Tendinţe pe principalele pieţe internaţionale de mărfuri şi valutare în perioada 14 – 20 septembrie 2015

I. ŢIŢEI

AUTOR: Mariana Papatulică

În săptămâna 14 – 20 septembrie 2015, preţurile medii săptămânale ale celor două ţiţeiuri de referinţă pentru comerţul internaţional din emisfera nordică (în speţă Europa şi SUA) s-au caracterizat printr-o mai mare stabilitate în raport cu săptămânile  precedente, deşi au înregistrat evoluţii uşor divergente: în timp ce preţul WTI (SUA), la bursa Nymex din New York, a marcat o uşoară creştere, de 1,06%, la un nivel de 45,46 $/baril, cel al Brent-ului (Marea Britanie)  a înregistrat o scădere minoră, de 0,55%, la 48,08 $/baril, la bursa ICE din Londra, ambele în tranzacţiile cu scadenţă în octombrie.

Preţurile ţiţeiului au fost, în general, influenţate negativ de temerile exprimate de Banca Naţională a SUA cu privire la creşterea economică globală şi de persistenţa unei supraoferte de ţiţei pe piaţa internaţională, de min.1,5 mil.barili/zi. „China exercită o presiune negativă asupra cererii, iar tot ce este negativ în economia Chinei reverberează negativ asupra economiei americane” a afirmat James Williams, redactor şef al „WTRG Economics”(SUA).

Preţul ţiţeiului WTI a fost stimulat, însă, de declinul stocurilor de ţiţei ale SUA cu circa 2,1 mil.barili, fapt care a alimentat speranţa unei înviorări a cererii de ţiţei în cea mai puternică economie a lumii, de dolarul mai slab, înainte de 17 septembrie, de declaraţia de politică monetară a Federal Reserve şi de datele pozitive provenite de pe piaţa forţei de muncă din SUA. Îngrijorarea în legătură cu impactul negativ pe care încetinirea ritmului de creştere a economiei chineze ar putea să-l aibă asupra economiei americane a constituit, de altfel, şi una din raţiunile amânării unei decizii de majorare a ratei dobânzii în SUA. Conform „WTRG Economics”, „o rată mai mare a dobânzii de politică monetară ar putea contribui la aprecierea dolarului, fapt cu efect negativ asupra preţului ţiţeiului. Pe de altă parte, rate mai mari ale dobânzii ar avea avea un impact negativ asupra capacităţii de a se împrumuta pentru producătorii de ţiţei, şi aşa aflaţi în dificultate, ceea ce ar reduce numărul sondelor care ar putea fi rămâne productive . Acest fapt ar însemna mai puţin ţiţei şi preţuri mai mari spre finalul anului.”

Preţurile ţiţeiului de referinţă american au fost influenţate şi de factori speculativi și geopolitici de genul unor rapoarte care confirmau că trupele de Operaţiuni Speciale ale SUA se află pe teatrul de operaţiuni din Siria, pentru a ajuta forţele kurde în lupta lor împotriva statului islamic şi alte insurgenţilor. În plus, rapoartele privind activitatea trupelor ruse din Siria  au avut de asemenea un impact speculativ.

Camera Reprezentantilor din SUA este pe punctul de a vota o legislaţie care să abroge o interdicţie, veche de câteva decenii, privind exporturile de petrol brut. După ce a trecut în prealabil de votul unui subcomitet, completul Comitetului pentru  Energie şi Comerţ al Camerei a trecut proiectul de lege în  săptâmâna anterioară printr-un vot de 31 la 19. Următoarea etapă este votul întregii Camere, care ar putea avea loc la sfârşitul lunii septembrie. Casa Albă a precizat că decizia de a permite exporturile de  ţiţei ar trebui să fie lăsată la latitudinea  Departamentului de Comerţ. Problema a provocat un conflict între sectorul energetic în amonte şi rafinării.

O altă evoluţie interesantă o reprezintă reducerea ecartului de preţ dintre cele două ţiţeiuri de referinţă (WTI şi Brent) la cel mai scăzut nivel din ultimele opt luni. De mai mulţi ani, WTI, deşi de o calitate superioară, s-a tranzacţionat la un discount faţă de Brent, datorită atât interdicţiei de export al ţiţeiului american cât şi supraofertei interne de ţiţei din Statele Unite. De asemenea, deficitul de conducte de ţiţei din SUA a condus la devierea ţiţeiului în spaţiile de depozitare, împingând în jos preţul WTI. Dar, reflectând intrarea recentă în funcţiune a noi conducte, împreună cu scăderea previzibilă a producţiei de ţiţei în SUA, preţul WTI  se apropie de Brent, iar o dată cu dispariţia  discount-ului se diminuează şi competitivitatea potenţială a  exporturilor de ţiţei din SUA.

***

Săptămâna trecută, Goldman Sachs a avertizat, într-un raport, că potenţialul de scădere al preţurilor ţiţeiului către 20 $/baril a sporit, deoarece volumul stocurilor mondiale de ţiţei continuă să rămână puternic excedentar comparativ cu media anilor anteriori.

Jeffrey Currie, director de cercetare al pieţelor de mărfuri la Goldman Sachs, a declarat într-un interviu acordat  lui Bloomberg că există o probabilitate de 50% ca preţurile să scadă la 20 $/ baril, în special în perioada în care rafinăriile sunt închise, în luna octombrie sau martie, pentru lucrări de întreţinere. Pe termen lung, conform aceleiaşi surse, prognoza emisă de Goldman pentru preţul ţiţeilui  este de 50 $/baril.

II. GAZ NATURAL

AUTOR: Mariana Papatulică

Preţurile  gazelor naturale în contractele futures, la bursa Nymex din New York, cu scadenţa în octombrie, au rămas în continuare staţionare, la o valoare medie săptămânală de 94,63 $/1000 m.c.(-0,04% faţă de săptămâna precedentă), după ce Energy Information Administration a raportat că stocurile de gaze naturale din SUA au crescut cu 73 de miliarde de picioare cubice pentru săptămâna încheiată la 13 septembrie, în contextul în care analiştii chestionaţi de Platts’ Oilgram  mizau pe o creştere de numai 70 de miliarde de picioare cubice.

Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere

Sursa: Baza de date I.E.M.

III. PRODUSE AGROALIMENTARE

Grâu

AUTOR: Emilia Bălan

Media cotaţiilor grâului american roşu moale nr. 2, cu livrare in decembrie 2015, la Bursa din Chicago, în perioada 14 – 20 septembrie 2015, a fost de 180,22 $/tonă, cu 3,13% mai mare faţă de cea înregistrată cu o săptămână în urmă, pentru acelaşi termen. Cu toate că media săptămânală a cotaţiilor grâului american a înregistrat o creştere, cotaţiile zilnice au avut un trend descendent.

Această discrepanţă între creşterea mediei săptămânale şi tendinţa descendentă a cotaţiilor zilnice a reflectat, pe de o parte, speculaţiile fondurilor de investiţii, care au dorit să recupereze din pierderile suferite din cauza scăderii preţurilor grâului pe piaţa internaţională în acest an, profitând de oportunitatea schimbării termenului de livrare la bursa americană, iar pe de altă parte, factorii fundamentali ai pieţei grâului, care indică un surplus de marfă, determinat de recoltele mari obţinute de principalele state producătoare şi exportatoare.

Media cotaţiilor grâului american din primele 8 luni ale anului 2015 a fost cu aproape 16% mai mică faţă de cea înregistrată în perioada similară din 2014, iar o valoare a cotaţiilor de sub 200 $/tonă este considerată de către comercianţi ca fiind prea mică pentru principala materie primă folosită în alimentaţia umană.

Cu toate acestea, factorii fundamentali ai pieţei mondiale a grâului arată o concurenţă acerbă între principalii exportatori. Astfel, recenta cerere de ofertă a Autorităţii Generale de Aprovizionare cu Mărfuri din Egipt (GASC – General Authority for Supply Commodities) a atras răspunsuri din partea mai multor ţări exportatoare. Licitaţia deschisă de GASC a primit oferte de aproximativ 945 mii tone de grâu provenit din Ucraina, Rusia, România şi Franţa. În cele din urmă, guvernul egiptean a achiziţionat o cantiate de 230 mii tone din Ucraina, Rusia şi Franţa.

De asemenea, potrivit Serviciului Agricol Extern din cadrul Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA), disponibilităţile mondiale de grâu (stocuri iniţiale + producţie + importuri) din sezonul actual (2015/16) vor fi de 1,1 miliarde tone, în creştere cu circa 2% comparativ cu cele din 2014/15, reflectând în principal majorarea cu 7% a stocurilor mondiale, la 227 milioane tone.

Porumb

AUTOR: Emilia Bălan

La Bursa din Chicago, cotaţiile porumbului american galben nr. 2 au avut un trend descendent pe parcursul celor 5 zile de tranzacţionare, de la 154,91 $/tonă, luni, 14 septembrie, la 148,52 $/tonă, pe 18 septembrie, la închiderea bursei. În pofida acestei tendinţe, media cotaţiilor zilnice din săptămâna analizată a înregistrat o creştere de 3,52% faţă de perioada anterioară, la 146,56 $/tonă.

Scumpirea porumbului american din prima zi de tranzacţionare a intervalului analizat, la cea mai mare valoare din ultimele 8 săptămâni, a reflectat reducerea prognozelor USDA privind randamentul mediu pe care îl pot obţine statele producătoare în sezonul 2015/16. Potrivit Raportului din septembrie, previziunile USDA arată o scădere a producţiei medii mondiale de porumb, în sezonul 2015/16, la 5,5 tone/hectar, comparativ cu 5,64 tone/hectar în 2014/15 (-2,5%). Diminuarea randamentului la nivel mondial este determinată de reducerea producţiei medii din Statele Unite, dar şi din Uniunea Europeană. Dacă SUA va înregistra o scădere a producției medii de 2,1%, la 10,51 tone/ha., cele 28 de state membre ale U.E. se previzionează a avea o producţie medie de 6,16 tone/ha, cu 22% mai mică decât în sezonul 2014/15.

Tendinţa de scădere a cotaţiilor porumbului american din săptămâna analizată a fost determinată de speranţele fermierilor americani conform cărora condiţiile meteorologice favorabile din vestul mijlociu al S.U.A., principala zonă producătoare de porumb a ţării, vor contribui la recoltarea în împrejurări optime şi la menţinerea calităţii plantelor, în pofida unei producţii mai reduse decât se anticipase de USDA, la 345 milioane tone, în septembrie (- 2,5 milioane tone faţă de prognozele din august).

Ulei şi Boabe de Soia

AUTOR: Eufrosina Mereoru

La Bursa din Chicago, în intervalul 14 – 20 septembrie 2015, preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat scăderi. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia a scăzut cu 0,28% faţă de săptămâna precedentă, la 324,13 $/tonă, iar cotaţia uleiului de soia s-a diminuat cu 0,43%, la 585,47 $/tonă.

Potrivit celui mai recent raport al Departamentului American al Agriculturii (USDA), din luna septembrie 2015, excedentul de ulei de soia, la nivel mondial, este estimat la  0,67 milioane tone în sezonul 2014/15.

Zahăr

AUTOR: Simona Zamşa

În săptămâna 14 – 20 septembrie 2015, la Bursa de la Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat a crescut cu 1,36%, la 352,84 $/tonă.  Pe parcursul săptămânii analizate, comparativ cu săptămâna anterioară, cotaţiile zilnice au înregistrat creşteri în primele 3 zile şi scăderi în ultimele 2 zile.

Menţinerea vremii nefavorabile (secetă) în principala țară producătoare şi exportatoare de zahăr pe plan mondial, Brazilia, a fost principalul factor care a determinat investitorii să achiziţioneze cantităţi mai însemnate de zahăr în prima parte a perioadei analizate.

Piaţa internaţională a zahărului se menţine stabilă, fără fluctuaţii majore. În intervalul analizat, preţurile zahărului au oscilat între un nivel minim de 343,40 $/tonă, atins pe 18 septembrie, şi un nivel maxim de 357,50 $/tonă, pe 16 septembrie.

Cafea

AUTOR: Anca Dragomirescu

În intervalul 14-20 septembrie 2015, media cotaţiilor la cafea Arabica a fost de 2.527,59 $/tonă, cu 0,80% mai puţin faţă de săptămâna anterioară.

La sortimentul de cafea Robusta, media cotaţiilor a fost de 1.571,00 $/tonă în intervalul analizat, cu 0,01% mai puţin comparativ cu săptămâna precedentă.

Cacao

AUTOR: Anca Dragomirescu

Media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.399,15 $/tonă în perioada 14-20 septembrie 2015, cu 2,02% mai mult comparativ cu intervalul 07-13 septembrie a.c..

În acelaşi interval, media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 3.261,80 $/tonă, cu 0,74% mai mult faţă de intervalul precedent.

Bumbac

AUTOR: Simona Zamşa

În săptămâna 14 – 20 septembrie, preţurile celor două sorturi de bumbac s-au diminuat. La Bursa din Liverpool, cotaţia medie a  bumbacului Index “A” a scăzut cu 1,08%, la 1.527,24 $/tonă, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi s-a situat la 1.368,82 $/tonă, cu 2,16% mai puţin faţă de cotaţia săptămânii anterioare.

Tendinţa cotaţiilor zilnice ale celor 2 sorturi de bumbac a fost descendentă, dar scăderile înregistrate faţă de valorile corespunzătoare din săptămâna anterioară au fost minore. La bumbacul Index „A” preţurile au oscilat între 1.523,66 $/tonă şi 1.529,17 $/tonă, iar la bumbacul american, nivelul minim a fost de 1.319,69 $/tonă, iar cel maxim de 1.400,40 $/tonă.

Potrivit celui mai recent raport al Departamentului American al Agriculturii (USDA), din septembrie a.c., în sezonul 2014/15, care s-a încheiat la 31 iulie 2015, producţia mondială de bumbac a fost estimată la 25,9 milioane tone (-2% faţă de 2013/14), iar consumul mondial la 24,28 milioane tone, nivel cu 1% mai mare comparativ cu cel din sezonul anterior. Stocurile mondiale de bumbac sunt estimate 24,15 milioane tone, în creştere cu 7,5% faţă de 2013/14.

Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare

Sursa: Baza de date I.E.M.

IV. METALE NEFEROASE

Aluminiu

AUTOR: Florela Stoian

Cotaţiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) s-au menţinut în marja 1.500-1.700 $/tonă în cea de-a treia săptămână din septembrie, nivelul consolidat al preţurilor aluminiului fiind influenţat de cererea relativ slabă şi de măsurile Băncii Federale din SUA pentru reducerea inflaţiei pe termen scurt, pe fondul preocupărilor privind creşterea economică la nivel mondial. Cotaţia medie săptămânală a înregistrat o scădere nesemnificativă, de 0,03%, faţă de media săptămânală anterioară, la 1.605,80 $/tonă.

Deşi nivelul stocurilor a urmat un trend descendent până la finele intervalului analizat, revenirea a 87.500 tone de zinc rafinat în depozitele LME, la 15 septembrie, după ce a fost utilizat în ofertele de finanţare, a contribuit la creşterea mediei săptămânale a stocurilor cu 0,91% faţă de media săptămânală anterioară, la 3.233.625 tone.

Cupru

AUTOR: Emilia Manole

În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) a crescut nesemnificativ, respectiv cu 0,44% în comparaţie cu săptămâna anterioară, la 5.338,20 $/tonă. Această modificare a cotaţiilor metalului roşu a fost influenţată în principal de anunţul făcut de Banca Centră a SUA (Fed -Federal Reserve System) conform căruia aceasta va menţine neschimbate ratele dobânzilor în Statele Unite ale Americii, de anuţul recent făcut de guvernul chinez, care a accelerat programele de investiţii în infrastructură, precum şi de reduceriile de producţie de cupru pentru luniile viitoare, anunțate de către companiile miniere, ceea ce ar putea echilibra piaţa.

Nivelul stocurilor de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) a continuat trendul descendent, înregistrând o reducere de 2,90% faţă de săptămâna precedentă, la 336.300 tone.

Plumb

AUTOR: Florela Stoian

Pe fondul unei evoluții a cotațiilor zilnice cuprinse între 1.664 şi 1.700,50 $/tonă, media săptămânală a cotaţiilor plumbului a scăzut cu 0,63% faţă de media săptămânală anterioară, la 1.682,80 $/tonă.  Deşi a existat o uşoară tendinţă de depăşire a pragului de 1.700 $/tonă  la 17 septembrie, preţurile nu au fost sustenabile peste acest nivel în condiţiile în care cererea în sectorul industrial din China este în creştere mai lentă, iar oferta de metal secundar, înlocuitorul metalului primar, reprezintă circa 48% din oferta mondială de plumb rafinat la nivelul anului 2014.

Plasarea metalului în ofertele de finanţare, încurajată de stabilizarea sub 1.700 $/tonă, a contribuit la diminuarea nivelului stocurilor de plumb la LME. Media săptămânală a scăzut cu 2,69% faţă de media săptămânală anterioară, la 166.275 tone.

Zinc

AUTOR: Florela Stoian

Cotaţiile zilnice ale zincului la LME au scăzut sub pragul de 1.700 $/tonă, până la minimul de 1.695 $/tonă, trendul de scădere care domină piaţa sugerând faptul că influenţa ofertelor de finanţare şi restrângerea ofertei nu au avut efectul scontat asupra evoluţiei preţurilor. Deşi în ultima perioadă analiştii previzionau o ascensiune a preţului pe fondul diminuării semnificative a ofertei miniere, după închiderea în trimestrul III al acestui an a minei Century (Australia), media săptămânală a cotaţiilor s-a diminuat cu 4,83% faţă de media săptămânală anterioară, la 1.710,70 $/tonă.

Acumularea a 23.350 tone la 17 septembrie în stocurile de la LME a contribuit la creşterea rapidă a mediei săptămânale a acestora cu 8,55% faţă de media săptămânală anterioară, la 608.855 tone.

Nichel

AUTOR: Anca Dragomirescu

În perioada 14-20 septembrie 2015, media cotaţiilor la nichel, la Bursa de Metale de la Londra,a fost de 9.903,00 $/tonă, cu 1,44% mai puţin comparativ cu intervalul precedent.

Stocurile de nichel la bursa londoneză au crescut de la 448.320 tone înregistrate pe 14 septembrie 2015 la 453.000 tone în data de 18 septembrie, a.c. (+4.680 tone).

Cositor

AUTOR: Eufrosina Mereoru

Pe parcursul intervalului 14 – 20 septembrie 2015, cotaţiile internaţionale ale cositorului, la Bursa de Metale de la Londra, au continuat un trend ascendent, situându-se pentru a treia săptămână consecutiv peste valorile din săptămâna anterioară. Cotaţia medie a cositorului s-a situat la 15.645 $/tonă, în creştere cu 0,60% faţă de media săptămânală precedentă (15.552 $/tonă). Majorarea cotaţiei cositorului se datorează atât speculaţiilor conjuncturale de bursă, cât şi continuării  declinului stocurilor.

Stocurile la LME au ajuns, pe 18 septembrie 2015, la numai 5.140 tone, cel mai scăzut nivel din ultimii ani (din 2008) . Nivelul mediu săptămânal al stocurilor de cositor s-a diminuat cu 9,34% comparativ cu perioada anterioară, la 5.185 tone.

Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase

Sursa: Baza de date I.E.M.

V. METALE PREŢIOASE

AUTOR: Dana Ghiţac

Decizia Băncii Centrale a SUA (Fed) de a menţine neschimbată rata dobânzii de referinţă a revigorat de aşa manieră interesul pentru metalele preţioase încât aurul, argintul şi paladiul au cotat la cele mai ridicate niveluri din ultimele trei săptămâni. În cazul platinei, redresarea nu a fost suficient de puternică pentru ca metalul să reuşească să se scumpească şi în termeni de medii săptămânale.

În aceste condiţii, pe pieţele din Londra:

Ø Aurul a început săptămâna analizată pe trend de redresare, cotând la 1.104,80 $/u.f., şi a continuat să se scumpească şi în următoarele zile, de aşa manieră încât la închiderea fixingului londonez din 18 septembrie uncia fină^[1] valora cu aproape 4% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.141,50 $, comparativ cu 1.100,25 $ în 11 septembrie. În termeni de medii săptămânale, preţul de referinţă al unciei fine de aur^[2] a crescut însă cu doar 0,49%, la 1.117,47 $.

În România, deprecierea dolarului american în raport cu moneda naţională a diminuat impactul scumpirii unciei fine pe piaţa din Londra şi, în ciuda faptului că pe 18 septembrie Banca Naţională a României anunţa un preţ cu peste 1% mai mare decât cel stabilit cu o săptămână în urmă (141,05 lei/gram, comparativ cu 139,26 lei/gram în 11 septembrie), preţul de referinţă al gramului de aur^[3] a scăzut cu 1,18% comparativ cu săptămâna anterioară, la 139,95 lei.

Ø Argintul a început intervalul analizat prin două scăderi consecutive, în urma cărora s‑a ieftinit până la 14,35 $/u.f.. De miercuri, însă, evoluţia ascendentă a aurului a determinat iniţierea unui trend de redresare şi pentru acest metal preţios, care a reuşit, în doar trei zile, să se scumpească cu peste 6%. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 18 septembrie argintul valora cu aproape 5% mai mult decât cu o săptămână în urmă (15,26 $/u.f., comparativ cu 14,58 $/u.f. în 11 septembrie), dar în termeni de medii săptămânale, preţul de referinţă al unciei fine de argint^[4] a crescut cu doar 0,10%, la 14,66 $.

Ø Platina a avut cea mai slabă evoluţie din grupa metalelor preţioase. Confruntat cu o posibilă supraofertă pe piaţa fizică, metalul alb a fost supus constant unor puternice presiuni de scădere, datorate marcărilor de profit declanşate de orice creştere de preţ. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 18 septembrie platina valora cu doar 2% mai mult decât cu o săptămână în urmă (988 $/u.f., comparativ cu 971 $/u.f. în 11 septembrie) şi, din cauza amplitudinii modeste a redresării intervenită pe parcursul intervalului analizat, preţul de referinţă al unciei fine de platină^[5] a scăzut cu 2,25% comparativ cu săptămâna anterioară, la 964 $.

Ø Paladiul, susţinut de o cerere din ce în ce mai mare din partea producătorilor de catalizatori auto pentru motoarele pe benzină (principalii utilizatori de paladiu), a reuşit să coteze, ca şi aurul, pe trend constant şi accentuat ascendent. Prin urmare, a început săptămâna analizată în creştere, cotând la 589 $/u.f., şi a continuat să se scumpească şi în următoarele zile, de aşa manieră încât la închiderea fixingului londonez din 18 septembrie paladiul valora cu peste 4% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 611 $/u.f., comparativ cu 587 $/u.f. în 11 septembrie. În aceste condiţii, preţul de referinţă al unciei fine de paladiu⁵ a crescut cu 2,04% în termeni de medii săptămânale, la 599,20 $.

Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată

Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com

NOTE:

*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)

**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:

ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)

ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)

VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL

AUTOR: Andrei Rădulescu

Piaţa valutară

Pe parcursul săptămânii trecute, cursul mediu al dolarului american a înregistrat evoluţii predominant nefavorabile, atât în raport cu monedele din ţările dezvoltate, dar şi faţă de monedele din statele emergente şi în dezvoltare.

Aceste evoluţii au fost determinate, în principal, de informaţiile macroeconomice din principalele blocuri economice ale lumii, precum şi de fluctuaţiile de pe pieţele internaţionale de acţiuni, titluri de stat şi materii prime.

Evenimentul macroeconomic al săptămânii a fost şedinţa de politică monetară a Băncii Centrale a Statelor Unite, a şasea din acest an. În cadrul acestui eveniment îndelung aşteptat de pieţele financiare, Sistemul Federal de Rezerve (FED) a menţinut rata dobânzii de referinţă la nivelul minim istoric (0-0,25%). Practic, FED-ul a amânat demararea ciclului de majorare a ratei dobânzii de referinţă, pe fondul preocupărilor privind turbulenţele recente de pe pieţele financiare internaţionale, evoluţiile macroeconomice din ţările emergente şi în dezvoltare şi nivelul redus al inflaţiei. Pe de altă parte, Banca Centrală a Statelor Unite a semnalat că este pregătită să înceapă acest proces, până la finalul acestui an. La conferinţa de presă organizată după şedinţă, d-na Janet Yellen a menţionat că acest proces ar putea demara chiar la următoarea şedinţă de politică monetară, programată pentru luna octombrie.

În Zona euro, exporturile, producţia industrială şi sectorul de construcţii au înregistrat creşteri în perioada recentă, însă indicatorul care comensurează încrederea investitorilor s-a deteriorat, pe fondul turbulenţelor de pe pieţele financiare din ultimele luni.

Pe pieţele de titluri de stat s-au înregistrat evoluţii divergente ale ratelor dobânzilor pe termen lung (10 ani) în Statele Unite şi Uniunea Europeană : scădere în SUA cu 2,4%, la 2,134%; creştere în Germania, cu 1,1%, la 0,665%.

În acest context, pe parcursul săptămânii trecute, dolarul american s-a depreciat cu 0,8% faţă de moneda unică europeană (către nivelul minim din 25 august).

De asemenea, cursul monedei americane a scăzut şi faţă de cel al monedelor din sfera de influenţă a euro: coroana daneză (cu 0,8%), coroana suedeză (cu 1,4%).

Totodată, dolarul s-a depreciat şi în raport cu lira sterlină (cu 0,6%), francul elveţian (cu 0,6%), coroana norvegiană (cu 0,8%), dolarul neo-zeelandez (cu 1,2%) şi dolarul australian (cu 1,8%).

Faţă de yenul japonez, acesta s-a apreciat cu 1,2%.

În ceea ce priveşte monedele din ţările emergente şi în dezvoltare, se remarcă deprecierea dolarului american în raport cu peso-ul mexican (cu 1%) şi ringgit-ul malaysian (cu 1,4%). De asemenea, dolarul a scăzut şi faţă de rupia indiană (cu 0,6%) şi peso-ul filipinez (cu 0,6%).

Pe de altă parte, dolarul american a continuat să se aprecieze faţă de real-ul brazilian cu 0,9%, evoluţie influenţată de climatul macro-financiar dificil din economia sud-americană.

În raport cu leul românesc dolarul american s-a depreciat cu 2,1%, evoluţie determinată de dinamica EUR/USD (creştere cu 0,8%) şi EUR/RON (stagnare). Cursul USD/RON este un cross între EUR/USD şi EUR/RON.

Pieţe de capital

Piețele internaționale de capital au fluctuat pe parcursul săptămânii trecute, influențate de știrile privind evoluția economiilor din principalele blocuri economice ale lumii, precum și de evoluțiile de pe piețele valutare, ale titlurilor de stat și de pe piețele de materii prime.

Din perspectivă macroeconomică, indicatorii comunicați în perioada recentă au înregistrat evoluții mixte în Statele Unite și Zona euro și predominant nefavorabile în țările BRICS.

Astfel, în SUA se evidențiază dinamica încrederii constructorilor de locuințe (la maximul din 2005, în luna septembrie) și a comerțului cu amănuntul (în creștere, pentru a doua lună consecutiv, în august). Pe de altă parte, producția industrială a scăzut în august, lună în care prețurile de consum au stagnat (la 0,2% an/an).

În Zona euro, în luna septembrie, se constată o deteriorare a încrederii investitorilor germani, în contextul turbulențelor de pe piețele financiare (indicatorul ZEW s-a redus la minimul ultimelor 10 luni). Totodată, dinamica anuală a inflației a decelerat la 0,1% în august (nivelul minim din aprilie). Pe de altă parte, se remarcă  dinamica pozitivă a exporturilor, producției industriale și construcțiilor, în creștere în luna iulie cu 6,6% an/an, 1,9% an/an, respectiv 1,8% an/an.

Cel mai important eveniment macroeconomic al săptămânii a fost ședința FED, a șasea din acest an. Banca centrală a SUA a amânat startul ciclului de majorare a ratei dobânzii de referință, pe fondul preocupărilor cu privire la evoluțiile recente de pe piețele financiare, dar și a nivelului redus al inflației. FED-ul și-a redus previziunile macroeconomice pentru 2016-2017, dar a lăsat deschisă posibilitatea majorării costului banilor până la final de 2015.

Pe piețele de titluri de stat, săptămâna trecută s-au consemnat evoluții divergente ale ratelor dobânzilor  cu scadență la 10 ani: scădere cu 2,4%, la 2,134% în Statele Unite (scădere cu 1,7% de la începutul anului); creștere cu 1,1%, la 0,665% în Germania (avans cu 22,9% de la început de an).

În acest context, indicele MSCI pentru piețele internaționale de acțiuni a crescut cu 0,5%, la 394 puncte săptămâna trecută (scădere cu 5,5% de la începutul anului). Se notează dinamica piețelor emergente, susținută și de decizia FED de amânare a procesului de normalizare a ratei dobânzii de referință: indicele MSCI pentru această categorie a crescut cu 3,4%, la 829,9 puncte săptămâna trecută (declin cu 13,2% de la începutul anului).

În sfera piețelor dezvoltate, indicele MSCI a crescut cu 0,2%, la 1 630,7 puncte (scădere cu 4,6% de la începutul anului).

În SUA, săptămâna trecută, indicele Dow Jones a pierdut 0,3%, la 16 384,6 puncte, iar indicele S&P 500 a scăzut cu 0,2%, la 1 958 puncte .

În Uniunea Europeană, în aceeași perioadă, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a consemnat un declin de 0,3%, la 354,8 puncte.

Pe de altă parte, în Asia, indicele regional MSCI Asia Pacific a crescut cu 1,6%, la 129,4 puncte.

În România, indicele BET s-a redus cu 0,1%, la 7 113,4 puncte în perioada 14-18 septembrie.

Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar

Sursa: Baza de date I.E.M.

Coordonatori: dr. Maria CARTAS, Cornel ALBU