I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana PAPATULICĂ
Preţurile ţiţeiului şi-au continuat trendul puternic descendent şi în săptămâna 13-19 octombrie, când media ţiţeiului Brent Anglia 38 API s-a redus cu 6,35%, la nivelul de 85,40 $/baril (ce reprezintă o scădere de cca 25% faţă de nivelul de la începutul anului), iar media ţiţeiului WTI Texas s-a diminuat cu 5,38%, la nivelul de 82,91 $/baril. In prezent, pe piaţa internaţională a ţiţeiului se desfăşoară o bătălie crâncenă pentru cotele de piaţă între marii producători şi exportatori, în frunte cu Arabia Saudită, o dată cu creşterea bruscă a producţiei în Libia dar şi în alte state din zona Golfului Persic, dar şi cu majorarea pregnantă a producţiei în SUA, care şi-a redus în mod neprevăzut importurile. În SUA producţia s-a mărit la 8,5 milioane barili/zi, de la nivelul de 5 mil. barili/zi în 2006, iar importurile au scăzut de la 10,1 mil. barili/zi la 7,6 mil. barili/zi. U.S. Energy Information Administration prevede o majorare a producţiei SUA în 2015 la nivelul de 9,5 mil.barili pe zi, probabil pe baza sporirii apreciabile a producţiei de ţiţei din şisturi. Revoluţia gazului de şist a devenit, se pare, una a ţiţeiului de şist, cu implicaţii majore asupra tendinţei preţurilor la ţiţei.
Majorarea notabilă a producţiei de ţiţei survine pe fondul unei cereri modeste din partea Europei şi Asiei, două zone mari importatoare şi consumatoare de ţiţei. Arabia Saudită, cu o producţie de 9,73 mil. barili/zi, a anunţat că se opune, împreună cu Kuweit şi Emiratele Arabe Unite, oricărei măsuri luate de OPEC de reducere a producţiei. OPEC se va întruni la 27 noiembrie pentru a discuta situaţia de pe piaţa ţiţeiului. Dacă în anii 80 Arabia Saudită şi-a redus drastic producţia, de la 10 mil.barili/zi în 1979 la numai 2,5 mil.barili/zi în 1985/86, iar preţurile ţiţeiului au coborât de la 35 $/baril la sub 10 $/baril, acum ea nu mai este dispusă să lase să se prăbuşească preţurile, oficiali saudiţi declarând, la începutul lunii octombrie, a.c., la New York, că Arabia Saudită ar dori să tolereze un preţ de 80$/baril pentru o perioadă mai lungă, pentru a-şi păstra cota de piaţă. Arabia Saudită nu mai vrea să repete greşeala de a-şi restrânge drastic producţia, în timp ce alţi membri OPEC şi-o menţin. În aceste condiţii, numai o reducere drastică concertată a producţiei de către OPEC poate influenţa sensibil raportul cerere/ofertă şi implicit trendul preţurilor, dar este puţin probabil să asistăm la aşa ceva, mai ales că nici Iranul, nici Irakul şi nici Venezuela nu sunt dispuse la astfel de sacrificii.
Efectele negative cele mai pregnante vor fi resimţite nu numai de state ca Iran, ci mai ales de Rusia, care depinde în proporţie de 50% din veniturile bugetare de încasările din exportul de ţiţei, produse petroliere şi gaz natural. Rusia are nevoie, pentru a-şi echilibra bugetul, de un preţ la ţiţei de cel puţin 100 $/baril . Producţia Rusiei se va reduce, în 2015, faţă de estimările anterioare, la nivelul de 10,9 mil.barili pe zi, sancţiunile SUA şi UE neavând un efect notabil pe termen scurt.
Totuşi, vineri, 17 noiembrie, preţurile ţiţeiului au crescut uşor atât pe piaţa SUA (la bursa din New York-NYMEX), cât şi pe cea londoneză (ICE Futures), după perioada de volatilitate sau panică din cursul săptămânii precedente.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana PAPATULICĂ
Preţurile gazului natural pe piaţa spot SUA s-au redus nesemnificativ (0,35%) în cursul săptămânii analizate, atingând nivelul de 3.7660 $/mil.BTU (134,82 $/1000 mc.).
III. PRODUSE PETROLIERE
AUTOR: Mariana PAPATULICĂ
Preţurile produselor petroliere pe piaţa nord-vest europeană(ARA) au urmat trendul puternic descendent al preţurilor la ţiţei. Astfel, media preţurilor la benzina regular 95 CO, livrare SPOT, NV-Europa, CIF cargouri, s-a redus cu 4,84%, la nivelul de 822,20 dolari/tonă, preţul la motorina Diesel 50 ppm.sulf, livrare SPOT, NV-Europa, CIF cargouri, cu 3,97% la 766,35 dolari/tonă, iar preţul la păcura cu 3,5% sulf, livrare SPOT, NV-Europa, CIF cargouri, cu 8,27% la nivelul de 451,78 dolari/tonă. Influenţa factorilor sezonieri a fost minimă, dovadă declinul mai pregnant al preţurilor la păcură. Distilatele grele, în general, resimt mai puternic influenţa preţurilor la ţitei.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date I.E.M.
IV. PRODUSE AGROALIMENTARE
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, cotaţiile medii săptămânale la uleiul de soia şi la boabele de soia au avut evoluţii diferenţiate. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia a înregistrat o creştere de 2,10%, la 351,32 $/tonă, dar cu circa 25,30% mai mică faţă de aceeaşi perioadă a anului 2013 (470,38 $/tonă), iar cea a uleiului de soia a fost de 715,04 $/tonă (-1,33% faţă de cea din intervalul precedent, de 724,65 $/tonă), mai redusă cu cca. 20,90% în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2013, când s-a înregistrat 904,14 $/tonă.
Conform datelor Raportului Departamentului Agriculturii al SUA (USDA), producţia boabelor de soia va scădea la 11,82 milioane tone în sezonul 2014/2015, faţă de 11,99 milioane tone, în sezonul 2012/2013.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna 13 – 18 octombrie, la Bursa de la Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat s-a diminuat cu 1,01% faţă de cotaţia săptămânii anterioare, situându-se la 425,04 dolari/tonă. Pe parcursul săptămânii analizate, preţurile au oscilat între un nivel minim de 421,10 dolari/tonă, atins pe 15 octombrie, şi un nivel maxim de 427,20 dolari/tonă, în a 4 a zi de tranzacţionare. Ca dimensiuni, fluctuaţiile preţurilor din intervalul analizat sunt e minore.
Piaţa internaţională a zahărului se află sub influenţa incertitudinii privind dimensiunea recoltelor principalilor producători mondiali din sezonul actual, iar investitorii sunt reticenţi în achiziţionarea unor cantităţi mari de zahăr.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 13-19 octombrie 2014, media cotaţiilor la cafea Arabica a fost de 4.779,34 $/tonă, cu sub .1% mai mică faţă de săptămâna anterioară.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotaţiilor a fost de 2.150,00 $/tonă, cu 0,76% mai puţin comparativ cu săptămâna 06-12 octombrie a.c., când s-a înregistrat 2.166,40 $/tonă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
Media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.249,98 $/tonă, cu 1,04% mai mult comparativ cu săptămâna precedentă.
În perioada 13-19 octombrie 2014, media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 3.103,60 $/tonă, cu 0,88% mai mult faţă de intervalul precedent.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna analizată, preţurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat diminuări, reflectând cererea uşor mai scăzută comparativ cu săptămâna anterioară. La Bursa din Liverpool, cotaţia medie a bumbacului Index “A” a fost de 1.556,73 $/tonă, cu 0,62% mai puţin faţă de cotaţia săptămânii anterioare, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi s-a micşorat cu 1,70%, la 1.408,77 $/tonă.
La bumbacul Index „A”, preţurile au oscilat între 1.547,91 dolari/tonă, nivel minim, şi 1.569,96 dolari/tonă, nivel maxim în cadrul intervalului. Pe parcursul săptămânii analizate, cotaţiile bumbacului Index A, au crescut în primele 2 zile de tranzacţionare şi au scăzut în următoarele 3. În cazul bumbacului american, preţurile au atins în prima zi de tranzacţionare nivelul maxim, 1.433,69 dolari/tonă, iar pe tot parcursul perioadei analizate au înregistrat scăderi, ajungând în ultima zi la 1.389,15 dolari/tonă, nivel minim.
Pe piaţa americană, previziunile privind majorarea producţiei de bumbac din sezonul actual au temperat investitorii în achiziţionarea unor cantităţi semnficative de bumbac. Potrivit celui mai recent Raport al Departamentului American al Agriculturii (USDA), din luna octombrie, în sezonul 2014/15, producţia de bumbac a Statelor Unite, principalul exportator mondial de bumbac, este prognozată la 3,54 milioane tone, nivel cu 26% mai ridicat faţă de cel din sezonul anterior. .
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
V. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
Trendul uşor ascendent al cotaţiilor aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange – LME) a fost întrerupt la 16 octombrie, când acestea au scăzut la 1.873 $/tonă. Declinul brusc s-a datorat presiunii exercitate asupra pieţelor financiare de îngrijorarea privind încetinirea ritmului dezvoltării economice în China, evoluţia economiei din SUA şi semnalele de ieşire lentă din recesiune a Zonei Euro. Revenirea peste pragul de 1.900 $/tonă, la 17 octombrie, a contabalansat scăderea bruscă din ziua precedentă şi a contribuit la creşterea nesemnificativă a mediei săptămânale, la 1.905,50 $/tonă. Potrivit specialiştilor de la Fast Market, pe termen scurt, cotaţiile aluminiului se vor stabiliza în intervalul 1.800-2.000 $/tonă.
Diminuarea nivelului stocurilor la LME, cu 36.850 tone, a determinat scăderea mediei săptămânale a acestora cu cca. 1%, la 4.532.925 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra a înregistrat o reducere nesemnificativă, la 6.724,50 $/tonă. În ultimele zile ale săptămânii, cotaţia cuprului a scăzut sub nivelul de 7.000 $/tonă (până la 6.629 $/tonă), pentru ca vineri să se înregistreze cea mai mare reducere din ultimele şase luni.
În ultimele săptămâni, pieţele au fost afectate de indicatori economici slabi la consumul unor metale de top în China, Uniunea Europeană şi Statele Unite. Analiştii sunt îngrijoraţi cu privire la perspectivele de creştere economică pe plan mondial şi foarte prudenţi în ceea ce priveşte implicaţiile măsurilor de stimulare monetară din SUA.
Stocurile de cupru la Bursa din Londra au continuat să se reducă în cursul săptămânii analizate, până la nivelul de 154.620 tone, vineri 17 octombrie.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
În intervalul analizat, cotaţiile a plumbului la LME au scăzut la 1.956 $/tonă la 16 octombrie, valoare comparabilă cu minimul ultimelor 18 luni, pe fondul presiunilor asupra pieţelor financiare. În ciuda scăderii cotaţiilor sub pragul de 2.000 $/tonă, în ultimele 2 zile ale intervalului, cotaţia medie săptămânală de 2.024,40 $/tonă, s-a situat cu 2,80% în reducere faţă de media săptămânii anterioare. Pe termen scurt, evoluţia cotaţiilor plumbului va fi susţinută de cererea în creştere pentru baterii auto în sezonul rece.
Acumularea a 700 tone de plumb în stocurile de la LME, la 13 octombrie, a contribuit la creşterea mediei săptămânale a acestora cu 0,14% faţă de media săptămânală anterioară, la 225.475 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
În intervalul analizat, cotaţia medie a zincului la LME a înregistrat o scădere de 1,38% faţă de media săptămânii anterioare, la 2.281,70 $/tonă. În ciuda scăderii temporare sub pragul de 2.400 $/tonă, diminuarea stocurilor exprimă o tendinţă de restrângere a ofertei de metal, care va fi puternic influenţată anul viitor, după închiderea minei Century (Australia), cu capacitatea de 500.000 tone/an.
Cererea pentru metalul utilizat ca garanţie pentru împrumuturile bancare şi în sectoarele industriale se reflectă în scăderea nivelului stocurilor la LME cu 5.975 tone în intervalul analizat şi a mediei acestora cu 1,52% faţă de media anterioară, la 725.965 tone.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 13-19 octombrie 2014, media cotaţiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 15.905,00 $/tonă, cu 4% mai puţin comparativ cu intervalul precedent.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au crescut de la 368.364 tone înregistrate pe 13 octombrie 2014 la 375.492 tone în data de 17 octombrie, a.c. (+7.128 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
În săptămâna analizată, preţurile internaţionale ale cositorului, la Bursa de Metale din Londra, au avut un trend descendent, situându-se sub valorile celor din săptămâna anterioară. Astfel, în perioada 13 – 19 octombrie 2014, media cotaţiilor a fost de 19.731 $/tonă, în scădere cu 2,60% faţă de cea din săptămâna anterioară (20.257 $/tonă), dar mai mică cu circa 14,30% faţă de aceeiaşi perioadă a anului 2013 (23,019 $/tonă). Tendinţa de reducere a cotaţiilor cositorului a fost determinată de creşterea exporturilor de cositor rafinat ale Indoneziei din luna septembrie 2014( 5.442 tone) şi deprecierea accentuată a monedei euro, în principal faţă de dolarul american.
Stocurile de cositor la LME au atins un minim de 9.060 tone în ziua de 14 octombrie 2014, înregistrând cel mai scăzut nivel din ultimele 2 săptămâni. Nivelul mediu al stocurilor în săptămâna analizată a scăzut la 9.133 tone, cu cca. 1% mai redus faţă de săptămâna anterioară (9.223,75 tone).
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date I.E.M.
VI. METALE PREŢIOASE
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase
Sursa: Baza de date I.E.M.
VII. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
AUTOR: Andrei Rădulescu
Piaţa valutară
Cursul mediu al dolarului american a consemnat evoluţii mixte în raport cu monedele din ţările dezvoltate, dar şi cu monedele din ţările emergente şi în dezvoltare, pe parcursul săptămânii trecute. Aceste fluctuaţii au fost influenţate de semnalele din sfera macroeconomică globală (înrăutăţirea climatului macroeconomic mondial, posibilitatea prelungirii programelor monetare neconvenţionale şi a amânării procesului de normalizare a ratei de dobândă de politică monetară în Statele Unite, în contextul inflaţiei şi al aşteptărilor inflaţioniste reduse), dar şi din pieţele de acţiuni (scăderi generalizate), obligaţiuni (scăderea ratelor de dobândă la titlurile de stat spre minimele din ultimele trimestre) şi mărfuri (declinul cotaţiilor internaţionale la ţiţei sub nivelul de 80 de dolari pe baril, nivelul minim din ultimii ani). Din perspectiva analizei tehnice se poate spune că, după aprecierea generalizată din ultimele luni, dolarul american se “corectează” uşor.
În raport cu moneda unică europeană cursul mediu al dolarului s-a depreciat cu 0,7% săptămâna trecută. De asemenea, cursul monedei americane a scăzut şi faţă de monedele din sfera de influenţă a euro: coroana suedeză (cu 0,3%), coroana daneză (cu 0,7%).
Totodată, dolarul american s-a depreciat şi raportat la monedele considerate de “refugiu” de către investitorii pe pieţele financiare internaţionale în momentele de volatilitate şi incertitudine: francul elveţian (cu 1%), yen-ul japonez (cu 1,5%).
Pe de altă parte, moneda americană s-a apreciat în raport cu lira sterlină cu 0,4%, către nivelul maxim din ultimele patru trimestre, evoluţie determinată şi de declaraţiile economistului şef al Băncii Angliei în direcţia continuării politicii monetare relaxate pentru o perioadă mai lungă de timp. De asemenea, dolarul american a crescut cu 1,1% faţă de coroana norvegiană, evoluţie influenţată şi de declinul cotaţiilor internaţionale la ţiţei.
În ceea ce priveşte monedele statelor emergente şi în dezvoltare se notează aprecierea generalizată a dolarului american pe parcursul săptămânii trecute, evoluţie determinată de intensificarea volatilităţii pe pieţele financiare internaţionale, în contextul semnalelor de înrăutăţire a climatului macroeconomic global. Cu alte cuvinte, se poate spune că am asistat la o reorientare a fluxurilor financiare internaţionale, sub forma ieşirilor de capital din pieţele emergente.
În acest context, se notează aprecierea monedei americane faţă de valutele din Asia şi America Latină: peso filipinez (cu 0,3%), ringgit-ul malaysian (cu 0,4%), peso mexican (cu 0,5%), real-ul brazilian (cu 0,8%).
Raportat la leul românesc, dolarul american s-a apreciat cu 0,5% săptămâna trecută, evoluţie determinată de dinamica cursurilor EUR/USD (apreciere cu 0,7%) şi EUR/RON (apreciere cu 0,2%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/USD şi EUR/RON.
Pe parcursul săptămânii analizate, pieţele internaţionale de acţiuni au fost influenţate de semnalele de decelerare din economia mondială, de raportările financiare trimestriale ale companiilor, precum şi de evoluţiile din pieţele de obligaţiuni şi pieţele de mărfuri (scăderea cotaţiilor internaţionale la ţiţei, care se apropie de pragul de 80 de dolari pe baril), notându-se o intensificare a volatilităţii şi continuarea corecţiilor din perioada recentă.
Semnalele emise de FED în direcţia prelungirii programelor monetare neconvenţionale şi a amânării momentului de normalizare a ratei dobânzii de referinţă, evoluţiile macroeconomice nefavorabile din Zona Euro (deteriorarea sentimentului de încredere a investitorilor germani) şi evoluţiile indicatorilor din ţările emergente s-au numărat printre factorii macroeconomici cu impact pentru dinamica pieţelor de acţiuni.
Indicele calculat de Morgan Stanley pentru pieţele globale de acţiuni a scăzut cu 0,9%, până la 397 puncte săptămâna trecută (declin cu 2,8% de la începutul anului). Se notează scăderea din pieţele emergente, indicele Morgan Stanley pentru această categorie consemnând un declin de 2,6%, până la 976,8 puncte (-2,6% de la începutul anului).
Pe de altă parte, pieţele de acţiuni din ţările dezvoltate au scăzut cu doar 0,8%, până la 1 613,6 puncte (declin cu 2,9% de la începutul anului).
În Statele Unite, indicii bursieri au scăzut pentru a patra săptămână consecutiv, evoluţie influenţată şi de dinamica nefavorabilă a vânzărilor din comerţul cu amănuntul, dar şi de ştirile companiilor sau declinul cotaţiilor internaţionale la ţiţei. Indicele Dow Jones a pierdut 1%, până la 16.380,4 puncte, în timp ce indicele S&P s-a depreciat cu 1%, până la 1.886,8 puncte.
În Europa, indicele regional Dow Jones Stoxx 600 a consemnat un declin de 0,9%, până la 318,7 puncte săptămâna trecută, evoluţie determinată şi de deteriorarea climatului macroeconomic (indicatorul care comensurează încrederea investitorilor germani a scăzut în octombrie la minimul din 2012).
În Asia/Pacific, indicele regional a scăzut cu 3,5%, până la 133,7 puncte, notându-se declinul pieţei nipone (indicele Nikkei 225 a pierdut 5%, până la 14 532,5 puncte).
Piaţa de acţiuni din România a resimţit săptămâna trecută deteriorarea climatului din pieţele financiare internaţionale. Indicele BET a pierdut 2,9%, până la 6 810,3 puncte, în timp ce indicele BET-FI a scăzut cu 2,8%, până la 30 191,5 puncte. Se notează declinul cotaţiilor Fondul Proprietatea, cu 3,1%, la 0,895 RON. De asemenea, cotaţia SNP a pierdut 2,9%, până la 0,4291 RON, evoluţie influenţată nefavorabil şi de scăderea preţurilor internaţionale la ţiţei.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date I.E.M.
