I.ŢIŢEI
AUTOR: Brînduşa Covaci
Piaţa mondială a ţiţeiului a urmat tendinţa descendentă din ultimele opt săptămâni. Cotaţia medie a ţiţeiului Brent Anglia 38 API a fost marcată de un declin semnificativ în ultima săptămână, cu 7,17% la 47,61 $/baril, pe fondul cererii scăzute şi al deprecierii monedei euro în comparaţie cu francul elveţian. În săptămână analizată, francul elveţian a cunoscut o puternică apreciere, pe fondul renunţării la plafonul de curs valutar de către Banca Naţională a Elveţiei. Această decizie a a avut la bază stoparea deflaţiei pe fondul scăderii preţurilor la ţiţei şi la produse petroliere. Evoluţia preţului ţiţeiului a fost influenţată şi de actele de terorism produse în Europa.
Trend descendent a avut şi cotaţia medie din ultima săptămână a ţiţeiului WTI Texas 40 API, cu 3,44% la 47,08 $/baril. Această reducere a apărut pe fondul încercării de cucerire a unui segment de piaţă cât mai mare de către Rusia şi Venezuela, în contextul ofertei crescute din Orientul Mijlociu.
În ultimul an, preţul ţiţeiului a cunoscut o evoluţie puternic descendentă. Dintre cele mai importante coordonate care au favorizat această tendinţă, cu impact major asupra perioadei actuale şi viitoare, amintim :
– economia Chinei, al doilea consumator mondial de ţiţei şi produse petroliere. În ultimul trimestru al anului 2014 China a avut o creştere economică lentă, fapt care a condus la scăderea consumului intern de ţiţei;
– producţia de ţiţei şi de produse petroliere din Statele Unite ale Americii. În anul încheiat, producţia de ţiţei şi de produse petroliere a cunoscut o creştere importantă în SUA, fapt care a condus la reducerea importurilor şi scăderea preţului la nivel mondial.
– elasticitatea cererii la nivel mondial. Supraoferta a condus la scăderea preţurilor. Conform logicii aplicabile legii cererii şi ofertei, supraoferta şi scăderea preţurilor ar trebui să stimuleze consumul. În aceeaşi idee este posibil ca stimularea consumului să conducă la o nouă creştere a preţurilor la ţiţei;
– decizia OPEC de a menţine producţia la nivel constant. OPEC a decis, în şedinţa din noiembrie 2014, să menţină producţia la nivel constant. Această decizie a avut impact major asupra preţului ţiţeiului, în sensul reducerii acestuia. Efectele acestei politici se vor regăsi şi în 2015 în cotaţia ţiţeiului şi a produselor asociate;
– tensiunile geopolitice. Dintre cele mai importante tensiuni, cu impact major asupra evoluţiei preţului la ţiţei, amintim: terorismul şi proliferarea acestuia în ţările islamice – în special în Irak şi violenţele din aceste ţări – în special în Libia.
II.GAZ NATURAL
AUTOR: Brînduşa Covaci
Cotaţia medie săptămânală a gazului natural pe piaţa spot, SUA, a scăzut cu 4,74% la 107,71 $/1000 mc, pe fondul supraofertei şi reducerii preţurilor la ţiţei.
III. PRODUSEPETROLIERE
AUTOR: Brînduşa Covaci
Cotaţiile medii ale produselor petroliere pe piaţa nord-vest europeană au cunoscut reduceri importante în săptămâna analizată. Influenţate de evoluţia descendentă a cotaţiilor la ţiţei, mediile săptămânale ale preţului, în condiţiile de livrare SPOT, N-V Europa, CIF cargouri, s-au redus la: benzina regular 95 CO, cu 3,25% la 466,20 $/tonă şi la păcură 3,5% sulf (a se vedea figura de mai jos), cu 3,52% la 1,64 $/baril.
Sursa: www.ft.com, Cotaţii la păcură în săptămâna 12-16 ianuarie 2015
IV. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
La Bursa din Chicago, în perioada analizată, cotaţiile grâului american roşu moale nr. 2 au avut o tendinţă descendentă, media săptămânală fiind de 198,91 $/tonă, cu 6,37% mai mică decât cea din intervalul anterior.
Diminuarea semnificativă a cotaţiilor s-a datorat noilor prognoze ale Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA), care, în cel mai recent Raport (12 ianuarie 2015), arată că producţia mondială de grâu din sezonul actual (2014/15) va fi de peste 723 milioane tone, cu 1,2 milioane tone mai mare decât previziunile din luna precedentă şi cu 8 milioane tone peste recolta obţinută în 2013/14.
În aceste condiţii, balanţa mondială producţie/consum a grâului din 2014/15 poate înregistra un excedent de 10,2 milioane tone, comparativ cu 9,6 milioane tone cât indicau prognozele USDA publicate în decembrie 2014.
Revizuirea în creştere a prognozelor USDA privind producţia mondială de grâu se bazează pe o sporire a previziunilor recoltelor din ţările Uniunii Europene (+0,1%) şi a celor din Africa centrală şi de sud (+17,2%).
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
Tendinţa cotaţiilor porumbului american a fost identică cu cea a grâului, însă a marcat o variaţie mai mică a mediei săptămânale. Astfel, media cotaţiilor porumbului american galben, din perioada 12 – 18 ianuarie 2015, s-a diminuat cu 3,30% comparativ cu săptămâna precedentă, la 152,41 $/tonă. Cotaţiile zilnice ale porumbului american au fluctuat între o valoare maximă a intervalului de timp analizat de 158,26 $/tonă, luni, 12 ianuarie, şi una minimă de 149,60 $/tonă, joi, la închiderea bursei.
Scăderea cotaţiilor la Bursa din Chicago, a fost determinată de excedentul de porumb pe piaţa internaţională, precum şi de vânzările mici la exportul SUA – principalul producător şi exportator mondial.
Astfel, în Raportul din ianuarie 2015, USDA precizează că balanţa mondială producţie/consum, în 2014/15, va înregistra un excedent de 17 milioane tone, în condiţiile reducerii prognozelor privind consumul cu 1,1 milioane tone, pe fondul diminuării cererii interne din SUA şi ţările Orientului Mijlociu.
Conform Serviciului Extern Agricol (FAS) din cadrul USDA, vânzările de porumb la exportul SUA în săptămâna 2 – 8 ianuarie au fost de 400,2 mii tone, în scădere cu 22% comparativ cu săptămâna anterioară. Principalele destinaţii pentru porumbul american au fost: Japonia (186,7 mii tone), Mexic (129,9 mii tone), Columbia (30,7 mii tone), Peru (27,5 mii tone) şi Taiwan (16,1 mii tone).
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, cotaţiile medii săptămânale la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat scăderi. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia, în săptămâna analizată, a înregistrat o reducere de 5,03%, la 366,60 $/tonă, iar cea a uleiului de soia a fost de 722,31 $/tonă, ceea ce înseamnă o diminuare de 1,19% faţă de media din săptămâna precedentă.
Potrivit datelor publicate de Departamentul Agriculturuii din SUA (USDA), în Raportul său din ianuarie 2015, respectiv „Soybean Oil: World Supply and Dristribution”, producţia mondială de ulei de soia în sezonul 2014/2015 va creşte cu 0,33%, la 47,151 milioane tone comparativ cu sezonul anterior (46,993 milioane tone), iar consumul se va majora cu 0,4%, la 46,725 milioane tone.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna 12 – 18 ianuarie 2015, la Bursa de la Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat a înregistrat o creştere de 1,26%, la 394,52 $/tonă. În ultimele 2 săptămâni, cotaţiile zahărului au fost influenţate de speculaţiile privind reducerea recoltei de trestie de zahăr din Brazilia, principalul producător şi exportator pe plan mondial. Vremea nefavorabilă de la începutul sezonului actual, 2014/15, a redus prognozele privind producţia braziliană de zahăr. De asemenea, scumpirea etanolului a determinat producătorii din această ţară să majoreze procentul de etanol în detrimentul celui de zahăr, ultimele estimări indicând 45% pentru zahăr şi 55% pentru etanol.
Săptămâna analizată a debutat cu preţuri mai scăzute comparativ cu cele din săptămâna precedentă, dar au înregistrat creşteri zilnice. Preţurile au oscilat între un nivel minim de 388,70 dolari/tonă, atins în prima zi de tranzacţionare, şi un nivel maxim de 399,80 dolari/tonă, în cea de a IV-a zi.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 12-18 ianuarie 2015, media cotaţiilor lacafeaArabica a fost de 3.886,09 $/tonă, cu 0,71% mai mult faţă de săptămâna anterioară.
La sortimentul decafea Robusta, media cotaţiilor a fost de 1.976,40 $/tonă în intervalul analizat, cu 0,03% mai puţin comparativ cu săptămâna precedentă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
Media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursade la Londra, CIF, a fost de 3.104,16 $/tonă, cu 1,33% mai mult comparativ cu săptămâna anterioară.
În perioada 12-18 ianuarie 2015, media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursadin New-York, franco-depozit,a fost de 2.979,20 $/tonă, cu 1,25% mai mult faţă de intervalul precedent..
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna analizată, preţurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat micşorări. La Bursa din Liverpool, cotaţia medie a bumbacului Index “A” a fost de 1.494,99 $/tonă, înregistrând o diminuare de 0,77%, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi s-a situat la 1.312,33 $/tonă, cu 1,68% mai puţin faţă de cotaţia săptămânii precedente.
La bumbacul Index „A”, preţurile au oscilat între 1.479,56 dolari/tonă, nivel minim, în a IV-a zi de tranzacţionare şi 1.513,73 dolari/tonă, nivel maxim, în prima zi. În cazul bumbacului american, cel mai ridicat preţ din sătămâna analizată a fost de 1.326,31 dolari/tonă (13 ianuarie), iar cel mai scăzut a fost de 1.300,51 dolari/tonă (14 ianuarie).
Conform estimărilor făcute pe 5 ianuarie de International Cotton Advisory Committee (ICAC), în sezonul 2014/15, producţia mondială de bumbac va fi de 26 milioane tone, cu 1% mai scăzută faţă de sezonul anterior, iar consumul se situează la 24,4 milioane tone, înregistrând o creştere de aproape 4% faţă de sezonul 2013/14. Deşi se remarcă cvasi-stagnarea producţiei şi accelerarea consumului, specialiştii de la ICAC sunt de părere că pe tot parcursul sezonului actual preţurile internaţionale ale bumbacului se vor micşora cu circa 20% comparativ cu cele înregistrate pe parcursul sezonului 2013/14. Pentru 2014/15, se anticipează că stocurile mondiale de bumbac se vor majora cu 9%, la 21,2 milioane tone.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
V. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
Cotaţia medie săptămânală a aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME), a scăzut cu 0,35%, la 1.778,80 $/tonă, menţinându-se sub pragul de 1.800 $/tonă, nivelul minim de eficienţă economică pentru topitoriile de metal alb. Factorii principali care au contribuit la evoluţia nefavorabilă a cotaţiilor au fost fluctuaţiile de pe pieţele valutare şi scăderea preţului ţiţeiului, care au stimulat creşterea ofertei mondiale. Potrivit previziunilor specialiştilor de la Alcoa, producţia mondială de metal alb va creşte cu circa 4 mil.tone în 2015, la realizarea căreia cea mai mare contribuţie va reveni Chinei, unde producţia va totaliza 31 mil. tone în acest an, de la 28 mil. tone în 2014.
Cererea moderată pentru aluminiu s-a reflectat în diminuarea stocurilor de la LME, a căror medie săptămânală s-a diminuat cu 1,08% faţă de media săptămânală anterioară, la 4.140.175 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) a continuat să se reducă, cu 6,63%, la 5.810,40 $/tonă. În ultimele zile ale săptămânii, cotaţia cuprului a scăzut sub nivelul de 6.000 $/tonă (miercuri până la 5.627 $/tonă), fiind considerată cea mai mare reducere săptămânală din ultimii trei ani, (o scădere de 9% faţă de cotaţia cuprului de la începutul anului). Motivul acestei evoluţii este determinat de slăbirea cererii globale, în special din China, potrivit datelor publicate de Banca Mondială.
Potrivit Agenţiei de ştiri Xinjua, statul Chinez intenţionează să stimuleze investiţiile cu 24% în acest an, dorind consolidarea creşterii cererii de cupru.
Stocurile de cupru la Bursa de la Londra au înregistrat o majorare de 8,94%, la 194.370 tone la sfârşitul săptămânii analizate, comparativ cu sfârşitul anului 2014..
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
Cotaţia medie a plumbului la LME a scăzut sub pragul de 1.800 $/tonă pe fondul datelor economice nefavorabile şi al revenirii pieţei la excedent al ofertei mondiale. Cotaţia medie a scăzut cu 2,9% faţă de media săptămânală anterioară, la 1.782,80 $/tonă. Pe termen scurt este posibil ca excedentul de metal înregistrat în 2014 să se reducă, iar piaţa să treacă la deficit. Acest aspect a stat la baza previziunilor specialiştilor de la Institutul Internaţional de Studii privind Plumbul şi Zincul (International Lead and Zinc Study Group-ILZSG) privind nivelul mediei anuale a preţului plumbului, anticipat la 2.387 $/tonă în 2015, de la media de 2.095,67 $/tonă în 2014.
Tranzacţionarea a 4.950 tone de metal primar din stocurile LME a determinat scăderea mediei săptămânale a acestora cu 2,28% faţă de media săptămânală anterioară, la 216.690 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
În intervalul analizat, evoluţia nefavorabilă a cotaţiilor zincului la LME a determinat scăderea mediei săptămânale cu 4,50% faţă de media săptămânală anterioară, la 2.065,50 $/tonă.
Media săptămânală a stocurilor la bursa londoneză a scăzut cu 2,34% faţă de media săptămânală anterioară, la 664.555 tone, reflectând o cerere susţinută de nivelurile joase ale preţurilor.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 12-18 ianuarie 2015, media cotaţiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 14.583,00 $/tonă, cu 3,47% mai puţin comparativ cu intervalul precedent.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au crescut de la 414.732 tone înregistrate pe 12 ianuarie 2015, la 418.518 tone în data de 16 ianuarie, a.c. (+3.786 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa de Metale din Londra, în săptămâna analizată, cotaţia medie a cositorului a înregistrat o diminuare de 0,79%, comparativ cu cea din săptămâna anterioară, la 19.453 $/tonă. Preţurile la cositor au oscilat între valoarea minimă de 19.325 $/tonă (16 ianuarie 2015) şi una maximă de 19.555 $/tonă (12 ian.a.c.), fapt ce s-a datorat situaţiei economice şi financiare incerte pe plan european şi mondial.
Nivelul mediu al stocului de cositor la LME în săptămâna 12-18 ianuarie 2015 a înregistrat o scădere minoră faţă de perioada precedentă, de 0,19%, la 12,105 tone.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date I.E.M.
VI. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Deprecierea din ce în ce mai accentuată a euro în raport cu dolarul SUA, temerile privind consecinţele geo‑politice ale atacului terorist din Paris, precum şi decizia Băncii Naţionale a Elveţiei de a nu mai plafona cursul de schimb al monedei naţionale în raport cu moneda unică şi de a introduce ratele de dobândă negativă la depozite au amplificat cererea pentru activele clasice de refugiu. Această conjunctură a avut un impact extrem de favorabil şi pe pieţele de metale preţioase din Londra, unde aurul, argintul şi platina au continuat să se scumpească în ritm atât de alert, încât au înregistrat maxime multilunare.
Aur
Preţul de referinţă al aurului[1] a crescut cu 2,90%,la 1.245,90 $/u.f.. Beneficiind de interesul crescând pentru plasamente cu grad scăzut de risc, metalul galben a cotat pe trend puternic ascendent, până la cel mai ridicat nivel din ultimele patru luni şi jumătate. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 16 ianuarie uncia fină de aur valora cu 5% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.277,5 $, comparativ cu 1.217,75 $ în 9 ianuarie.
În România, valoarea de referinţă agramul de aur[2] a crescut cu 3,55%, la 152,30 lei. Mai mult, datorită scumpirii unciei fine pe piaţa din Londra şi a deprecierii monedei naţionale în raport cu dolarul american, preţul gramului de aur a încheiat intervalul analizat la cel mai ridicat nivel înregistrat după 12 aprilie 2013. În aceste condiţii, pe 16 ianuarie Banca Naţională a României anunţa un preţ cu peste 6% mai mare decât cu o săptămână în urmă:156,93 lei/gram, faţă de 147,94 lei/gramîn 9 ianuarie.
Argint
Preţul de referinţă al argintului[1] a crescut cu 3,81%, la 16,84 $/u.f.. Stimulat de intensificarea cererii de investiţie, argintul a continuat să coteze pe trend ascendent, reuşind să depăşească, în cursul săptămânii, pentru prima dată după mai bine de două luni şi jumătate, pragul de 17 $/u.f.. Prin urmare, în ciuda marcărilor de profit declanşate de această scumpire (după ce joi a cotat la 17,2 $/u.f., vineri preţul scădea cu 1,2%), la închiderea fixingului londonez din 16 ianuarie uncia fină de argint valora cu 4,2% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 16,92 $, comparativ cu 16,24 $, în 9 ianuarie.
Platină
Preţul de referinţă al platinei[3] a crescut cu 2,56%, comparativ cu săptămâna anterioară, la 1.247,80 $/u.f.. Considerat, aproape în aceeaşi măsură ca aurul şi argintul, un plasament de refugiu, şi acest metal preţios a cotat constant pe trend ascendent, de aşa manieră încât a reuşit să recupereze integral ieftinirea din ultimele două luni şi jumătate. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 16 ianuarie uncia fină de platină valora cu 3% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.262 $, comparativ cu 1.225 $ în 9 ianuarie.
Paladiu
Preţul de referinţă al paladiului[3] a scăzut cu 0,45%,comparativ cu săptămâna anterioară, la 791,00 $/u.f.. Pe parcursul intervalului analizat metalul a continuat să se confrunte cu tendinţa investitorilor speculativi de a‑şi marca profiturile de câte ori cotaţiile depăşesc 800 $/u.f.. Din această cauză, paladiul a fost singurul metal preţios care nu a reuşit să încheie săptămâna pe trend ascendent, scumpirea din primele două zile (cu 3%, până la 817 $/u.f.) fiind urmată de trei ieftiniri consecutive în urma cărora preţul s‑a diminuat cu peste 7%, până la cel mai scăzut nivel înregistrat după 6 noiembrie 2014. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 16 ianuarie, uncia fină de paladiu valora cu aproape 5% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 757 $, faţă de 795 $ în 9 ianuarie.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu in coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru(simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares(simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)
VII. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
AUTOR: Andrei Rădulescu
Piaţa valutară
Cursul mediu al monedei americane a consemnat evoluţii mixte în raport cu monedele din ţările dezvoltate, dar şi faţă de monedele din statele emergente şi în dezvoltare pe parcursul săptămânii trecute. Această dinamică a dolarului american a fost influenţată de o serie de factori: deciziile şi semnalele emise de unele bănci centrale; evoluţia indicatorilor macroeconomici (Statele Unite, UE, Asia); evoluţiile din pieţele de materii prime şi din pieţele de capital.
Pe de o parte, Banca Centrală a Elveţiei a decis să nu mai apere pragul de 1,2 pentru cursul EUR/CHF, ceea ce a determinat o apreciere a francului, atât în raport cu moneda unică europeană, dar şi faţă de dolarul american. De asemenea, este aşteptată prima şedinţă de politică monetară a Băncii Centrale Europene din acest an (pe 22 ianuarie), iar semnalele recente indică probabilitatea ridicată a implementării unor noi măsuri de relaxare. De altfel, Curtea Europeană de Justiţie şi-a exprimat acordul pentru politicile monetare neconvenţionale ale BCE pe parcursul săptămânii trecute.
Totodată, din perspectiva macroeconomică, Banca Mondială a redus previziunile privind dinamica PIB-ului global în 2015, de la 3,4% la 3% an/an. În Statele Unite inflaţia a decelerat în decembrie (la 0,8% an/an), iar vânzările din comerţul cu amănuntul au scăzut în ultima lună din 2014 (cu un ritm lunar de 0,9%). Cu toate acestea, încrederea consumatorilor s-a ameliorat în ianuarie spre nivelul maxim din ultimii 11 ani, evoluţie determinată de declinul cotaţiilor internaţionale la ţiţei în ultimele luni. Astfel, pieţele au incorporat aceste evoluţii şi au ajustat aşteptările privind momentul demarării procesului de normalizare a ratei de dobândă de referinţă de către Rezerva Federală.
În Zona Euro se notează dinamica economiei germane, cu un avans de 1,5% an/an în 2014, evoluţie susţinută de investiţiile productive (+3,1% an/an) şi consumul privat (+1,1% an/an). Cu toate acestea, datele finale comunicate de Eurostat confirmă scăderea absolută a preţurilor de consum cu 0,2% an/an în Zona Euro în decembrie, evoluţie determinată de declinul cotaţiilor la ţiţei. În acest context a crescut probabilitatea ca BCE să implementeze noi măsuri de relaxare monetară la prima şedinţă din 2015.
Astfel, dolarul american s-a apreciat, în medie, cu aproximativ 1,4% faţă de moneda unică europeană, consemnând pe parcursul săptămânii trecute nivelul maxim din noiembrie 2003 (cotaţia EUR/USD a scăzut sub pragul de 1,16).
De asemenea, moneda americană a crescut şi faţă de monedele din sfera de influenţă a EUR: coroana norvegiană (cu 0,3%), coroana daneză (cu 1%) şi coroana suedeză (cu 1,4%).
Nu în ultimul rând, dolarul s-a apreciat şi raportat la kiwi neo-zeelandez (cu 0,4%) şi dolarul canadian (cu 1,1%).
Pe de altă parte, moneda americană s-a depreciat, ca medie săptămânală, cu 0,2% faţă de lira sterlină (evoluţie influenţată şi de decelerarea inflaţiei în Marea Britanie la 0,5% an/an în decembrie, minimul din ultimele decenii) şi cu 2,7% în raport cu francul elveţian (evoluţie determinată de decizia băncii centrale din Elveţia). De asemenea, cursul mediu al dolarului american s-a depreciat cu 1% faţă de yen-ul japonez săptămâna trecută.
În ceea ce priveşte monedele ţărilor emergente şi în dezvoltare se notează deprecierea dolarului faţă de peso mexican (cu 1,2%), rupia indiană (cu 1,7%) şi real-ul brazilian (cu 1,8%).
Pe de altă parte, moneda americană s-a apreciat în raport cu ringgit-ul malaysian (cu 0,2%), rialul iranian (cu 0,2%) şi peso argentinian (cu 0,3%).
În raport cu leul românesc dolarul american s-a apreciat, în medie, cu 1,1% săptămâna trecută (în convergenţă către maximele istorice), evoluţie influenţată de dinamica cursurilor EUR/USD (depreciere cu 0,8%) şi EUR/RON (apreciere cu 0,3%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/USD şi EUR/RON.
Pieţe de capital
Pe parcursul săptămânii trecute o serie de factori au avut impact asupra evoluţiilor din pieţele internaţionale de acţiuni: decizia surprinzătoare de politică monetară din Elveţia; fluctuaţiile din pieţele de bunuri; sezonul de raportări financiare pe trimestrul IV (deschis de compania Alcoa în Statele Unite pe 12 ianuarie); dinamica indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice din lume.
Pe de o parte, Banca Centrală a Elveţiei (SNB) a surprins pieţele financiare prin deciziile implementate în cadrul primei şedinţe de politică monetară din acest an: renunţarea la a apăra pragul 1.2 pentru cursul EUR/CHF; reducerea ratei de dobândă de referinţă de la -0,25% la -0,75%. Aceste decizii au confirmat confruntarea valutară din economia mondială şi probabilitatea ridicată a intensificării acesteia pe termen scurt, în contextul perspectivelor divergente de politică monetară (SUA vs. Zona Euro). Practic, SNB a preferat să revină la flexibilitatea cursului de schimb înainte de prima decizie de politică monetară din Zona Euro din acest an (programată pe 22 ianuarie), când sunt aşteptate noi măsuri de relaxare neconvenţională. Deciziile SNB au determinat intensificarea volatilităţii pe toate componentele pieţelor financiare internaţionale, determinând reorientarea fluxurilor de capital spre instrumente cu grad redus de risc (titlurile de stat), aprecierea semnificativă a francului (atât în raport cu euro, dar şi cu dolarul american) şi scăderi de amploare pe piaţa de acţiuni din Elveţia.
Pe de altă parte, cotaţiile internaţionale la ţiţei s-au stabilizat săptămâna trecută (în apropiere de pragul de 50 dolari/baril), după scăderea semnificativă consemnată pe parcursul ultimelor luni.
Totodată, atenţia investitorilor pe pieţele internaţionale de acţiuni s-a orientat şi spre sezonul de raportări financiare trimestriale, deschis de Alcoa în Statele Unite. Trebuie menţionat faptul că rezultatele unor companii americane importante din sectorul bancar s-au situat sub estimările analiştilor (JP Morgan, Bank of America).
Nu în ultimul rând, informaţiile din plan macroeconomic au influenţat indicii bursieri pe parcursul săptămânii. Pe de o parte, Banca Mondială a redus previziunea privind dinamica PIB mondial în 2015, de la 3,4% la 3%. Pe de altă parte, se notează evoluţia sentimentului consumatorilor americani (în creştere spre maximul ultimilor 11 ani în luna ianuarie), dar şi dinamica economiei germane (avans cu 1,5% an/an în 2014, evoluţie susţinută de dinamica investiţiilor productive, cu un plus de 3,1%).
Astfel, indicele Morgan Stanley pentru pieţele globale de acţiuni a scăzut cu 0,5%, până la 409,6 puncte săptămâna trecută (declin cu 1,8% de la începutul anului). Pieţele dezvoltate au consemnat o corecţie de 0,5%, până la 1.675,2 puncte, conform indicelui Morgan Stanley pentru această categorie (scădere cu 2% de la începutul anului). De asemenea, pieţele emergente au scăzut cu 0,4%, până la 957,5 puncte, pe indicele Morgan Stanley (avans cu 0,1% de la începutul anului).
În Statele Unite indicele S&P 500 a scăzut cu 1,2%, până la 2 019,4 puncte, iar indicele Dow Jones a pierdut 1,3%, până la 17.511,7 puncte pe parcursul săptămânii trecute.
Pe de altă parte, în Europa indicele regional Dow Jones Stoxx 600 a crescut cu 4,3%, până la 352,4 puncte, însă piaţa din Elveţia a consemnat cel mai sever declin din 2008 (pe fondul deciziei băncii centrale cu privire la cursul de schimb al francului).
În Asia indicele MSCI Asia Pacific a consemnat o scădere de 0,3%, până la 137,4 puncte, săptămâna trecută.
În România piaţa de acţiuni a scăzut uşor pe parcursul săptămânii trecute: indicele BET cu 0,4%, până la 6 988,1 puncte. Titlurile Fondul Proprietatea au consemnat un declin de 1,3%, până la 0,851 RON – nivelul minim din august 2014.
1 Comunicat, în după‑amiaza fiecărei zile, de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
2 Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
3 Stabilit, în după amiaza fiecărei zile, de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).
