Tendinţe pe principalele pieţe internaţionale de mărfuri şi valutare în perioada 15 – 21 iunie 2015

I. ŢIŢEI

AUTOR: Mariana Papatulică

În săptămâna 15-21 iunie 2015, preţurile ţiţeiului au înregistrat uşoare scăderi, în termeni de medii săptămânale, respectiv de 0,32% în cazul WTI (SUA), la bursa Nymex din New York, în contractele futures cu scadenţă în iulie, la o valoare de 59,89 $/baril, şi de 1,07% în cazul Brent (Anglia), la 63,76 $/baril, la bursa ICE din Londra, în contractele cu termen de livrare iulie a.c.

Principalii factori care au determinat declinul preţurilor au fost : supraoferta crescândă de ţiţei de pe piaţa internaţională, considerată a fi cea mai lungă ca durată (4 trimestre consecutiv) din ultimii 18 ani şi criza financiară din Grecia.

Negocierile dintre Grecia şi creditorii săi internaționali se află într-un punct critic, cu un risc foarte real de faliment al acesteia. Deşi Grecia nu este nici pe departe un mare consumator de ţiţei, un faliment poate conduce la ieşirea sa din uniunea monetară şi la un risc sporit de contagiune economică în Zona euro, care ar putea avea un puternic efect psihologic şi chiar efectiv asupra pieţelor petroliere, prin declinul cererii.

Producţia de ţiţei a OPEC a atins, în luna mai a.c., un nivel record de 31,3 mld.barili/zi, iar Agenţia Internaţională a Energiei consideră că dacă OPEC va menţine în continuare extracţia de ţiţei la acest nivel, supraoferta OPEC va atinge, în trimestrul III 2015, cel mai ridicat volum din 1985 şi până în prezent. Există puţine indicii potrivit cărora vreunul din cele 12 state OPEC, în principal Arabia Saudită, ar urma să-şi reducă volumul producţiei; dimpotrivă, acestea vor încerca să-şi majoreze producţia pentru a intensifica presiunea asupra producătorilor din SUA. În plus, oferta OPEC ar putea fi suplimentată în a II-a jumătate a anului, în cazul, foarte probabil, în care Iranul va încheia un acord cu statele occidentale, în urma căruia vor fi ridicate sancţiunile economice asupra acestuia.

Preţurile ridicate ale ţiţeiului din ultimii ani au încurajat o creştere explozivă a producţiei de ţiţei în zonele non-OPEC, în special în America de Nord, în condiţiile în care economia globală a înregistrat o creştere foarte lentă. Aceasta a contribuit la o saturare cu ţiţei la nivel mondial, care a afectat în special SUA, din cauza interdicției de export al ţiţeiului şi gazului natural din această ţară. Companiile petroliere americane se luptă să obţină anularea acestei interdicţii, având în vedere intenţia lor de a demara, în următorii ani, exportul de gaze de şist sub formă de GNL. Acest fapt are însă şi o latură pozitivă: SUA dispun de ţiţei din abundenţă, preţul acestuia este mult mai redus, ceea ce a asigurat majorarea profiturilor la prelucrarea acestuia în rafinării. Cererea pentru produse petroliere a crescut, în contextul în care creşterea economică s-a accelerat, iar pe de altă parte, companiile americane pot compensa dezavantajul de a nu putea exporta direct energie primară (ţiţei, gaz) cu faptul că pot exporta produse petroliere rafinate, în condiţii de competitivitate sporită în raport cu rafinăriile vest-europene.

Tendinţa de declin înregistrată de media săptămânală a preţurilor, a fost atenuată, mai ales în cazul WTI, de creşterea acestora în ultima zi de tranzacţii a săptămânii, sub influenţa deprecierii dolarului şi a declinului cu 2,7 mil.barili a stocurilor de ţiţei ale SUA. Decizia FED –Banca centrală a SUA- din data de 17 iunie, de a menţine neschimbată rata dobânzii de politică monetară, a exercitat o presiune negativă asupra dolarului, care a coborât la cel mai scăzut nivel din ultima lună, în raport cu valutele “concurente”.

X   X   X

Deşi deţine cele mai importante rezerve de gaze naturale din lume, depăşind Rusia, capacitatea de exploatare a gazului în Iran este redusă. Iranul intenţionează însă să majoreze exporturile de gaz de şapte ori faţă de nivelul actual, până la 200 de milioane de mc/zi în următorii patru ani, în baza unei producţii care ar urma să crească de la 800 de milioane la 1,2 miliarde de mc/zi peste 5 ani. Dar exportul de gaz natural din Iran constituie o provocare dificil de realizat, având în vedere faptul că, la ora actuală, acesta nu dispune de infrastructura necesară, cu excepţia unei singure platforme de export de gaz natural lichefiat, nefinalizată.

Cu ocazia Conferinţei Internaţionale a Gazului (1-5 iunie a.c.), de la Paris, reprezentanţi ai Iranului au avut întrevederi cu mari companii energetice din Franţa, în perspectiva extinderii cooperării, după posibila ridicare a sancţiunilor internaţionale. Industria iraniană a gazului are nevoie de 100 miliarde $ pentru investiţii, scop în care Iranul poartă de câteva luni negocieri cu o serie de parteneri europeni.

În acest scop, Iranul pregăteşte pentru companiile petroliere internaționale un „pachet” de termeni contractuali, care se anunţă a fi foarte atractiv şi care vor cântări mult în decizia acestora de a investi sau nu în sectorul de petrol şi gaze din Iran. Iranul este pregătit să încheie chiar acorduri de partajare a producției, care ar permite companiilor transnaţionale să dobândească un drept de proprietate asupra unei părţi din zăcămintele de ţiţei, aspect considerat până acum un atribut al suveranităţii naţionale a statului-gazdă. Iranul doreşte, de asemenea, să antreneze marile companii internaţionale în societăți mixte, care i-ar permite şi accesul parţial la tehnologii occidentale.

Acţiunile ample pe care Ministerul petrolului din Iran le-a întreprins pentru a pregăti aceste noi clauze contractuale constituie o dovadă a determinării şi a dorinţei acestuia de a vedea finalizate pozitiv negocierile cu statele occidentale, pentru a scoate sectorul de petrol şi gaze de sub povara sancţiunilor şi a putea să-şi majoreze producţia de ţiţei cu încă 1 milion barili/zi.

Un alt indiciu asupra faptului că negocierile în problema nucleară iraniană se îndreaptă într-o direcţie pozitivă provine dintr-un raport Reuters, care menţionează că Israelul, unul dintre opozanţii cei mai acerbi la adresa acordului dintre Iran şi Occident, acceptă în linii mari acordul şi a început deja să examineze modul în care se poate alinia la această realitate, pentru a se asigura că interesele sale sunt cel mai bine protejate dacă sancţiunile asupra Iranului vor fi ridicate”. Aceasta nu înseamnă însă că Israelul nu va reacţiona în niciun fel. Dimpotrivă, Reuters afirmă că Israelul pare să cultive, la un nivel mult mai profund, relaţiile sale cu statele arabe din Golf. În timp ce multe ţări din Orientul Mijlociu nu recunosc Israelul şi, public, dezaprobă orice cooperare cu acesta, „în spatele uşilor închise” acestea au găsit un punct de convergenţă în duşmanul lor comun: Iranul. Israelul şi mai multe state din Golf, de orientare sunnită, sunt antrenate într-un schimb intens de informații, iar relația lor s-ar putea dezvolta în cazul în care comunitatea internațională va permite Iranului să revină la statutul său anterior prin eliminarea sancțiunilor.

II. GAZ NATURAL

AUTOR: Mariana Papatulică

Preţurile gazului natural, pe piaţa la termen din New York, în tranzactiile cu termen de livrare în iulie, au crescut în medie cu 1,53%, la un nivel de 100,47 $/1000 m.c., pe fondul cererii majorate din partea sectorului producător de electricitate.

Consumul de gaze naturale pe Coasta de est a SUA, în special în sectorul producător de energie electrică, a fost net superior în această primăvară în raport cu anii precedenţi. Creşterea cererii de gaze naturale, în acest an, poate fi atribuită atât unor factori conjuncturali, legaţi de condiţiile meteo, cât şi schimbărilor structurale, pe termen lung, survenite pe pieţele de energie, respectiv închiderilor de centrale electrice pe bază de cărbune şi energie nucleară. În 2015, 12,1 gigawati (GW) de capacitate pe bază de cărbune urmează să fie închisă din cauza punerii în aplicare a standardelor Agenţiei pentru Protecţia Mediului, referitoare la toxicitatea aerului. În luna aprilie a.c. au fost închise termocentrale pe bază de cărbune însumând o capacitate de aproximativ 4 GW, iar pentru luna iunie este prevăzută închiderea a încă 32 de instalaţii pe bază de cărbune.

Preţul mediu de import al gazului natural în Europa în contractele pe termen lung a fost de 7,27 $/mil BTU în luna mai 2015, faţă de 7,42 $/mil.BTU în aprilie 2015 şi de 10,20 $/mil BTU în mai 2014.

Preţul mediu de import al gazului natural din Rusia, în Germania a înregistrat un nivel de 7,37 $/mil BTU,respectiv 257,95 $/1000 m.c.

La 18 iunie a.c., Gazprom a anunţat semnarea unui acord cu Shell, E.ON şi OMV privind construirea unei noi conducte de gaz, în scopul extinderii capacităţii conductei deja operaţionale, North Stream, care livrează gaze naturale ruseşti pe piaţa germană, prin Marea Baltică. Realizarea etapelor 3 şi 4 din North Stream ar permite livrarea suplimentară a 55 de miliarde metri cubi de gaze naturale pe an în Europa.

Separat, Rusia a semnat un acord preliminar cu guvernul grec, care poate impulsiona proiectul conductei „Turkish Stream”, pe care Rusia doreşte să-l realizeze cu Turcia. Acordul cu Grecia nu are caracter obligatoriu. Acesta survine într-un moment în care Grecia se află în discuţii de urgenţă cu liderii Zonei euro privind datoriile suverane, iar Rusia a declarat că va lua în considerare acordarea de asistență financiară guvernului grec. Anunţul poate conferi Greciei o pârghie de sprijin în negocierile cu UE, dar pe de altă parte poate ajuta Rusia să-şi promoveze proiectul.

Analiştii şi-au exprimat însă scepticismul în legătură cu cele 2 proiecte, fiind greu de presupus că Rusia poate livra Europei, pe cele două rute (sud şi nord), aproximativ 120 mld.mc/an şi se poate angaja simultan, din punct de vedere financiar, în realizarea celor două proiecte.

Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere

Sursa: Baza de date I.E.M.

III. PRODUSE AGROALIMENTARE

Grâu

AUTOR: Emilia Bălan

La Bursa din Chicago, cotaţiile zilnice ale grâului american roşu moale nr. 2 au fost relativ constante, pe parcursul săptămânii 15 – 21 iunie 2015, oscilând în intervalul valoric de 179 $/tonă şi 180,50 $/tonă, însă media celor 5 zile de tranzacţionare a fost cu 5,27% mai mică față de cea din săptămâna anterioară, la 179,73 $/tonă.

Ieftinirea grâului american a avut loc pe fondul prognozelor agrometeorologilor Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA), care arată că umiditatea solului cultivat cu grâu din SUA este la un nivel optim, ceea ce îi face pe fermieri să spere la o producţie ridicată în acest sezon (2014/15), în pofida unei calităţi scăzute a recoltelor.

Porumb

AUTOR: Emilia Bălan

În perioada 15 – 21 iunie a.c., la Bursa din Chicago, media săptămânală a cotaţiilor porumbului american galben nr. 2 a înregistrat o scădere de 1,35% faţă de cea anterioară, la 139,58 $/tonă.

După un debut negativ (137,10 $/tonă în prima zi a intervalului analizat – cea mai scăzută valoare din ultimele 8 luni), cotaţiile porumbului american au marcat două majorări consecutive, în zilele de marţi şi miercuri (la 139,36 $/tonă şi, respectiv, 141,43 $/tonă), terminând perioada analizată pe un trend descendent, la 139,07 $/tonă, vineri, 19 iunie.

Reducerea cotaţiilor porumbului pe piaţa americană este pusă pe seama îngrijorărilor privind diminuarea consumului din partea crescătorilor de păsări, având în vedere faptul că Statele Unite s-au confruntat recent cu cea mai gravă epidemie de gripă aviară din istorie. Potrivit Serviciului de Cercetări Economice al USDA (United States Department of Agriculture Economic Research Service – USDA ERS), au fost afectate până la jumătatea lunii iunie circa 47 milioane de păsări în fermele din 15 state americane.

În aceste condiţii, analiştii apreciază că reducerea consumului de porumb, principala cereală furajeră utilizată ca hrană pentru păsări este facil de anticipat, cu atât mai mult cu cât, până la sfârşitul verii 2015, se aşteaptă ca numărul păsărilor afectate de gripa aviară să crească, chiar dacă cercetătorii americani nu au revizuit încă estimările privind consumul intern de porumb pentru sezonul 2014/15 (bursele reacţionează preventiv, întrucât comercianţii se aşteaptă la eventualitatea unor noi scăderi).

Ulei şi Boabe de Soia

AUTOR: Eufrosina Mereoru

La Bursa din Chicago, în săptămâna analizată (15 – 21 iunie 2015) preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat evoluţii diferenţiate. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia a fost de 353,72 $/tonă, cu 1,87% mai mare faţă de cotaţia săptămânii precedente, iar cea a uleiului de soia a scăzut cu 3,02%, la 719,89 $/tonă. Cotaţia medie a boabelor de soia din luna mai 2015, a fost de 351,94 $/tonă, în scădere cu aproximativ 1,4%, comparativ cu luna aprilie a.c., (356,92 $/tonă).

Zahăr

AUTOR: Simona Zamşa

În săptămâna 15 – 21 iunie 2015, la Bursa de la Londra, cotația medie a zahărului rafinat s-a diminuat 0,77% față de cotația săptămânii anterioare, la 345,72 $/tonă. Chiar dacă cotația medie săptămânală s-a micșorat, în intervalul analizat, trendul cotațiilor zilnice a fost de creștere, iar fluctuațiile înregistrate au fost minore.

Săptămâna analizată a debutat cu prețuri mai scăzute față de cele înregistrate în ultima zi a săptămânii anterioare, în a doua zi de tranzacționare s-a atins valoarea minimă a intervalului analizat, de 344,20 $/tonă, iar în următoarele 3 zile cotațiile au crescut, în ultima zi atingându-se valoarea maximă, respectiv 348,60 $/tonă.

Cafea

AUTOR: Anca Dragomirescu

În intervalul 15-21 iunie- 2015, media cotațiilor la cafea Arabica a fost de 2.820,86 $/tonă, cu 5,15% mai puțin față de săptămâna anterioară. La sortimentul de cafea Robusta, media cotațiilor a fost de 1.821,60 $/tonă în intervalul analizat, cu 6,02% mai mult comparativ cu săptămâna precedentă.

Cacao

AUTOR: Anca Dragomirescu

Media cotațiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.359,58 $/tonă, cu 3,35% mai mult comparativ cu săptămâna anterioară. În perioada 15-21 iunie 2015, media cotațiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 3.247,80 $/tonă, cu 4,19% mai mult față de intervalul precedent.

Bumbac

AUTOR: Simona Zamşa

În săptămâna analizată, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat diminuări. La Bursa din Liverpool, cotația medie a  bumbacului Index “A” a fost de 1.586,72 $/tonă, înregistrând o micșorare de 0,58%, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi s-a situat la 1.406,44 $/tonă, cu 0,91% mai puțin față de cotația săptămânii precedente.

La bumbacul Index „A”, prețurile au oscilat între 1.573,27 $/tonă, nivel minim,  și 1.595,32 $/tonă, nivel maxim. În cazul bumbacului american, cel mai ridicat preț din săptămâna analizată a fost de 1.420,68 $/tonă, iar cel mai scăzut a fost de 1.393,78 $/tonă.

Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare

Sursa: Baza de date I.E.M.

IV. METALE NEFEROASE

Aluminiu

AUTOR: Florela Stoian

Cotațiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) au oscilat în marja 1.600-1.700 $/tonă, pe fondul stabilizării primelor percepute la comercializarea metalului și a ofertei abundente, în ciuda utilizării metalului în ofertele de finanțare menite să diminueze aparent dezechilibrul dintre cele două elemente fundamentale. Cotația medie a înregistrat o scădere de 2,58% față de media săptămânală anterioară, la 1.665,60 $/tonă.

Scăderea cotațiilor sub pragul de 1.700 $/tonă a intensificat ritmul tranzacțiilor cu metal alb și a determinat diminuarea stocurilor de la LME. Media săptămânală a acestora s-a diminuat cu 0,91% față de media săptămânală amterioară, la 3.631.580 tone.

Cupru

AUTOR: Emilia Manole

În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa din Londra a continuat să scadă, cu 3,56%, la 5.737,10 $/tonă, iar vineri nivelul cotației la metalul roșu a ajuns la 5.663 $/tonă cel mai scăzut din 18 martie. Această tendință de reducere a fost determinată, în principal, de deprecierea dolarului față de moneda euro, dar de incertitudinea generată de situația complexă a datoriei Greciei (crescând sanșa ca săptămâna aceasta să părăseasă U.E). În cursul săptămânii, mai précis miercuri, Federal Reserve (FED) a anunțat că ieșirea Greciei din Zona euro implică riscuri pentru economia mondială. Cererea de cupru se află în creștere și există o îngrijorare privind încetinirea cererii celui mai mare consumator la nivel mondial, China).

Stocurile de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) au crescut, cu 1,60%, la 317.545 tone la sfârşitul săptămânii analizate .

Plumb

AUTOR: Florela Stoian

Cotațiile plumbului la LME au scăzut sub pragul de 1.800 $/tonă pe parcursul intervalului analizat, în condițiile cererii slabe, caracteristice perioadei de vară, influențate şi de consumul din China, care înregistrază o creștere mai lentă comparativ cu anul anterior. Temerile investitorilor legate de încetinirea ritmului creșterii economice au deprimat prețurile, care au scăzut sub costul de producție, conducând la reduceri de capacități în China. Potrivit analiștilor de la Commertzbank, aceste pierderi de producție sunt estimate la un total de 80.000 tone în anul curent. Cotația medie a înregistrat o scădere semnificativă, de 5,45% față de media săptămânală anterioară, la 1.795,40 $/tonă.

Presiunea asupra prețurilor a încurajat comercializarea metalului la LME în perioada analizată, generând scăderea constantă a stocurilor, însă acumularea a 32.825 tone în ultimele zile ale intervalului anterior a menținut media săptămânală, a acestora la un nivel ridicat (în creștere cu 5,67% față de media din săptămâna anterioară).

Zinc

AUTOR: Florela Stoian

În intervalul analizat, cotația medie a zincului la LME a înregistrat o scădere de 2,87%, comparativ cu media săptămânală anterioară, la 2.074,60 $/tonă pe fondul creșterii mai lente a cererii în sectorul industrial din China. De asemnea, slaba performanță a utilizării metalului în oferte de finanțare și lipsa anticipată de concentrate pentru 2016 nu a creat condițiile favorabile pentru majorarea cotațiilor.

Oferta abundentă de metal se reflectă în evoluția stocurilor monitorizate la LME, al căror nivel a crescut în acest interval, determinând o majorare cu 4,72% a mediei săptămânale față de media săptămânală anterioară, la 469.685 tone.

Nichel

AUTOR: Anca Dragomirescu

În perioada 15-21 iunie 2015, media cotațiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 12.764,00 $/tonă, cu 4,36% mai puțin comparativ cu intervalul precedent. Stocurile de nichel la bursa londoneză au scăzut de la 464.556 tone înregistrate pe 15 iunie 2015 la 458.550 tone în data de 19 iunie a.c. (-6,006 tone).

Cositor

AUTOR: Eufrosina Mereoru

La Bursa de Metale din Londra, în săptămâna analizată, cotaţia medie a cositorului a înregistrat o scădere de 3%, comparativ cu intervalul precedent, la 14.758 $/tonă.

Vineri, 19 iunie a.c., cantitatea de cositor aflată în depozitele bursei indoneziene era de 6.700 tone, nivel considerat redus, iar media săptămânală a stocurilor de cositor la LME este de 6.936 tone, în scădere cu 5,84% comparativ cu perioada anterioară, înregistrând nivelul cel mai scăzut din 2008 (7.306 tone).

Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase

Sursa: Baza de date I.E.M.

V. METALE PREŢIOASE

AUTOR: Dana Ghiţac

Săptămâna a fost marcată de impactul pe care l‑a avut în mediul investiţional impasul în care au ajuns negocierile Greciei cu principalii săi creditori, la care s‑a adăugat şi dezamăgirea declanşată de decizia Comitetului de politică monetară a Băncii Centrale din SUA (Fed) de a nu modifica nivelul dobânzii de referinţă. Contextul a fost extrem de favorabil achiziţiilor de lingouri din aur, revigorând şi interesul pentru argint. În schimb, cererea de metale platinice (cu precădere cea de paladiu) a fost puternic afectată de temerile că ieşirea Greciei din Zona euro va afecta major nu doar pieţele financiare, ci şi economia mondială.

Pe pieţele din Londra:

• Preţul de referinţă al aurului^[1] a crescut cu 0,72%, la 1.188,48 $/u.f., iar la închiderea fixingului londonez din 19 iunie uncia fină valora cu aproape 2% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.203,40 $, comparativ cu 1.182,80 $ în 12 iunie.

În România, valoarea de referinţă a aurului^[2] a crescut cu 0,46%, în termeni de medii săptămânale (la 151,58 lei), dar, din cauza deprecierii dolarului SUA în raport cu moneda naţională, cotaţia anunţată pe 19 iunie de Banca Naţională s‑a situat cu doar 0,7% peste nivelul stabilit cu o săptămână în urmă: 152,79 lei/gram, comparativ cu 151,70 lei/gram în 12 iunie.

• Preţul de referinţă al argintului^[3] a crescut cu 0,22%, la 16,06 $, iar la închiderea fixingului londonez din 19 iunie uncia fină valora cu 1,2% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 16,12 $, comparativ cu 15,93 $ în 12 iunie.
• Preţul de referinţă al platinei^[4] a scăzut cu 2,17%, la 1.081,40 $, şi la închiderea fixingului londonez din 19 iunie uncia fină de platină valora cu 0,9% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 1.085 $, comparativ cu 1.095 $ în 12 iunie.
• Preţul de referinţă al paladiului^[4] a scăzut cu 2,15%, la 729,20 $, dar la închiderea fixingului londonez din 19 iunie uncia fină de paladiu valora cu aproape 3% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 718 $, comparativ cu 739 $ în 12 iunie.

Evoluţia săptămânală a preţurilor Metalelor Preţioase

Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com

NOTE:

*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)

**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:

ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)

ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)

VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL

AUTOR: Andrei Rădulescu

Piaţa valutară

Cursul mediu al dolarului american a consemnat deprecieri generalizate, atât în raport cu monedele din țările dezvoltate, dar și față de monedele din țările emergente și în dezvoltare, pe parcursul săptămânii trecute.

Aceste evoluții au fost determinate, în principal, de ședința de politică monetară din Statele Unite (a patra din acest an), în cadrul căreia FED a redus previziunile privind dinamica economiei americane în acest an. Conform noului scenariu macroeconomic central al FED prima economie a lumii ar putea crește cu un ritm mediu anual de doar 1,9% în 2015, dinamică revizuită în scădere de la 2,5% în scenariul elaborat în martie. Totodată, membrii Comitetului de Politică Monetară au redus prognozele privind nivelul ratei de dobândă de referință pentru perioada 2016-2017.

În acest context, piețele financiare și-au ajustat așteptările privind deciziile de politică monetară din Statele Unite, crescând probabilitatea ca FED să amâne demararea procesului de normalizare a ratei de dobândă de referință până spre finalul anului (luna decembrie).

Trebuie menționat faptul că, indicatorii macroeconomici comunicați în Statele Unite săptămâna trecută au consemnat evoluții mixte, notându-se scăderea producției industriale și decelerarea inflației de bază în luna mai.

În Zona Euro, indicatorii de “încredere” s-au deteriorat recent, pe fondul intensificării percepției de risc privind Grecia. Deși guvernul elen nu a ajuns la un acord cu Troika, a fost convocat un Summit al Zonei Euro pe 22 iunie dedicat situației elene.

În acest context, dolarul american s-a depreciat, în medie, cu 0,2% față de moneda unică europeană săptămâna trecută. Trebuie însă menționat faptul că dolarul a crescut cu aproximativ 0,9% față de euro în ședința de vineri, pe fondul eșecului (temporar) al negocierilor Grecia-Troika.

De asemenea, moneda americană a scăzut și față de alte monede din Europa săptămâna trecută: coroana daneză (0,2%), coroana norvegiană (0,4%), francul elvețian (0,4%), coroana suedeză (1,1%) și lira sterlină (1,8%, evoluție susținută și de creșterea probabilității ca Banca Angliei să majoreze rata de dobândă de referință până la finele anului).

Totodată, dolarul american s-a depreciat ușor și în raport cu monedele din Canada (cu 0,3%), Japonia (0,4%), Australia (0,6%).

Pe de altă parte, moneda americană s-a apreciat cu 1,9% față de kiwi neo-zeelandez, pe fondul decelerării ritmului creșterii economice în Noua Zeelandă în trimestrul I (ritm trimestrial de 0,2%, dinamică anuală de 2,6%).

În ceea ce privește monedele țărilor emergente și în dezvoltare se evidențiază deprecierea dolarului american în raport cu peso mexican (cu 0,8%) și față de real-ul brazilian (cu 0,9%).

Pe de altă parte, moneda americană s-a apreciat ușor în raport cu peso argentinian (cu 0,3%) și cu rialul iranian (cu 0,4%).

Raportat la leul românesc, moneda americană a scăzut cu 0,3% săptămâna trecută, evoluție determinată de dinamica cursurilor EUR/RON (apreciere cu 0,1%) și EUR/USD (creștere cu 0,2%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/RON și EUR/USD.

Pieţe de capital

Dinamica piețelor internaționale de acțiuni a fost influențată săptămâna trecută, îndeosebi, de evoluțiile din plan macroeconomic din principalele blocuri economice ale lumii (Statele Unite, Zona Euro). De asemenea, știrile din sfera companiilor și fluctuațiile din piețele valutare, de titluri de stat și de materii prime s-au resimțit pe bursele lumii săptămâna trecută.

Din punct de vedere macroeconomic evenimentele săptămânii au fost:

a. ședința de politică monetară din Statele Unite (a patra din acest an), în cadrul căreia FED a redus previziunile privind dinamica PIB în 2015, dar și prognozele pentru rata de dobândă de referință. În acest context, a crescut probabilitatea ca FED să amâne momentul demarării procesului de normalizare a politicii monetare până la final de an, ceea ce a condus la scăderea ratelor la dobândă pe termen lung (la 10 ani), cu impact pozitiv pentru piețele de acțiuni.

b. eșecul temporar al negocierilor Grecia – Troika, fapt care a condus la convocarea unui Summit al Zonei Euro special pentru a dezbate criza elenă și a determinat Banca Centrală Europeană să majoreze liniile de finanțare pentru băncile grecești. Trebuie subliniat faptul că deși inițial s-a intensificat percepția de risc privind scenariul Grexit, în week-end Guvernul elen a venit cu noi propuneri de reformă pentru a ajunge la un acord cu Troika și a evita intrarea în incapacitate de plată.

c. evoluțiile mixte ale indicatorilor macroeconomici în Statele Unite și Zona Euro.

Pe piețele de titluri de stat, ratele de dobândă pe termen lung au scăzut (în Statele Unite cu 5,4% la 2,265; în Germania cu 10,6%, la 0,762%), cu implicații favorabile pentru burse.

În sfera companiilor se evidențiază noi anunțuri de fuziuni și achiziții: CVS ar putea prelua divizia farmaceutică a Target pentru 1,9 miliarde dolari; Cox Automotive s-a arătat interesată de cumpărarea Dealertrack pentru 4 miliarde dolari.

În acest context, indicele MSCI pentru piețele globale de acțiuni a crescut cu 0,2%, la 432,2 puncte săptămâna trecută (avans cu 3,6% de la începutul anului). Se notează dinamica piețelor dezvoltate: indicele MSCI pentru această categorie a urcat cu 0,3%, la 1 774,9 puncte (+3,8% de la începutul anului).

Pe de altă parte, indicele MSCI pentru piețele emergente a scăzut cu 0,5%, la 974,6 puncte (avans cu doar 1,9% de la începutul anului).

În Statele Unite, indicele Dow Jones a urcat cu 0,7% (la 18 016 puncte), iar indicele S&P 500 a consemnat un avans de 0,8% (la 2 110 puncte) săptămâna trecută, evoluții puternic influențate de semnalele FED.

În Europa, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a scăzut cu 1%, la 385,6 puncte, pe fondul intensificării percepției de risc privind Grecia, înainte de Summit-ul de urgență al Zonei Euro.

În Asia, indicele regional MSCI Asia Pacific a pierdut 0,7%, până la 147,2 puncte.

În România, indicele BET a încheiat săptămâna cu o scădere de 1,1%, la 7 285,4 puncte, evoluție determinată atât de criza elenă, dar și de riscul politic intern.

Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar

Sursa: Baza de date I.E.M.