezenţa în regiune, iar ţările occidentale au anunţat sancţiuni economice şi politice).
Comparativ cu moneda unică europeană, dolarul s-a depreciat în medie cu 0,8% în a doua săptămână a lunii martie, dinamica indicatorilor macroeconomici din Zona Euro determinând diminuarea probabilităţii cu privire la implementare unor noi măsuri monetare de relaxare de către Banca Centrală Europeană.
De asemenea, cursul mediu al dolarului american a scăzut pe parcursul săptămânii trecute în raport cu alte monede ale ţărilor dezvoltate: dolarul australian (cu 0,2%, pe fondul dinamicii favorabile din piaţa forţei de muncă din Australia în februarie), coroana daneză (cu 0,8%), coroana norvegiană (cu 0,8%), coroana suedeză (cu 0,8%), francul elveţian (cu 0,9%) şi dolarul neo-zeelandez (cu 1%, ca urmare a deciziei băncii centrale din Noua Zeelandă de a majora dobânda de referinţă de la 2,5% la 2,75%).
Pe de altă parte, dolarul american s-a apreciat în medie cu 0,5% raportat la lira sterlină, pe fondul evoluţiei (sub estimările pieţei) a unor indicatori macroeconomici din Marea Britanie, comunicaţi pe parcursul săptămânii (producţia industrială, balanţa comercială). De asemenea, moneda americană s-a apreciat cu 0,1% comparativ cu yen-ul japonez şi cu 0,3% comparativ cu dolarul canadian.
Raportat la monedele ţărilor emergente, dolarul a consemnat evoluţii mixte pe parcursul săptămânii trecute. Pe de o parte, se notează aprecierea monedei americane comparativ cu peso mexican (cu 0,1%), rial-ul iranian (cu 0,1%), ringgit-ul malaysian (cu 0,35%) şi real-ul brazilian (cu 0,8%). Pe de altă parte, cursul mediu al dolarului american s-a depreciat cu 0,03% comparativ cu peso argentinian, cu 0,1% în raport cu peso filipinez şi dolarul singaporez şi cu 0,9% faţă de rupia indiană.
Raportat la leul românesc, cursul mediu al dolarului a scăzut în medie cu 0,9% săptămâna trecută, evoluţie determinată de dinamica cursurilor EUR/USD (apreciere cu 0,8%) şi EUR/RON (depreciere uşoară, cu 0,03%). Cursul USD/RON este un cross între EUR/USD şi EUR/RON.
Pieţe de capital
Acţiunile americane s-au depreciat săptămâna trecută, evoluţia predominant favorabilă a indicatorilor macroeconomici din prima economie a lumii fiind contrabalansată de semnalele economice nefavorabile din China, dar şi de persistenţa tensiunilor în Crimeea (cu impact pentru relaţiile politice şi economice între Rusia şi statele occidentale). Indicele S&P 500 a pierdut 2%, până la 1 841,13 p., în timp ce indicele Dow Jones s-a depreciat cu 2,4%, până la 16 065,67 p. (declin de 3,1% de la începutul anului), pe o volatilitate în intensificare cu 26% (indicatorul VIX). Acţiunile companiilor din sectoarele „ciclice” s-au depreciat, notându-se declinul companiilor din sectorul construcţiilor de locuinţe (cu 5,3%): PulteGroup (5,7%), Toll Brothers (7,7%). De asemenea, acţiunile companiilor din industrie au scăzut cu 3,2%, cele mai severe deprecieri fiind consemnate de ADT Corp. (9%) şi General Motors (9,6%). Totodată, acţiunile companiilor din sectorul financiar-bancar au scăzut cu 2,5%, notându-se declinul Bank of America (3,1%) şi Citigroup (5,5%). Nu în ultimul rând, reduceri importante au consemnat şi acţiunile unor companii după comunicarea rezultatelor financiare trimestriale şi/sau a previziunilor de rezultate pe termen scurt: DuPont (2,2%), Urban Outfitters (5,4%), American Eagle Outfitters (11%), Aeropostale (21%). Pe de altă parte, acţiunile McDonald’s au crescut cu 2,2%, pe fondul declaraţiilor directorului general cu privire la optimizarea structurii de capital. De asemenea, acţiunile companiilor care produc aur au crescut, evoluţie în ton cu avansul cotaţiillor internaţionale ale metalului galben (cu 3%): Barrick Gold (5%), Newmont Mining (6,4%).
Titlurile europene au scăzut pentru a doua săptămână consecutiv, evoluţie determinată de situaţia din Crimeea (cu impact pentru relaţiile economice şi politice între Rusia şi ţările occidentale), dar şi de unele semnale nefavorabile din sfera economiei Chinei (a doua ca dimensiune din lume). Indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 s-a depreciat cu 3,3%, până la 322,23 p., în timp ce indicele EuroStoxx 50 a pierdut 2,9%, până la 3 004,64 p.. Indicii FTSE 100, DAX 30 şi CAC 40 au consemnat ritmuri de declin de 2,8%, 3,1%, respectiv 3,4%. Deprecieri mai ample au înregistrat indicii IBEX 35 (3,5%), WIG20 (3,8%), OMX Helsinki (3,9%) şi OMX C20 CAP (4,4%). Se menţionează declinul acţiunilor companiilor din sectorul minier, cu 4,5%, evoluţie determinată de scăderea cotaţiilor internaţionale la metale, pe fondul evoluţiei nefavorabile a indicatorilor macroeconomici din China: Fresnillo (-0,2%), Rio Tinto (-1,9%), Anglo American (-27,%), BHP Billiton (3,4%), Vedanta Resources (-6,1%). De asemenea, acţiunile companiilor din comerţul cu amănuntul au scăzut cu 4,6%, evoluţie determinată şi de previziunile nefavorabile de rezultate comunicate de unii emitenţi: Tesco (5,9%), J. Sainsbury (7,5%), WM Morrison Supermarkets (12%), Ocado Group (14%). De asemenea, acţiunile companiilor din sectorul bancar au scăzut cu 3,4% săptămâna trecută. La capitolul pozitiv se menţionează dinamica acţiunilor Banca Monte dei Paschi di Siena, cu un avans de 8,9%, evoluţie susţinută de intenţia JC Flowers de a cumpăra o participaţie de 20%.
Acţiunile la bursele asiatice au scăzut în a doua săptămână din martie, pe fondul dinamicii nefavorabile a indicatorilor macroeconomici din China (declinul exporturilor coroborat cu decelerarea producţiei industriale şi a comerţului cu amănuntul au determinat declinul cotaţiilor internaţionale la metale), dar şi a evoluţiilor din pieţele valutare (influenţate şi de tensiunile între Rusia şi ţările occidentale), sau a informaţiilor din sfera unor companii. Indicele regional MSCI Asia Pacific a scăzut cu 3,5%, până la 134,32 p.. Se menţionează declinul indicilor niponi Topix (cu 5,8%) şi Nikkei 225 (cu 6,2%), evoluţii determinate de aprecierea yen-ului în raport cu dolarul american. Indicele Shanghai Compozit s-a depreciat cu 2,6%, în timp ce indicele Hang Seng a scăzut cu 4,9%. Nu în ultimul rând, pierderi săptămânale au consemnat şi indicii Kospi (0,3%), NZX 50 (0,9%), Straits Times (2%) şi ASX 200 (2,4%). Se notează declinul acţiunilor companiilor de export din Japonia, evoluţie determinată de aprecierea yen-ului în raport cu dolarul american: Sony (4,5%), Toyota (5,7%). De asemenea, acţiunile companiilor din sectorul minier au scăzut, pe fondul declinului cotaţiilor internaţionale la metale (preţul cuprului se situează la nivelul minim din ultimii ani): Jiangxi Copper (5,8%). Totodată, unele companii s-au depreciat după comunicarea rezultatelor financiare trimestriale şi/sau a previziunilor de rezultate pe termen scurt: China Overseas Land & Investment (7,9%), Celltrion (9%). Nu în ultimul rând, cotaţiile Malaysian Airline System au pierdut 4%, ca urmare a dispariţiei unei aeronave Boeing cu 239 pasageri.
Indicii bursieri interni s-au depreciat săptămâna trecută, evoluţie în ton cu sentimentul de neîncredere de pe pieţele europene. Indicele BET a scăzut cu 3,8%, până la 6 135,55 p., în timp ce indicele BET-C a pierdut 3,3%, până la 3 127,26 p.. Indicele BET-FI a consemnat un declin mai sever, de 4,3%, până la 28 590,07 p.. Acţiunile Fondului Proprietatea au pierdut 3,8%, până la 0,781 RON, în timp ce titlurile Bursei de Valori Bucureşti au scăzut cu 4,7%, până la 27,17 RON. Companiile din sectorul bancar au înregistrat scăderi importante, evoluţie în ton cu a congenerelor europene: BCC (-2,7%, la 0,062 RON), TLV (-5%, la 1,649 RON), BRD (-6,4%, la 8,15 RON) şi EBS (-7,4%, la 105,35 RON). De asemenea, companiile din sectorul energetic au consemnat scăderi, cele mai ample la Romgaz (2,5%, la 32,41 RON), Transelectica (2,8%, la 15,35 RON) şi Nuclearelectrica (3,3%, la 8,75 RON). În sfera SIF-urilor s-au înregistrat deprecieri generalizate (cu excepţia SIF5, în urcare cu 0,6%, la 1,94 RON), cele mai penalizate fiind SIF2 (-8,9%, la 1,255 RON) şi SIF3 (-11,7%, la 0,52 RON), pe fondul propunerilor de dividende pentru exerciţiul financiar 2013.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date I.E.M.
1 Media săptămânală a valorilor comunicate în după‑amiaza fiecărei zile de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
2 Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
3 Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
4 Media săptămânală a valorilor comunicate în după‑amiaza fiecărei zile de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).
