I. ŢIŢEI
AUTOR: Brînduşa Covaci
Evoluţia preţurilor ţiţeiului Brent Anglia 38 API s-a caracterizat printr-un declin semnificativ în săptămâna analizată, cu 3,54% – de la 83,19 $/baril la 80,25 $/baril. În acest context, este important să remarcăm faptul că, în perioada 10 noiembrie 2014 – 16 noiembrie 2014, preţul la bursa internaţională London ICE, s-a redus semnificativ zi după zi. Preţul ţiţeiului Brent este în a opta săptămână de declin continuu. Reducerile la preţul ţiţeiului Brent, aflate în interdependenţă cu evoluţiile de la bursa internaţională New York Mercantile Exchange – unde preţul ţiţeiului WTI, Texas, s-a micşorat cu 2,23%, de la 78,24 $/baril la 76,50 $/baril, sunt rezultatul temerilor că OPEC nu ar putea realiza stabilizarea preţurilor prin scăderea producţiei după întrunirea din 27 noiembrie 2014. Conform Marketwatch, în săptămâna precedentă, preţul ţiţeiului s-a cifrat la cel mai scăzut nivel din 21 septembrie 2010 până în prezent. Având mandat din partea OPEC, Venezuela şi Iran duc, în rândul ţărilor membre, o campanie de sensibilizare în direcţia stabilirii unui consens în privinţa redresării uşoare a preţurilor la ţiţei înainte de întâlnirea oficială a acestui organism, care va avea loc la Viena.
Declinul preţului la ţiţei, inclusiv la produsele asociate acestuia, a fost influenţat în ultima perioadă de aprecierea monedei americane în comparaţie cu moneda euro. Pe fondul acestei deprecieri, inclusiv a anticipaţiei inflaţioniste, autorităţile americane apreciază că vor recurge la creşterea ratelor dobânzilor în Statele Unite ale Americii.
Actualul declin al preţului la ţiţei reflectă, în principal, raportul cerere – ofertă de pe piaţa ţiţeiului şi situaţia industriei de rafinare. În contextul declinului din ultima perioadă, Arabia Saudită, cel mai mare exportator de ţiţei din lume, consideră că preţul actual ar fi acceptabil în condiţiile situaţiei politico-economice mondiale actuale. Saudiţii îşi păstrează opinia conform căreia reducerea producţiei de ţiţei de către toate ţările OPEC ar putea conduce la realizarea dezideratului privind echilibrul pieţei mondiale a ţiţeiului, şi anume: menţinerea preţului ţiţeiului la nivelul actual.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Brînduşa Covaci
Preţurile gazului natural pe piaţa spot, SUA, au scăzut relativ semnificativ (2,36%) în cursul săptămânii analizate, atingând nivelul de 146,03 $/1000 mc. Această scădere a apărut pe fondul previziunilor meteorologice prin care se specifică faptul că, în următoarea perioadă, vremea, la nivelul continentului european va avea parte de o uşoară încălzire şi nu va suferi modificări negative considerabile. În acest context, cererea pentru acest combustibil a scăzut brusc.
III. PRODUSE PETROLIERE
AUTOR: Brînduşa Covaci
Preţurile produselor petroliere pe piaţa nord-vest europeană au cunoscut variaţii diferite, în comparaţie cu ultimele săptămâni. Astfel, în comparaţie cu săptămâna precedentă, media preţurilor, în condiţiile de livrare SPOT, N-V Europa, CIF cargouri, s-au redus: la benzina regular 95 CO, cu 1,81% la nivelul de 769,70 $/tonă, la nafta, cu 5,68% la nivelul de 617,40 $/tonă, la motorină 0,1% sulf de încălzire (calitate germană), cu 1,80% la 725,83 $/tonă, la motorina Diesel 50 ppm.sulf (de provenienţă franceză), cu 1,09%, la nivelul de 765,10 $/tonă, la păcură 3,5% sulf, cu 2,67% la 416,35 $/tonă, la JET Kerosen (carburant de aviaţie), cu 2,07% la 798,60 $/tonă.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date I.E.M.
IV. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
Cotaţiile grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, ating o nouă valoare ridicată, de această dată din ultimele 7 luni (205,95 $/tonă pe 14 noiembrie a.c.), în condiţiile în care temperaturile foarte scăzute din Statele Unite, principalul exportator mondial, au diminuat randamentele culturilor de grâu de iarnă. Potrivit Grupului de Studiere a Condiţiilor Agrometeorologice din SUA (Commodity Weather Group LLC), temperaturile foarte scăzute afectează terenurile agricole cultivate cu grâu de iarnă, iar perspectivele nu sunt deloc îmbucurătoare, deoarece specialiştii apreciază că situaţia se va menţine.
În acest context, în perioada 10 – 16 noiembrie 2014, media săptămânală a cotaţiilor grâului american a înregistrat o creştere cu 2,71% comparativ cu intervalul anterior, la 198,38 $/tonă.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
Media săptămânală a cotaţiilor porumbului american galben nr. 2, la Bursa din Chicago, în intervalul 10 – 16 noiembrie 2014, a crescut cu 2,26% comparativ cu perioada precedentă, la 148,71 $/tonă.
Pe 13 noiembrie, tranzacţiile bursiere pentru porumb s-au închis la o valoare medie de 152,06 $/tonă, cea mai ridicată din ultimele 17 săptămâni, în condiţiile majorării achiziţiilor de pe piaţa SUA, principalul producător şi exportator mondial.
Potrivit Raportului săptămânal din 13 noiembrie al USDA, privind exporturile de cereale ale SUA, în perioada 31 octombrie – 6 noiembrie a.c., această ţară a livrat pe piaţa externă o cantitate de 600,8 mii tone porumb, în creştere cu 35% comparativ cu săptămâna precedentă. Principalele destinaţii ale porumbului american au fost: Mexic (201 mii tone), Peru (72,1 mii tone), Arabia Saudită (71,5 mii tone), Japonia (66,7 mii tone) şi Venezuela (60 mii tone).
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, în săptămâna analizată, preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat evoluţii diferenţiate. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia din săptămâna analizată a fost de 383,14 $/tonă, cu 1,62% mai mult faţă de cotaţia săptămânii anterioare, iar cea a uleiului de soia a fost de 713,19 $/tonă, ceea ce înseamnă o reducere de 1,84% faţă de media din săptămâna precedentă.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna 10 – 16 noiembrie a.c., la Bursa de la Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat a sporit cu 2,25%, la 427,12 $/tonă. Creşterea cotaţiilor din săptămână analizată este atribuită unor achiziţii mai mari din partea investitorilor comparativ cu cele înregistrate săptămâna anterioară, în special în primele 3 zile de tranzacţionare. Speculaţiile privind reducerea disponibilităţilor din Thailanda, cel de-al doilea exportator mondial de zahăr, au impulsionat investitorii să cumpere cantităţi mai mari de zahăr în săptămâna analizată. Vremea secetoasă din lunile mai – iulie a încetinit dezvoltarea culturilor de trestie de zahăr, ceea ce ar putea reduce producţia de zahăr a sezonului actual. Potrivit oficialilor din această ţară, în sezonul actual, producţia de trestie de zahăr a Thailandei s-ar putea reduce de la 110 milioane tone, previziunea iniţială, făcută în luna mai a.c., la 90 milioane tone. Pentru sezonul 2014/15, producţia de zahăr a fost previzionată la 11,3 milioane tone, iar estimările actuale indică un nivel de 10 milioane tone.
Pe parcursul săptămânii analizate, preţurile au oscilat între un nivel minim de 420,40 $/tonă, atins în prima zi de tranzacţionare, şi un nivel maxim de 434,10 $/tonă, în a treia a zi. Săptămâna a debutat cu preţuri mai ridicate faţă de cele înregistrate la sfârşitul săptămânii anterioare şi pe parcursul primelor 3 zile de tranzacţionare s-au înregistrat creşteri. În a patra zi, preţurile s-au redus, iar in ultima zi au crescut uşor, faţă de ziua anterioară.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 10-16 noiembrie 2014, media cotaţiilor la cafea Arabica a fost de 4.106,15 $/tonă, cu 0,50% mai mult faţă de săptămâna anterioară. La sortimentul de cafea Robusta, media cotaţiilor a fost de 2.048,00 $/tonă în intervalul analizat, cu 0,77% mai mult comparativ cu săptămâna precedentă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
Media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.013,77 $/tonă, cu 0,78% mai puţin comparativ cu săptămâna anterioară. La sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, media cotaţiilor a fost de 2.862,20 $/tonă, cu 0,42% mai puţin faţă de intervalul precedent.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna analizată, preţurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat scăderi, atribuite presiunii făcute de existenţa unor stocuri mondiale record. La Bursa din Liverpool, cotaţia medie a bumbacului Index “A” a fost de 1.498,52 $/tonă, cu 1,74% mai puţin faţă de cotaţia săptămânii anterioare, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi s-a redus cu 3,06%, la 1.354,75 $/tonă.
La bumbacul Index „A”, preţurile au oscilat între 1.455,30 $/tonă, nivel minim, şi 1.533,58 $/tonă, nivel maxim. Pe tot parcursul săptămânii analizate, trendul cotaţiilor acestui indice a fost de scădere, exceptând a treia zi de tranzacţionare, când preţurile au crescut uşor. Evoluţia bumbacului american a fost diferită de cea a bumbacului Index „A”; săptămâna a debutat cu valori mai scăzute faţă de cele din săptămâna anterioară, în a doua zi de tranzacţionare preţurile au crescut, în următoarele 2 zile au înregistrat scăderi, iar în ultima zi s-au revigorat uşor. Maximul de preţ din această săptămâna a fost atins pe data de 11 noiembrie şi a fost de 1.395,77 $/tonă, iar în a 4 a zi, s-a înregistrat nivelul minim de 1.317,05 $/tonă.
Potrivit Raportului Departamentului American al Agriculturii, din luna noiembrie a.c., în sezonul 2014/15 (care a debutat la 1 august 2014), stocurile mondiale de bumbac vor creşte, prognoza pentru sezonul actual fiind de 23,38 milioane tone, cu 6% mai mult faţă de sezonul 2013/14. De remarcat este faptul că, în sezonul actual, stocurile americane de bumbac se vor dubla, la 1,1 milioane tone. Producţia de bumbac a SUA este prognozată să se majoreze cu 27%, la 3,57 milioane tone. În pofida majorării producţiei, exportul mondial de bumbac se va diminua cu 5%, la 2,18 milioane tone, datorită reducerii livrărilor către China.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
V. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
Cotaţiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) au oscilat între 2.020,50 şi 2041 $/tonă, pe fondul cererii moderate influenţate de ritmul mai lent de creştere economică din China, cel mai mare consumator la nivel mondial, determinând scăderea mediei săptămânale cu 0,66% faţă de media săptămânală anterioară, la 2.041,30 $/tonă.
Cererea moderată pentru metal şi restrângerea producţiei de aluminiu la marile topitorii din lume (Alcoa-SUA şi Rusal-Rusia) au creat condiţii favorabile pentru evoluţia preţului aluminiului, prognozat să crească cu 10% în acest an, acesta fiind influenţat şi de diminuarea constantă a stocurilor de metal alb în cursul anului 2014. Tendinţa de scădere a stocurilor de metal alb s-a evidenţiat şi în săptămâna analizată, media acestora scăzând faţă de media anterioară, la 4.407.640 tone (4.393.075 tone)
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) a crescut nesemnificativ, respectiv cu 0,22%, la 6.725,30 $/tonă, în absenţa unor factori deosebiţi de influenţă.
Conform unor date preliminare, International Copper Study Group (ICSG) estimează că, în octombrie, pe piaţa mondială este un deficit de 307 mii tone de cupru. Stocurile de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) au rămas relativ neschimbate, înregistrându-se o scădere de 0,1%, la 160.815 tone în săptămâna analizată, faţă de cea anterioară.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
În condiţiile în care piaţa mondială a plumbului tinde spre deficit, iar cererea este în creştere la începutul sezonului rece, cotaţiile plumbului la LME s-au menţinut în intervalul 2.000-2.100 $/tonă, iar media săptămânală a înregistrat o creştere de 1,71% faţă de media săptămânală anterioară, la 2.025,70 $/tonă.
Cererea susţinută pentru metal în sectorul fabricării bateriilor auto s-a reflectat în diminuarea nivelului stocurilor de plumb rafinat la bursa londoneză, până la 216.750 tone la 14 noiembrie, şi a mediei săptămânale a acestora cu 3,14% faţă de media săptămânală anterioară, la 217.130 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Cotaţia medie a zincului la LME a înregistrat o creştere de 0,23% comparativ cu media săptămânală anterioară, modificare nesemnificativă în condiţiile în care piaţa zincului este echilibrată, în trecere spre deficit după restrângerea producţiei miniere a unor mine de mare capacitate. În cazul în care noua ofertă ce ar urma să înlocuiască producţia minieră pierdută va apare cu întârziere, preţurile zincului vor fi avantajate, putând chiar să aibă o creştere rapidă, asemănătoare cu cea înregistrată de nichel după interzicerea exporturilor indoneziene de minereu de nichel începând din aprilie 2014.
Nivelul stocurilor a continuat tendinţa de scădere instalată la începutul anului. Media săptămânală a stocurilor de zinc s-a diminuat cu 1,1% faţă de media săptămânală anterioară, la 690.430 tone.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 10-16 noiembrie 2014, media cotaţiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 15.307,00 $/tonă, cu 0,40% mai mult comparativ cu intervalul precedent.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au crescut de la 389.334 tone nivel înregistrat pe 10 noiembrie 2014, la 389.370 tone în data de 14 noiembrie, a.c. (+36 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa de Metale din Londra, în perioada analizată, cotaţia medie a cositorului a înregistrat o majorare de 1,12%, comparativ cu cea din săptămâna anterioară, la 19.996 $/tonă, ca urmare a deprecierii monedei euro faţă de dolarul american.
Scăderea stocurilor de la LME, cu 9.905 tone la data de 12 noiembrie 2014, a contribuit la diminuarea mediei săptămânale a acestora până la 10.087 tone sau cu 2,04% sub nivelul mediei din săptămâna precedentă, când s-a înregistrat 10.297 tone.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date I.E.M.
VI. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Evoluţia peste aşteptări a locurilor de muncă din SUA a exercitat presiuni de apreciere a monedei americane, suficient de puternice pentru a menţine preţul unciei fine de aur pe trend ascendent. În cazul argintului, platinei şi paladiului, metale preţioase cu utilizări preponderent industriale, efectul aprecierii dolarului SUA a fost anulat de impactul negativ pe care l‑a avut în mediul investiţional Raportul recent publicat de agenţia de evaluare financiară Moody’s, respectiv prognozele privind menţinerea tendinţei de încetinire a ritmului de creştere economică al Chinei şi problemele structurale cu care se confruntă Zona euro, Brazilia şi Africa de Sud.
Aur
Preţul de referinţă al unciei fine de aur[1]a crescut cu 0,66%, la 1.162,75 $. Susţinut de redresarea interesului investiţional, metalul galben a cotat pe trend ascendent şi a reuşit să recupereze integral ieftinirea din primele trei zile ale lunii în curs. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 14 noiembrie uncia fină de aur valora cu 1,3% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.169 $, comparativ cu 1.154,5 $ pe 7 noiembrie.
În România, valoarea de referinţă a gramul de aur[2] a crescut cu 0,81%, la 132,65 lei. Trebuie totuşi menţionat faptul că deprecierea dolarului SUA în raport cu moneda naţională a diminuat semnificativ efectul scumpirii unciei fine pe piaţa din Londra. Prin urmare, pe 14 noiembrie Banca Naţională a României anunţa un preţ situat cu doar 0,1% peste cel stabilit cu o săptămână în urmă: 131,85 lei/gram, comparativ cu 131,69 lei/gram, în 7 noiembrie.
Argint
Preţul de referinţă al unciei fine de argint[3] a scăzut cu 0,43%, la 15,59 $. Consolidarea tendinţei de redresare a valorii aurului pe piaţa din Londra a avut, de această dată, un impact modest, cererea fiind influenţată negativ de ritmul mult prea lent prognozat de Moody’s pentru relansarea economiei mondiale în următorii doi ani. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 14 noiembrie uncia fină de argint valora cu 0,5% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 15,35 $, comparativ cu 15,42 $ în 7 noiembrie.
Preţul de referinţă al unciei fine de platină[4] a scăzut cu 1,25%, la 1.197,40 $. Afectat într‑o măsură mult mai mare decât celelalte metale preţioase de evoluţia slabă a economiilor din Zona euro (principala piaţă de desfacere pentru autovehiculele cu motoare diesel, cele care utilizează catalizatori antipoluanţi pe bază de platină), metalul a continuat să coteze pe trend descendent şi s‑a ieftinit cu aproape 3% de luni până vineri, când preţul ajungea la cel mai scăzut nivel înregistrat după 22 iulie 2009. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 14 noiembrie uncia fină de platină valora cu 1,7% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 1.178 $, comparativ cu 1.198 $ în 7 noiembrie.
Paladiu
Preţul de referinţă al unciei fine de paladiu a scăzut cu 0,9%, la 768,80 $. Deşi, susţinut de redresarea valorii aurului, a început intervalul analizat pe trend ascendent şi s‑a scumpit cu aproape 2% în primele trei zile, pe parcursul săptămânii paladiul a fost supus, la rândul său, unor puternice presiuni de scădere, din cauza cărora metalul s‑a ieftinit cu 2% de miercuri până vineri. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 14 noiembrie uncia fină de paladiu valora cu 04% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 760 $, comparativ cu 763 $ în 7 noiembrie.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase
SURSA: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu in coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)
VII. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
AUTOR: Andrei Rădulescu
Piaţa valutară
Cursul mediu al dolarului american a consemnat aprecieri cvasi-generalizate în raport cu monedele ţărilor dezvoltate, dar şi faţă de monedele economiilor emergente şi în dezvoltare pe parcursul săptămânii trecute. Această evoluţie a fost determinată, în principal, de dinamica favorabilă a indicatorilor macroeconomici comunicaţi în prima economie a lumii săptămâna trecută. Se notează momentul bun din sfera consumului privat, principala componentă a PIB-ului american şi, totodată, motorul economiei mondiale: vânzările din comerţul cu amănuntul au crescut cu 0,3% în octombrie, după declinul cu 0,3% din septembrie; încrederea consumatorilor american s-a ameliorat în noiembrie către nivelul maxim din iulie 2007.
Astfel, dolarul american s-a apreciat, în medie, cu 0,15% faţă de moneda unică europeană săptămâna trecută, consolidându-se la nivelul maxim din luna august 2012.
De asemenea, cursul mediu al dolarului american a crescut cu 0,9% în raport cu lira sterlină, evoluţie influenţată de reducerea previziunilor privind inflaţia pe termen mediu de către Banca Angliei în cadrul ultimului Raport trimestrial asupra inflaţiei din acest 2014.
Totodată, se notează aprecierea dolarului american faţă de yen-ul nipon, cu 1,1% pe parcursul săptămânii, către nivelul maxim din ultimii 7 ani.
Nu în ultimul rând, moneda americană a crescut şi în raport cu coroana daneză (cu 0,2%), şi coroana suedeză (cu 0,2%).
Pe de altă parte, dolarul american s-a depreciat faţă de dolarul canadian (cu 0,4%), francul elveţian (cu 0,4%), dolarul australian (cu 0,6%), coroana norvegiană (cu 0,7%) şi dolarul neo-zeelandez (cu 1,5%).
În ceea ce priveşte monedele emergente şi în dezvoltare se notează aprecierea dolarului, în medie, cu 1,5% faţă de realul brazilian. De asemenea, dolarul american a crescut şi în raport cu ringgit-ul malaysian (cu 0,1%) şi rupia indiană (cu 0,2%) pe parcursul săptămânii trecute.
În raport cu leul românesc, dolarul american s-a apreciat, în medie, cu 0,3%, săptămâna trecută, evoluţie determinată de dinamica cursurilor EUR/USD (depreciere cu 0,1%) şi EUR/RON (apreciere cu 0,1%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/USD şi EUR/RON.
Pieţe de capital
Indicii bursieri internaţionali au consemnat evoluţii predominant favorabile pe parcursul săptămânii trecute, pe fondul dinamicii indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice, dar şi a informaţiilor din sfera companiilor (sezonul de raportări financiare), sau de fluctuaţiile burselor de mărfuri. De asemenea, reintensificarea percepţiei de risc privind situaţia din Ucraina (în contextul anunţului NATO cu privire la intrarea trupelor ruse în această ţară) a avut impact temporar asupra pieţelor de capital. Nu în ultimul rând, penalizarea unor bănci importante din peisajul bancar mondial pentru practici de manipulare a pieţei valutare s-au repercutat, temporar, pe piaţa internaţională de capital.
În Statele Unite, indicatorii macroeconomici comunicaţi recent confirmă momentul favorabil traversat de prima economie a lumii. Se notează dinamica consumului privat (principala componentă a PIB-ului american şi, totodată, motorul economiei americane): în octombrie vânzările din comerţul cu amănuntul au crescut cu un ritm lunar de 0,3%, iar în noiembrie încrederea consumatorilor a consemnat maximul din iulie 2007.
De asemenea, în Zona Euro dinamica recentă a indicatorilor macroeconomici confirmă inflexiunea macro-financiară a regiunii: PIB-ul a accelerat la un ritm trimestrial de 0,2% în trimestrul III (dinamică anuală de 0,8%).
În acest context, indicele Morgan Stanley pentru piaţa internaţională de acţiuni a crescut cu 0,6%, până la 420,3 puncte săptămâna trecută. Se relevă dinamica pieţelor din ţările dezvoltate, în urcare cu 0,6%, până la 1 717,2 puncte. De asemenea, pieţele emergente şi în dezvoltare au consemnat un avans săptămânal de 0,3%, până la 990,8 puncte.
Se evidenţiază dinamica pieţei bursiere americane, unde principalii indici bursieri se tranzacţionează la maxime istorice. Săptămâna trecută indicele Dow Jones a urcat cu 0,4%, până la 17 634,7 puncte, în timp ce indicele S&P a consemnat un avans de 0,4%, până la 2 039,8 puncte.
Pe de altă parte, în Europa, indicele Dow Jones Stoxx 600 a crescut cu doar 0,1%, până la 335,6 puncte săptămâna trecută. Practic, piaţa europeană a resimţit anunţul NATO privind intrarea trupelor ruse în Ucraina.
În Asia, indicele regional MSCI a urcat cu 1,1%, până la 147,3 puncte săptămâna trecută.
Pe plan intern, indicii bursieri au consemnat corecţii uşoare săptămâna trecută, evoluţie în disonanţă cu dinamica pieţelor europene/globale. Această evoluţie a fost determinată de sezonul de raportări financiare trimestriale, dar şi de interesul ridicat al investitorilor pentru piaţa titlurilor de stat. Indicele BET a scăzut cu 0,8%, până la 6 954,8 puncte, în timp ce indicele BET-FI a pierdut 0,5%, până la 31 719,9 puncte.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date I.E.M.
1 Media săptămânală a valorilor comunicate în după amiaza fiecărei zile de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
2 Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
3 Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
4 Media săptămânală a valorilor comunicate în după amiaza fiecărei zile de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).