I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana Papatulică
În săptămâna 12-18 mai 2014, evoluţia preţurilor ţiţeiului pe piaţa spot din Rotterdam s-a caracterizat prin creşteri de 1,40%, în cazul Brent-ului (Marea Britanie), la un nivel de 109,52 $/baril, şi de 1,65% în cazul WTI (SUA), la 101,95 $/baril.
Preţul ţiţeiului WTI a înregistrat cea mai importantă creştere din ultimele 3 săptămâni, în contextul declinului stocurilor de ţiţei la Cushing Oklahoma, punctul virtual de livrare pentru pieţele la termen din SUA, al majorării cererii de benzină a SUA, la 9,19 mil.barili/zi, cel mai ridicat nivel din ultimele 6 luni şi al unei uşoare restrângeri a producţiei rafinăriilor americane, din cauza unor lucrări de reparaţii la câteva mari rafinării de pe Coasta Golfului Mexic. Datele economice referitoare la SUA au fost relativ optimiste, dar insuficiente pentru a da mai mult decât un uşor impuls preţului ţiţeiului, în pofida faptului că o dinamică economică mai susţinută generează o cerere mai robustă de energie.
Preţul ţiţeiului Brent a fost stimulat de: declinul stocurilor americane de ţiţei; deteriorarea situaţiei geopolitice în Ucraina; revizuirea în uşoară creştere a prognozei Agenţiei Internaţionale a Energiei, privind nivelul cererii modiale de ţiţei în anul 2014; evoluţiile geopolitice defavorabile din Libia, care continuă să blocheze procesul de redresare a producţiei şi exporturilor de ţiţei ale acestei ţări, unul din furnizorii importanţi ai Europei de vest.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţul gazului natural pe piaţa spot a SUA a continuat să înregistreze un declin, de circa 4,14 $/1000 m.c., la o valoare medie săptămânală de 154,46 $/1000 m.c, în contextul unei creşteri moderate a stocurilor interne şi implicit al reducerii cererii. Analiştii au anticipat o posibilă redresare a preţurilor, către o valoare de 4,80 $/mil.BTU (circa 170 $/1000 m.c.), în special spre sfârşitul lunii iulie, când gazul natural este intens solicitat în termocentrale, pentru a acoperi cererea de electricitate din partea instalaţiilor de aer condiţionat.
III. PRODUSE PETROLIERE
AUTOR: Mariana Papatulică
Benzină
Preţul benzinei cu CO 95, regular, pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, a marcat un declin minor de 0,24 %, la o valoare de 1007,20 $/tonă. Preţurile benzinei europene au fost descurajate, în pofida uşoarei majorări a preţului ţiţeiului, de cererea redusă în Europa de nord-vest. Perspectivele pe termen scurt sunt, în schimb, mai favorabile, în contextul în care cererea de benzină a SUA, un debuşeu tradiţional pentru exporturile europene, a crescut într-un ritm de 3,2% pe o bază anuală, iar spre sfârşitul lunii mai se deschide oficial sezonul de concedii, în SUA.In plus, Africa de vest continuă să atragă exporturi de benzină din Europa.
Motorină
Preţurile distilatelor medii pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, au înregistrat uşoare creşteri, de 0,27% în cazul diesel-ului, la o valoare medie de 936,00 $/tonă, şi de 1,21% în cazul motorinei cu 0,1% sulf, la 914,85 $ /tonă, ultima fiind preponderent influenţată de evoluţia uşor ascendentă a preţului ţiţeiului.Referitor la diesel, analiştii apreciază că piaţa mondială a acestui produs traversează o perioadă conjuncturală defavorabilă, cu puţini factori catalizatori la orizont. Capacitatea excedentară de producţie şi creşterea producţiei în Europa, pe măsură ce rafinăriile îşi termină reviziile tehnice, au exercitat o presiune negativă asupra preţurilor. Cu toate acestea, o scădere în continuare a preţurilor pare puţin probabilă pe termen scurt şi ar avea efecte dintre cele mai defavorabile asupra profiturilor rafinorilor europeni, în schimb ar oferi oportunităţi pentru achiziţii din partea comercianţilor şi consumatorilor finali.
Păcură
Preţul păcurii cu 3,5% sulf pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, a crescut cu 0,88%, la o valoare medie săptămânală de 567,13 $/tonă, evoluţie care a reflectat influenţa majorării preţului ţiţeiului Brent, atenuată însă de cererea sezonieră în regres.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date I.E.M.
IV. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
La Bursa din Chicago, săptămâna 12 – 18 mai s-a caracterizat printr-o diminuare a cotaţiilor grâului american roşu moale nr. 2, media intervalului fiind de 254,78 $/tonă, cu 5,36% mai mică comparativ cu perioada precedentă. De remarcat că, pe 19 mai, cotaţia grâului american, cu livrare în iulie a.c., a atins cea mai scăzută valoare din ultimele 3 săptămâni, de 247,74 $/tonă.
Trendul descendent al cotaţiilor a avut loc pe fondul speculaţiilor că temperaturile ridicate din America de Nord vor determina o majorare a disponibilităţilor mondiale de grâu. Condiţiile meteo favorabile culturii de grâu, din ultima perioadă, din Statele Unite şi Canada, al doilea şi respectiv al treilea mare exportator mondial, se suprapun peste îmbunătăţirea prognozelor Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA) privind stocurile mondiale de grâu de la sfârşitul sezonului actual (2013/14). Potrivit ultimului Raport al USDA din mai a.c., stocurile mondiale de grâu vor fi de 186,5 milioane tone, în creştere cu 6,4% faţă de nivelul înregistrat la finalul anului agricol 2012/13.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
În perioada analizată, cotaţia medie săptămânală a porumbului american galben nr. 2 s-a diminuat cu 3,82% faţă de cea înregistrată cu o săptămână în urmă, la 194,12 $/tonă. Cotaţiile zilnice au variat de la un maxim al săptămânii înregistrat pe 13 mai, de 197,92 $/tonă, la o valoare minimă de 190,35 $/tonă, vineri, la închiderea tranzacţiilor bursiere.
Tendinţa de scădere a cotaţiilor porumbului american a reflectat prognozele favorabile ale USDA, privind producţia mondială din sezonul 2013/14, ce se va încheia pe 30 octombrie 2014, susţinută de recolta bogată din Statele Unite, cel mai mare producător şi exportator mondial de porumb. Conform Raportului USDA din mai a.c., în sezonul 2013/14, recolta mondială de porumb poate fi de 979 milioane tone, în creştere cu 13% comparativ cu cea din 2012/13. De asemenea, producţia de porumb a SUA în 2013/14 va fi de 353,7 milioane tone, cu 29% mai mare faţă de cea din 2012/13, ca urmare a majorării randamentelor medii, de la 7,7 tone/ha în anul agricol anterior, la 10 tone/ha, în acest sezon.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, cotaţiile medii săptămânale la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat creşteri nesemnificative. Astfel, cotaţia medie a uleiului de soia s-a majorat cu circa 0,14% în săptămâna analizată, comparativ cu media din săptămâna anterioară, la 902,99 $/tonă, iar cea a boabelor de soia a crescut cu 0,75%, la 545,08 $/tonă.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
La Bursa de la Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat a înregistrat o creştere de 3,98%, atingând 487,08 dolari/tonă. Urmărind situaţia cotaţiilor zilnice din intervalul analizat, se observă două evoluţii distincte : în primele 3 zile de tranzacţionare preţurile au marcat o tendinţă ascendentă, iar în ultimele 2 zile preţurile s-au diminuat. Anunţul făcut de analiştii de la Bloomberg în data de 14 mai a.c., privind micşorarea recoltei de sfeclă de zahăr din regiunea de Centru-Sud a Braziliei, a accelerat vânzările de la bursă. Aceiaşi analişti prognozează că producţia de zahăr a Braziliei, principalul producător şi exportator, se va situa la 33,2 milioane tone în sezonul 2014/15, comparativ cu 34,3 milioane tone în sezonul 2013/14. Principala cauză a micşorării producţiei braziliene este seceta, cea mai puternică din ultimii 10 ani.
În săptămâna analizată, preţurile au oscilat între 473,30 dolari/tonă, nivel minim atins în prima zi de tranzacţionare, şi 494,40 dolari/tonă, nivel maxim atins în data de 14 mai.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 12-18 mai 2014, media cotaţiilor la cafea Arabica a fost de 4.088,73 $/tonă, cu 4,82% mai puţin faţă de săptămâna anterioară, când s-a înregistrat 4.295,78 $/tonă.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotaţiilor a fost de 2.103,00 $/tonă în intervalul 12-18 mai 2014, cu 1,43% mai puţin comparativ cu săptămâna 05-11 mai a.c., când s-a înregistrat 2.133,50 $/tonă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
În săptămâna 12-18 mai 2014, media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.032,14 $/tonă, cu 0,23% mai mult comparativ cu săptămâna anterioară, când media cotaţiilor a fost de 3.025,18 $/tonă.
În perioada 12-18 mai 2014, media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 2.892,20 $/tonă, cu 0,01% mai puţin faţă de săptămâna 05-11 mai a.c., când s-a înregistrat 2.892,40 $/tonă.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
La Bursa din Liverpool, cotaţia medie a bumbacului Index “A” a fost de 2.049,99 $/tonă, înregistrând o scădere de 1,9% faţă de cotaţia săptămânii anterioare, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi s-a micşorat cu 2,68%, situându-se la 1.998,22 $/tonă. Diminuarea preţurilor ambelor sorturi de bumbac este atribuită unor vânzări mai reduse comparativ cu săptămâna anterioară.
Potrivit celui mai recent raport al Departamentului American al Agriculturii, din luna aprilie a.c., în sezonul 2014/15, producţia de bumbac a Statelor Unite s-ar putea majora cu 12%, la 3,16 milioane tone. Creşterea preţurilor de pe parcursul anului 2013 i-a încurajat pe fermierii americani să-si extindă suprafeţele cultivate cu bumbac. Statele Unite sunt principalul exportator mondial de bumbac, iar în sezonul actual, 2013/14, exportul său a reprezentat 26% din totalul exportului mondial.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
V. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
În intervalul analizat, cotaţiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) au oscilat între 1.731,50 şi 1.757,50 $/tonă. Evoluţia favorabilă a cotaţiilor a fost motivată de scăderea în intervalul precedent sub pragul de 1.800 $/tonă, nivel atractiv pentru investitorii care utilizează metalul ca sursă de finanţare. Media săptămânală a înregistrat o creştere de 0,75% faţă de media săptămânală anerioară, la 1.741,33 $/tonă, dar în scădere semnificativă, cu 3,63% faţă de media lunii aprilie. Deşi piaţa metalului alb este în dezechilibru, după şapte ani de ofertă excedentară, tendinţele pozitive în evoluţia consumului, completate de optimizarea continuă a capacităţii de producţie la nivel mondial sunt semnale care vor evita, pe termen lung, confruntarea industriei aluminiului cu perioade de supraproducţie.
Cererea pentru metalul alb în cea mai mare parte pentru ofertele de finanţare s-a reflectat în evoluţia descrescătoare a stocurilor, a căror medie săptămânală a scăzut cu 0,85% faţă de media săptămânală anterioară, la 5.282.720 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
Cotaţia medie a cuprului, la Bursa din Londra, în săptămâna analizată s-a majorat semnificativ, respectiv cu 3,29%, la 6.943,00 $/tonă, fiind considerată cea mai mare creştere din ultimele 7 săptămâni, ca urmare a majorării cererii.
Stocurile de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) au continuat să se reducă, cu 10,78%, la 196.675 tone la sfârşitul săptămânii analizate (cel mai scăzut nivel din 2008), dar comparativ cu datele de la Bursa din Shanghai (SHFE) stocurile s-au situat la cel mai redus nivel de la sfârşitul anului 2011.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
Cotaţiile plumbului la LME au depăşit pragul de 2.100 /tonă, în condiţiile creşterii cererii pentru fabricarea bateriilor pentru automobile şi electro – biciclete din China şi al restrângerii ofertei la nivel mondial. Evoluţia favorabilă a acestora a determinat creşterea mediei săptămânale cu 1, 44% faţă de media săptămânală anterioară, la 2.109,50 $/tonă. Balanţa mondială cerere-ofertă pentru plumb indică, potrivit recentului sondaj Reuters, un deficit de 28.000 tone în 2014 şi de 32.000 tone în 2015. Potrivit aceloraşi specialişti, restrângerea ofertei va crea condiţii pentru creşterea cotaţiilor metalului la bursa londoneză, la 2.180 $/tonă în acest an şi la 2.300 $/tonă în 2015.
Scăderea nivelului stocurilor de metal la bursa londoneză la 190.950 tone la 16 mai relevă faptul că metalul este cerut, atât de beneficiarii industriali cât şi în ofertele de finanţare. Media stocurilor a scăzut cu 0,67% faţă de media săptămânală anterioară, la 192.300 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Cotaţia media a zincului la LME a înregistrat o creştere cu 1,42% faţă de media săptămânală anterioară, la 2.065,67 $/tonă, pe fondul cererii susţinute din sectorul de industrializare şi urbanizare din China, dar şi al cererii pentru ofertele de finanţare în condiţiile în care piaţa mondială a zincului a înregistrat un deficit de 6.000 tone în primele două luni ale acestui an.
Stocurile de metal la bursa londoneză rămân la un nivel foarte ridicat chiar dacă în intervalul analizat media acestora a înregistrat o scădere de 1% faţă de media săptămânală anterioară, la 758.810 tone.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 12-18 mai 2014, media cotaţiilor la nichel, la Bursa din Londra, a fost de 19.585,00 $/tonă, cu 2,36% mai mult comparativ cu intervalul 05-11 mai a.c., când s-a înregistrat 19.133,75 $/tonă.
Stocurile de nichel la bursa londoneză, în săptămâna analizată, au crescut de la 278.772 tone înregistrate pe 12 mai 2014, la 279.816 tone în data de 16 mai a.c.
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa de Metale din Londra, în săptămâna analizată, cotaţia medie a cositorului a crescut uşor, respectiv cu 0,65%, comparativ cu cea din săptămâna anterioară, la 23.403,33 $/tonă, fapt ce s-a datorat sporirii cererii.
Institutul Internaţional de Cercetări pentru Cositor (ITRI) a estimat că producţia de minereu de cositor din Indonezia ar putea să scadă la 60.000 de tone în 2014, comparativ cu 90.000 tone în 2013.
Stocurile de cositor la LME în săptămâna 12-18 mai 2014, au înregistrat creşteri nesemnificative. Astfel, cotaţia medie a stocurilor de cositor s-a majorat cu circa 0,42%, la 9.653,90 tone comparativ cu săptămâna anterioară când s-a înregistrat 9.612,50 tone.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date I.E.M.
VI. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Beneficiind de o conjunctură favorabilă, datorată tensiunilor geopolitice din Ucraina, toate metalele preţioase au început intervalul analizat în creştere. Joi, însă, după ce publicarea datelor statistice a arătat că situaţia locurilor de muncă din SUA este mai bună decât se preconiza, tendinţa de redresare a fost întreruptă şi preţurile au reînceput să scadă.
Aur
Preţul de referinţă al unciei fine de aur[1] a crescut cu 0,24%, la 1.298,20 $. Stagnarea s‑a datorat plafonării tendinţei de redresare sub maximul din săptămâna anterioară (1.306,25 $/u.f.), precum şi celor două ieftiniri consecutive care au urmat după ce metalul a cotat la 1.305,25 $/u.f. (pe 14 mai). Cu alte cuvinte, efectul scumpirii cu 1,1% din primele trei zile a fost contracarat printr‑o scădere de aceeaşi magnitudine. În acest context, la închiderea fixingului londonez din 16 mai uncia fină de aur valora cu doar 0,02% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.291,50 $, comparativ cu 1.291,25 $ în 9 mai.
În România, valoarea de referinţă a gramul de aur[2] a crescut cu 1,13%, la 134,68 lei. Evoluţia mult mai bună decât pe piaţa din Londra s‑a datorat aprecierii dolarului SUA în raport cu moneda naţională în intervalul 12‑15 mai, care a anulat efectul negativ al diminuării valorii unciei fine – permiţând o scumpire cu 2,3% a gramului de aur. Prin urmare, în ciuda puternicei corecţii de vineri (-1,3%), intervenită după ce redresarea monedei naţionale a amplificat impactul ieftinirii londoneze, pe 16 mai Banca Naţională a României anunţa un preţ cu 1% peste nivelul stabilit cu o săptămână în urmă: 134,26 lei/gram, comparativ cu 132,91 în 9 mai.
Argint
Preţul de referinţă al unciei fine de argint[3] a crescut cu 0,55%, la 19,55 $. Pe parcursul săptămânii cotaţiile au evoluat pe trendul aurului, dar amplitudinea fluctuaţiilor a fost mult mai mare. Metalul a început intervalul analizat la 19,46 $/u.f. (+1,1%) şi, susţinut de impactul pozitiv pe care l‑a avut ştirea despre creşterea cu 13% a cererii de argint fizic în 2013, s‑a scumpit cu 3,2% în primele trei zile, până la 19,87 $/u.f. (pe 14 mai). Efectul acestei creşteri a fost însă parţial anulat de două ieftiniri consecutive, în urma cărora preţul s‑a diminuat cu 2,7%. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 16 mai uncia fină de argint valora cu doar 0,4% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 19,33 $, comparativ cu 19,25 $ în 9 mai.
Platină
Preţul de referinţă al unciei fine de platină[4] a crescut cu 1,45%, la 1.460,10 $. Pe parcursul săptămânii, metalul a beneficiat de escaladarea violenţei la exploatările de metale platinice din Republica Africa de Sud, unde, după ce greva minerilor a intrat în ce‑a de‑a douăsprezecea săptămână, marile companii producătoare (Lonmin, Amplats şi Impala) au invocat starea de forţă majoră pentru a justifica dificultăţile pe care le întâmpină în asigurarea livrărilor contractate cu unii cumpărători. În această conjunctură, metalul a început intervalul analizat la 1.440 $/u.f. (+0,8%) şi a continuat să se scumpească până pe 14 mai, iar amplitudinea ieftinirii ulterioare (generată de scăderea preţului aurului) a fost suficient de modestă (-0,6%) pentru a nu influenţa radical creşterea cu 3% din primele trei zile. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 16 mai uncia fină de platină valora cu 2,4% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.464 $, comparativ cu 1.429 $, în 9 mai.
Paladiu
Preţul de referinţă al unciei fine de paladiu[4] a crescut cu 0,89%, la 816,20 $. Mai puţin dependent de producţia din Republica Africa de Sud, metalul a început săptămâna printr‑o creştere mai modestă (+0,4%, la 807 $/u.f.) şi s‑a scumpit cu doar 2% în următoarele două zile (trebuie totuşi menţionat faptul că valoarea cotaţiei din 14 mai, de 823 $/u.f., s‑a situat la cel mai ridicat nivel înregistrat după 22 februarie 2011). Din aceeaşi cauză, şi ieftinirea ulterioară a fost mai amplă (-1%), astfel încât la închiderea fixingului londonez din 16 mai uncia fină de paladiu valora cu numai 1,5% mai mult decât cu o săptămână în urmă respective, 816 $, comparativ cu 804 $ în 9 mai.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase
SURSA: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu in coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)
VII. Piaţa Valutară şi Pieţele de Capital
AUTOR: Andrei Rădulescu
Cursul mediu al dolarului american a consemnat evoluţii divergente în raport cu principalele monede din economiile dezvoltate şi din economiile emergente şi în dezvoltare pe parcursul săptămânii trecute, întrerupând tendinţa de depreciere din ultima perioadă. Această evoluţie a fost determinată de dinamica indicatorilor macroeconomici globali, dar şi de evenimentele punctuale din unele ţări.
Raportat la moneda unică europeană, cursul mediu al dolarului s-a apreciat cu 1,1%, evoluţie determinată de dinamica unor indicatori macroeconomici din Zona Euro (mai slabă comparativ cu estimările analiştilor), dar şi de semnalele emise de Banca Centrală Europeană la şedinţa de politică monetară din luna mai.
Totodată, moneda americană a crescut în medie cu 0,6% faţă de lira sterlină, evoluţie care poate fi interpretată ca o corecţie normală după deprecierea de săptămâna anterioară.
Nu în ultimul rând, dolarul american s-a apreciat şi comparativ cu monedele altor ţări dezvoltate pe parcursul săptămânii trecute: coroana norvegiană (+0,3%), dolarul neo-zeelandez (0,4%), coroana suedeză (+0,6%), coroana daneză (+1,1%) şi francul elveţian (1,3%).
Pe de altă parte, se menţionează deprecierea monedei americane în medie cu 0,1% faţă de dolarul canadian şi cu 0,3% raportat la dolarul australian.
Comparativ cu valutele din ţările emergente şi în dezvoltare, dolarul american a consemnat deprecieri generalizate pe parcursul săptămânii trecute, notându-se declinul cu 0,9% faţă de rupia indiană (evoluţie determinată de perspectivele de accelerare a reformelor în noua administraţie), cu 1% în raport cu peso filipinez şi cu 2% faţă de rial-ul iranian (în contextul eşecului rundei de negocieri pe tema programului nuclear al Iranului).
Pe de altă parte, cursul mediu al dolarului a stagnat în raport cu riyal-ul saudit şi s-a apreciat cu 0,4% faţă de peso argentinian.
Comparativ cu leul românesc, cursul mediu al dolarului american s-a apreciat cu 1,1% pe parcursul săptămânii trecute, evoluţie determinată de dinamica cursurilor EUR/USD (depreciere cu 1,1%) şi EUR/RON (uşoară scădere, cu 0,05%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/USD şi EUR/RON.
Pieţe de capital
STATELE UNITE
Acţiunile americane au consemnat evoluţii predominant nefavorabile pe parcursul săptămânii trecute, pe fondul dinamicii unor indicatori macroeconomici, dar şi a informaţiilor din sfera companiilor. Indicele S&P 500 a scăzut cu 0,03%, până la 1 877,86 p., în timp ce indicele Dow Jones s-a depreciat cu 0,6%, până la 16 491,31 p., pe o volatilitate în atenuare cu 3,7% (indicatorul VIX). Se notează declinul unor cotaţii, pe fondul dinamicii nefavorabile a rezultatelor financiare trimestriale şi/sau a previziunilor de rezultate pe termen scurt raportate de companii: Wal-Mart (2,8%), Fossil Group (7,8%). De asemenea, titlurile din sectorul financiar au scăzut cu 0,9%, menţionându-se declinul cotaţiilor Charles Schwab şi E*Trade Financial (cu aproximativ 5%). Pe de altă parte, unele acţiuni au crescut, ca urmare a dinamicii favorabile a rezultatelor financiare trimestriale şi/sau a previziunilor de rezultate pe termen scurt raportate de companii: Cisco Systems (5,9%), Autodesk (10%), Nordstrom (15%).
EUROPA
Titlurile europene au fluctuat pe parcursul săptămânii trecute, evoluţie determinată de dinamica indicatorilor macroeconomici, dar şi de informaţiile din sfera companiilor. Indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a urcat cu 0,1%, până la 338,99 p., în timp ce indicele EuroStoxx 50 a scăzut cu 0,4%, până la 3 172,72 p.. Indicii DAX 30 şi FTSE 100 au consemnat ritmuri de apreciere de 0,5%, respectiv 0,6%. Pe de altă parte, indicele CAC 40 a scăzut cu 0,5%, în timp ce indicii principali din Portugalia (PSI 20) şi Grecia (ASE) s-au depreciat cu 5,6%, respectiv 8,7%. Se notează declinul cotaţiilor din transportul aerian: International Consolidated Airlines (6,9%), Ryanair (8%), EasyJet (10%). De asemenea, unele acţiuni au scăzut, ca urmare a evoluţiei nefavorabile a rezultatelor financiare trimestriale şi/sau a previziunilor de rezultate pe termen scurt raportate de companii: Mediaset (14%), Thomas Cook (15%). Nu în ultimul rând, deprecieri au consemnat şi titlurile din sectorul bancar portughez, evoluţie determinată de speculaţiile cu privire la necesitatea unor majorări importante de capital: Banco Comercial Portugues (12%), Banco Espirito Santo (18%). Pe de altă parte, se notează dinamica acţiunilor Pandora, susţinută de evoluţia favorabilă a previziunilor de rezultate pe termen scurt.
ASIA
Cotaţiile asiatice au crescut pe parcursul săptămânii trecute, evoluţie determinată de speculaţiile cu privire la implementarea unor noi măsuri de politică economică de susţinere în China, de alegerile din India, dar şi de informaţiile din sfera unor companii. Indicele regional MSCI Asia Pacific a urcat cu 1,3%, până la 139,72 p., notându-se dinamica indicilor Hang Seng (3,9%) şi BSE Sensex (4,9%). De asemenea, indicele Shanghai Compozit a crescut cu 0,8% săptămâna trecută. Pe de altă parte, indicele nipon Topix a pierdut 0,6%, pe fondul aprecierii yen-ului în raport cu dolarul american. Se notează dinamica cotaţiilor din sectorul imobiliar din China, pe fondul speculaţiilor cu privire la implementarea unor noi măsuri de politică economică pentru susţinerea cererii agregate în a doua economie a lumii: China Overseas (6,7%), China Resources (7%). De asemenea, piaţa indiană s-a apreciat ca urmare a rezultatului alegerilor generale, notându-se dinamica titlurilor Rural Electrification (16%) şi Power Finance (28%). Nu în ultimul rând, unele acţiuni au crescut, pe fondul evoluţiei favorabile a rezultatelor financiare trimestriale şi/sau a previziunilor de rezultate pe termen scurt raportate de companii: Samsung Electronics (7%), Tencent (11%). Pe de altă parte, unele titluri au scăzut, după ce companiile au comunicat rezultatele financiare trimestriale şi/sau previziunile de rezultate pe termen scurt: Sony (6,7%).
ROMÂNIA
Indicii bursieri interni au consemnat evoluţii mixte pe parcursul săptămânii trecute, climatul benign din principalele pieţe internaţionale fiind contrabalansat de informaţiile din sfera unor companii (trecerea datei pentru dividende). Indicele BET a pierdut 2,7%, până la 6 428,33 p., în timp ce indicele BET-C a scăzut cu 2,3%, până la 3 249,36 p.. Pe de altă parte, indicele BET-FI a crescut cu 4%, până la 28 254,21 p.. Se notează declinul cotaţiilor din sectorul energetic (evoluţie determinată, în principal, de trecerea datei pentru dividende pentru exerciţiul financiar 2013), iar în cadrul acestora, Nuclearelectrica (-13%, la 8,4 RON), Transelectrica (-5,7%, la 18,72 RON). De asemenea, deprecieri au consemnat şi titlurile din sectorul financiar-bancar, evoluţie în ton cu a congenerelor europene, notându-se declinul acţiunilor Banca Transilvania (cu 4,4%, la 1,83 RON) şi Erste Group (cu 6,6%, la 100,4 RON). Pe de altă parte, cotaţiile Fondul Proprietatea au crescut cu 1,5%, la 0,7965 RON. În sfera SIF-urilor s-au consemnat evoluţii favorabile, remarcându-se dinamica cotaţiilor SIF Oltenia (+5,8%, la 1,83 RON), SIF Muntenia (+6,4%, la 0,781 RON) şi SIF Transilvania (+7,3%, la 0,575 RON).
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date I.E.M.
1 Media săptămânală a valorilor comunicate în după amiaza fiecărei zile de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
2 Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
3 Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
4 Media săptămânală a valorilor comunicate în după amiaza fiecărei zile de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).
