Tendinţe pe principalele pieţe internaţionale de mărfuri şi valutare în perioada 15 – 21 septembrie 2014

I. ŢIŢEI

AUTOR: Mariana Papatulică

În săptămâna 15-21 septembrie 2014, preţurile ţiţeiului pe piaţa spot din Rotterdam au înregistrat evoluţii uşor divergente, în termeni de medii săptămânale: Brentul (Anglia) a scăzut cu 0,35%, la 98,05 $/baril, iar WTI-ul (SUA) a crescut cu 1,17%, la 93,52 $/baril.

Preţurile WTI au crescut sub influenţa declinului stocurilor interne de ţiţei (în medie cu 1,5 mil.barili) şi al producţiei Arabiei Saudite, cel mai mare exportator mondial de ţiţei, cu 400.000 barili/zi în luna august a.c.

Tendinţa de creştere a fost însă atenuată, spre finalul intervalului, sub presiunea tendinţei de apreciere a cursului dolarului, deoarece Banca centrală a SUA se îndreaptă spre încheierea programului de achiziţii de bonduri şi se pregăteşte pentru o eventuală majorare a ratei dobânzii de politică monetară.

Preţul ţiţeiului Brent a fost descurajat de supraoferta de ţiţei din zona Mării Nordului şi de cursul ascendent al dolarului SUA, dar tendinţa de declin a fost atenuată de ştirea referitoare la oprirea producţiei de ţiţei a celui mai important zăcământ din Libia -Sharara- în contextul în care Europa de vest este un importator tradiţional de ţiţei libian, precum şi de o prognoză a OPEC –furnizorul a 40% din oferta mondială de ţiţei- potrivit căreia acesta ar putea să-şi reducă plafonul oficial al producţiei cu 500.000 barili/zi, începând din anul viitor.

II. GAZ NATURAL

AUTOR: Mariana Papatulică

Preţul gazului natural pe piaţa spot a SUA a continuat să scadă uşor, cu 2 $/1000 m.c., la un nivel de 135 $/1000 m.c., în contextul majorării stocurilor într-un cuantum mai amplu în raport cu volumul cererii şi al diminuării cererii de gaz în sectorul casnic cu 3% în săptămâna analizată.

Preţul mediu de export al gazului din Rusia, din contractele de export pe termen lung în Germania, franco-frontiera ţării importatoare a fost de 10,38 $/mil.BTU (circa 367 $/1000 m.c.) în luna august 2014, în creştere cu 10,43% faţă de luna precedentă.

III. PRODUSE PETROLIERE

AUTOR: Mariana Papatulică

Benzină

Preţul benzinei regular, cu CO 95, pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, a scăzut în termeni de medii săptămânale cu 1,22%, înregistrând o valoare de 934,90 $/tonă. Preţurile au fost “descurajate” de declinul preţului ţiţeiului Brent, dar mai ales de restrângerea cererii sezoniere din partea sectorului de transport automobilistic privat.

Motorină

Preţurile distilatelor medii pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, au marcat scăderi de 1,15%, în cazul motorinei cu 0,1% sulf, la un nivel de 835,35 $/tonă, şi cu 0,71% în cazul diesel-ului, la 852,30 $/tonă. Preţurile distilatelor medii au reflectat influenţa declinului preţului ţiţeiului Brent şi cererea sezonieră încă scăzută pentru aceste produse –utilizate în mare parte pentru încălzire- atât în Europa cât şi în SUA, unde stocurile se situează la niveluri excedentare în raport cu perioada corespunzătoare a anului precedent.

Păcură

Preţul păcurii cu 3,5% sulf pe piaţa spot din Rotterdam a înregistrat o scădere de 1,40%, la un nivel mediu de 529,85 $/tonă, sub influenţa declinului preţului ţiţeiului Brent şi a cererii scăzute atât din partea sectorului industrial cât şi a celui de transport maritim (pentru alimentarea navelor).

Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere

petroliere23sept

Sursa: Baza de date I.E.M.

IV. PRODUSE AGROALIMENTARE

Grâu

AUTOR: Emilia Bălan

Pe 11 septembrie 2014, Departamentul American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA) a publicat noile prognoze privind factorii fundamentali ai pieţei internaţionale a cerealelor. Conform acestui Raport, disponibilităţile mondiale de grâu din sezonul actual (2014/15) sunt previzionate la un record de circa 1,1 miliarde tone, ceea ce va putea determina o reducere a vânzărilor de grâu pe pieţele externe ale Statelor Unite, al doilea mare exportator mondial, după Uniunea Europeană.

Potrivit previziunilor USDA, cantitatea de grâu produsă de ţările lumii, cu excepţia SUA, în sezonul 2014/15, va fi de 665 milioane tone, în creştere cu 1,31% faţă de 656 milioane tone, cât s-a înregistrat în 2013/14. Această situaţie îi determină pe specialiştii de la USDA să reducă prognozele exporturilor SUA, de la 31 milioane tone în 2013/14, la 25 milioane tone, în 2014/15.

În aceste condiţii, în săptămâna 15 – 21 septembrie a.c., la Bursa din Chicago, media cotaţiilor grâului american roşu moale nr. 2, cu livrare în decembrie, a scăzut cu 5,15% comparativ cu perioada anterioară, la 180,72 $/tonă. De remarcat că, vineri 19 septembrie a.c., tranzacţiile bursiere pentru grâul american s-au închis la o valoare medie de 174,35 $/tonă, cea mai mică cotaţie de după 1 iulie 2010.

Porumb

AUTOR: Emilia Bălan

De la începutul anului 2014, cotaţiile porumbului american au înregistrat o scădere cu 21%, pe fondul unei recolte mondiale ridicate şi a prognozelor optimiste privind recolta viitoare. Conform USDA, producţia mondială de porumb pentru sezonul 2013/14 este estimată la 986,7 milioane tone, iar cea din 2014/15 este prognozată la 987,5 milioane tone (+0,1%).

Cotaţiile porumbului american galben nr. 2, termen decembrie a.c., la Bursa din Chicago, au continuat să se reducă, ajungând vineri 19 septembrie la cea mai mică valoare din ultimii 4 ani (130,51 $/tonă). Astfel, media săptămânală a fost de 133,71 $/tonă, cu 1,14% mai mică comparativ cu cea înregistrată în intervalul precedent.

Diminuarea cotaţiilor porumbului american a reflectat condiţiile meteorologice extrem de favorabile din Statele Unite, principalul producător şi exportator mondial. Cu o lună înainte de începerea strângerii recoltei de porumb, culturile se află în stare foarte bună a vegetaţiei, ceea ce oferă specialiştilor ocazia să prognozeze cantităţi ridicate ale producţiei la hectar. Astfel, USDA arată că randamentul mediu al culturii de porumb în 2013/14 este preliminat la 9,97 tone/ha, iar pentru 2014/15 prognozele indică o cantitate de 10,78 tone/ha.

În ceea ce priveşte producţia de porumb a SUA din sezonul actual (1 octombrie 2013 – 30 septembrie 2014), USDA estimează că se va realiza o recoltă de 354 milioane tone, cu 29% mai mare decât în 2012/13, iar pentru 2014/15 prognozează o creştere de peste 3 procente, la 366 milioane tone.

Ulei şi Boabe de Soia

AUTOR: Eufrosina Mereoru

La Bursa din Chicago, cotaţiile medii săptămânale la uleiul de soia şi la boabele de soia au avut evoluţii diferenţiate. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia a înregistrat o scădere de 9,45%, la 358,70 $/tonă, iar cea a uleiul de soia a fost de 721,21 $/tonă, ceea ce înseamnă o majorare de 2,98% faţă de media din săptămâna precedentă.

Vânzările de soia din săptămâna analizată au fost 1.466,100 tone, o creştere de 49%, faţă de săptămâna precedentă. Creşterile s-au raportat din China, destinaţii necunoscute, Egipt, Germania, şi Canada, iar scăderile au fost raportate din Costa Rica.

Zahăr

AUTOR: Simona Zamşa

În săptămâna 15 – 21 septembrie, la Bursa de la Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat a crescut cu 3,51% şi s-a situat la 414,36 dolari/tonă. În prima parte a săptămânii analizate, cotaţiile zahărului rafinat au înregistrat creşteri, fiind influenţate de anunţul făcut de Ministerul Agriculturii din India privind micşorarea recoltei de trestie de zahăr de la 350 milioane tone, la 342,8 milioane tone, din cauza vremii nefavorabile. Astfel că, în a treia zi de tranzacţionare, s-a atins preţul maxim al acestei săptămâni, de 417,20 dolari/tonă.

Trendul ultimelor 2 zile de tranzacţionare a fost unul descedent, vânzările de la bursă reducându-se. În data de 19 septembrie, cotaţia zahărului a fost  de 409,50 dolari/tonă, reprezentând nivelul minim al acestei săptămâni. Scăderea preţurilor din aceaste 2 zile este atribuită anunţului făcut de un cunoscut analist economic, Martin Cardoso, care a prevăzut pentru sezonul 2014/15 (care va debuta la 1 octombrie 2014) un excedent al producţiei raportat la consum de 3,8 milioane tone. Această previziune este aproape triplă comparativ cu ultima prognoză făcută de Organizaţia Mondială a Zahărului. De asemenea, se anticipează că având în vedere recoltele record din principalele ţări producătoare şi exportatoare mondiale (Brazilia şi Thailanda), preţurile zahărului vor fi sub presiune pe tot parcursul sezonului viitor.

Cafea

AUTOR: Anca Dragomirescu

În intervalul 15-21 septembrie 2014, media cotaţiilor la cafea Arabica a fost de 3.935,70 $/tonă, cu 2,46% mai puţin faţă de săptămâna anterioară.

La sortimentul de cafea Robusta, media cotaţiilor a fost de 1.954,20 $/tonă în intervalul analizat, cu 2,66% mai puţin comparativ cu săptămâna 08-14 septembrie a.c., când s-a înregistrat 2.007,60 $/tonă.

Cacao

AUTOR: Anca Dragomirescu

În săptămâna analizată, media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7, care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.344,95 $/tonă, cu 2,21% mai mult comparativ cu săptămâna anterioară.

În perioada 15-21 septembrie 2014, media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 3.154,20 $/tonă, cu 2,91% mai mult faţă de săptămâna 08-14 septembrie a.c., când s-a înregistrat 3.065,00 $/tonă.

Bumbac

AUTOR: Simona Zamşa

În perioada analizată, preţurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat scăderi, fiind influenţate de creşterea producţiei din Statele Unite. La Bursa din Liverpool, cotaţia medie a bumbacului Index “A” a fost de 1.640,30 $/tonă, înregistrând o micşorare de 0,12% faţă de cotaţia săptămânii anterioare, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a scazut cu 1,92%, situându-se la 1.496,09 $/tonă. La bumbacul Index „A”, preţurile au oscilat între 1.620,68 dolari/tonă, nivel minim, şi 1.679,11 dolari/tonă, nivel maxim. În cazul bumbacului american, se remarcă o tendinţă ascendentă a preţurilor în primele 3 zile de tranzacţionare, atingând un nivel maxim de 1.541,30 dolari/tonă, iar în ultimele 2 zile  preţurile au marcat scăderi, minimul intervalului analizat fiind atins pe data de 19 septembrie, de 1.455,08 dolari/tonă.

Potrivit raportului din luna septembrie a.c. al Departamentului American al Agriculturii (USDA), în sezonul actual, 2014/15, producţia Statelor Unite de bumbac este prognozată la 3,6 milioane tone, marcând o majorare de aproximativ 29% comparativ cu producţia sezonului anterior. În pofida majorării producţiei, exportul american de bumbac este previzionat la un nivel uşor mai scăzut comparativ cu cel înregistrat în sezonul 2013/14, respectiv 2,18 milioane tone (-1%). Stocurile S.U.A vor totaliza 1,13 milioane tone, nivel cu peste 60% mai ridicat faţă de sezonul trecut.

Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare

agro23sept

Sursa: Baza de date I.E.M.

V. METALE NEFEROASE

Aluminiu

AUTOR: Florela Stoian

Scăderea cotaţiilor aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) sub 2.000 $/tonă, nivel nesustenabil în condiţiile cererii slabe, a determinat diminuarea mediei săptămânale a metalului alb cu 3,39% faţă de media săptămânală anterioară, la 1.961,13 $/tonă. Deşi piaţa mondială este suprasaturată, caracterizată de excedentul masiv acumulat în special în ultimii ani, preţurile aluminiului se menţin la un nivel ridicat comparativ cu alte metale neferoase (plumb, zinc), susţinute de primele record şi de reducerea constantă a stocurilor de metal ca urmare a depozitării metalului destinat utilizării ca garanţie pentru împrumuturile financiare.

Tranzacţionarea a 49.175 tone de metal alb a determinat scăderea mediei săptămânale a stocurilor cu 1,01% faţă de media săptămânală anterioară, la 4.692.095 tone.

Cupru

AUTOR: Emilia Manole

În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra a scăzut pentru a treia saptămână consecutiv, înregistrând o reducere de 0,20% şi o valoare de 6.898,50 $/tonă. Potrivit afirmaţiilor comercianţilor, care citează Wall Street Journal, în urma deprecierii dolarului în raport cu euro şi yen, Banca Centrală a SUA (FED- Federal Reserve) a reînnoit contractul de menţinere a ratelor dobânzilor aproape de zero pentru o perioadă considerabilă de timp, cu specificaţia că la primele semne de redresare a economiei ar putea creşte costurile de împrumut.

Conform lui Naeem Aslam, analist-şef la Ava Trade, una dintre cauzele deprecierii unor mărfuri precum cuprul este puterea dolarului. Aşteptările privind creşterea dobânzilor au dus la aprecierea dolarului, iar mărfurile denominate în dolari au devenit mai scumpe pentru deţinătorii de alte valute. El preconizează că, în timp ce majorarea ratelor dobânzilor ar reduce lichiditatea disponibilă în industrie, o economie mai puternică a S.U.A. va sprijini cererea de metale pe termen lung.

Rapoartele mass-media indică faptul că Banca Centrală a Chinei va oferi noi credite pentru a impulsiona creşterea economiei şi doreşte susţinerea unui combinat cu 500 miliarde de yuani (81,35 miliarde $) de lichidităţi pe termen scurt, prin intermediul a 5 dintre cele mai mari bănci din ţară.

Nivelul stocurilor de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) a înregistrat o uşoară creştere, de 0,01%, până la nivelul de 155.450 tone, aceasta fiind considerată cea mai mică valoare din ultimii 6 ani.

Plumb

AUTOR: Florela Stoian

Cotaţiile plumbului la LME se menţin în continuare pe trendul descendent, instalat la începutul lunii septembrie pe fondul creşterii ofertei de metal secundar. Deşi media săptămânală a scăzut cu 2,31% faţă de media anterioară, la 2.086,40 $/tonă, cotaţiile se menţin la un nivel relativ ridicat, în condiţiile restrângerii aparente a ofertei. Acest aspect este reflectat de deficitul apreciat de specialiştii de la Institutul Internaţional de Studii privind Plumbul şi Zincul (International Lead and Zinc Study Group-ILZSG) la 11.000 tone pentru perioada ianuarie-iulie a anului 2014.

În aceeaşi perioadă, stocurile de plumb la LME au crescut cu 2.000 tone, însă stocurile raportate la nivel mondial au scăzut cu 32.000 tone. Media săptămânală a acestora a fost în creştere uşoară, cu 0,16% faţă de media anterioară, la 225.590 tone.

Zinc

AUTOR: Florela Stoian

În intervalul analizat, cotaţiile zincului la LME au fost vulnerabile la cererea moderată în sectorul industrial, în condiţiile creşterii producţiei mondiale de metal rafinat cu 4,1% în primele şapte luni ale acestui an, provenită în principal din China. Media săptămânală a acestora s-a situat sub 2.300 $/tonă după scăderea cu 2,49% faţă de media anterioară, la 2.250,90 $/tonă. Deficitul de 248.000 tone în perioada ianuarie-iulie, conform datelor statistice ale ILZSG, exprimă efectul utilizării zincului în ofertele de finanţare pentru menţinerea preţului la un nivel care să încurajeze producţia suplimentară, în scopul asigurării ofertei viitoare, când capacitatea de producţie se va reduce ca urmare a închiderii minelor de mare capacitate.

Deşi stocurile de metal la bursa londoneză au scăzut constant în cursul intervalului analizat, media acestora a înregistrat o creştere de 0,81% faţă de media săptămânală anterioară, la 753.965 tone.

Nichel

AUTOR: Anca Dragomirescu

În perioada 15-21 septembrie 2014, media cotaţiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 17.944,00 $/tonă, cu 5,01% mai puţin comparativ cu intervalul precedent.

Stocurile de nichel la bursa londoneză au crescut de la 334.842 tone înregistrate pe 15 septembrie 2014. la 339.042 tone în data de 19 septembrie a.c. (+4.200 tone).

Cositor

AUTOR: Eufrosina Mereoru

Cotaţia medie a cositorului, la Bursa de Metale din Londra a scăzut nesemnificativ, respectiv cu 0,09%, la 21.132 $/tonă, în cida faptului că stocurile au continuat să se reducă. Preţurile zilnice au oscilat între o valoare minimă de 21.050 $/tonă (16 sept.a.c.) şi una maximă de 21.205 $/tonă (18 sept.a.c.)

Stocurile la LME au ajuns, în perioada 15 – 21 septembrie 2014, la o medie săptămânală de 9.885 tone, cu 11,93% mai redusă faţă de săptămâna anterioară (11.224 tone). Scăderea a avut loc în zilele de joi şi vineri, când preţurile au coborât, pentru prima dată în ultimele 5 luni, sub pragul de 9.845 tone.

Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase

neferoase23sept

Sursa: Baza de date I.E.M.

VI. METALE PREŢIOASE

AUTOR: Dana Ghiţac

Decizia Federal Reserve (Fed) de a anunţa un termen limită pentru încheierea programului de achiziţii de obligaţiuni al Băncii Centrale a SUA, după ani de măsuri de susţinere, a trimis pe pieţele din întreaga lume un semnal extrem de pozitiv cu privire la perspectivele economice ale acestei ţări. Încrederea investitorilor că SUA este pe drumul cel bun şi că economia sa va putea să funcţioneze pe cont propriu a exercitat noi presiuni de ieftinire a metalelor preţioase pe pieţele din Londra, unde cotaţiile au înregistrat iar minime multilunare.

Aur

Preţul de referinţă al unciei fine de aur[1] a scăzut cu 1,53%, la 1.228,55 $. Afectat negativ de migraţia interesului speculativ către dolarul SUA – atât de puternică încât indicele compozit al dinamicii monedei americane în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA a înregistrat maximul ultimilor patru ani – metalul s‑a confruntat cu noi ieftiniri, în urma cărora preţul a coborât, pentru prima dată în 2014, sub nivelul de 1.220 $/u.f.. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 19 septembrie uncia fină de aur valora 1.219,75 $ – cu 1% mai puţin decât cu o săptămână în urmă, când cota la 1.231,5 $ (pe 12 septembrie).

În România, valoarea de referinţă a gramului de aur[2] a scăzut cu 1,72%, la 135,27 lei. Lipsit de sprijinul de care a beneficiat în săptămânile anterioare, când aprecierea dolarului SUA în raport cu moneda naţională atenua impactul ieftinirii unciei fine pe piaţa din Londra,  metalul a fost cotat din ce în ce mai slab de Banca Naţională a României, care anunţa pe 19 septembrie un preţ cu 1% mai mic decât cu o săptămână în urmă: 134,36 lei/gram, comparativ cu 135,96 lei/gram în 12 septembrie.

Argint

Preţul de referinţă al unciei fine de argint[3] a scăzut cu 1,66%, la 18,59 $. Afectat de faptul că oferta mondială este suficientă pentru a satisface cererea actuală, argintul a continuat să coteze pe trend descendent până la minimul ultimilor patru ani: 18,64 $/u.f.. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 19 septembrie uncia fină de argint valora cu 1% mai puţin decât cu o săptămână în urmă, adică pe 12 septembrie, când era cotată la 18,64 $.

Platină

Preţul de referinţă al unciei fine de platină[4] a scăzut cu 1,95%, la 1.356,80 $. Pe parcursul săptămânii interesul pentru metal s‑a menţinut modest şi platina a continuat să coteze descendent. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 19 septembrie uncia fină valora cu 1,2% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (1.360 $, în 12 septembrie) şi înregistra cel mai scăzut nivel din ultimele nouă luni: 1.344 $.

Paladiu

Preţul de referinţă al unciei fine de paladiu[4] a scăzut cu 3,16%, la 833 $. Deşi puternica ieftinire de săptămâna trecută a stopat dezinvestiţiile, la închiderea fixingului londonez din 19 septembrie uncia fină valora totuşi cu 0,7% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 823 $, comparativ cu 829 $ în 12 septembrie.

Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase

pretioase23sept

SURSA: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com

NOTE:

*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)

**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:

ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)

ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)

VII. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL

AUTOR: Andrei Rădulescu

Piaţa valutară

Cursul mediu al dolarului american a continuat să se aprecieze în raport cu majoritatea monedelor din ţările dezvoltate, dar şi din ţările emergente şi în dezvoltare, pe parcursul săptămânii analizate. Această evoluţie a fost determinată de dinamica favorabilă a indicatorilor macroeconomici din prima economie a lumii (care confirmă faptul că Statele Unite se află în plin ciclu economic), fapt care a determinat Rezerva Federală să semnaleze (la a şasea şedinţă de politică monetară din acest an) că va demara procesul de normalizare a ratei de dobândă de referinţă în prima parte a anului 2015.

De altfel, Comitetul de Politică Monetară din Statele Unite a majorat recent previziunea privind nivelul ratei de dobândă de politică monetară la final de 2015, de la 1,125% la 1,375%. Totodată, evoluţiile nefavorabile ale indicatorilor din Zona Euro şi China au influenţat dinamica cursului mediu al dolarului american în a treia săptămână din septembrie.

Astfel, dolarul s-a apreciat în medie cu 0,1% faţă de moneda unică europeană şi cu 0,7% raportat la lira sterlină pe parcursul săptămânii trecute. De asemenea, moneda americană a consemnat aprecieri şi faţă de coroana daneză (cu 0,1%), francul elveţian (cu 0,1%), coroana suedeză (cu 0,3%), coroana norvegiană (cu 0,5%), kiwi neo-zeelandez (cu 1%), yen-ul japonez (cu 1,3%) şi dolarul australian (cu 1,8%).

Pe de altă parte, se notează uşoara depreciere a dolarului american în raport cu dolarul canadian (în medie, cu 0,1%).

În ceea ce priveşte monedele ţărilor emergente şi în dezvoltare se observă o apreciere generalizată a cursului mediu al dolarului american, mai pronunţată în raport cu rupia indiană (cu 0,5%), ringgit-ul malaysian (cu 1,1%), peso din Filipine (cu 1,2%) şi real-ul brazilian (cu 2,8%).

Raportat la moneda românească dolarul s-a depreciat, în medie, cu 0,1% săptămâna trecută, evoluţie determinată de dinamica cursurilor EUR/USD (scădere cu 0,1%) şi EUR/RON (depreciere cu 0,2%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între cursurile EUR/USD şi EUR/RON.

Pieţe de capital

Principalii indici bursieri globali au consemnat evoluţii pozitive pe parcursul săptămânii trecute, pe fondul dinamicii indicatorilor macroeconomici, dar şi a informaţiilor din sfera companiilor listate. Din perspectiva macroeconomică, evoluţia recentă a indicatorilor comunicaţi pe mapamond exprimă faptul că politica monetară se va menţine relaxată în principalele blocuri economice dezvoltate în trimestrele următoare, mai ales în Zona Euro. De asemenea, în China, autorităţile responsabile cu implementarea politicilor macroeconomice par să fie pregătite pentru noi măsuri de susţinere a cererii agregate.

1andrei23sept

Indicele calculat de Morgan Stanley (MSCI) pentru pieţele globale a crescut cu 0,5% până la 428,2 puncte, pe parcursul săptămânii trecute, situându-se la o distanţă de doar 1,3% de maximele istorice. Se notează divergenţa dintre dinamica pieţelor dezvoltate şi evoluţia pieţelor emergente în a treia săptămână din septembrie. Pe de o parte, indicele MSCI pentru pieţele dezvoltate a crescut cu 0,6%, până la 1.740,3 puncte, situându-se cu doar 1,3% sub maximele istorice. Pe de altă parte, indicele MSCI pentru pieţele emergente a scăzut cu 0,7%, până la 1.053,9 puncte, un nivel cu 21,3% sub maximul istoric.

În Statele Unite acţiunile companiilor listate au crescut săptămâna trecută, evoluţie susţinută de dinamica în ameliorare a indicatorilor macroeconomici, precum şi de semnalele emise de banca centrală la şedinţa de politică monetară, sau de optimismul indus de listarea cu succes a emitentului Alibaba. Indicele S&P 500 a urcat cu 1,3%, până la 2.010,4 puncte, în timp ce indicele Dow Jones s-a apreciat cu 1,7%, până la 17.279,7 puncte, pe o volatilitate în atenuare cu 9%, până la 12,11 puncte (indicatorul VIX). Se notează dinamica companiilor din sectorul telecomunicaţiilor, cu un avans de 3,4% pe parcursul săptămânii trecute.

În Europa indicele regional Dow Jones Stoxx 600 a consemnat o creştere de 1,2% până la 348,5 puncte săptămâna trecută, evoluţie influenţată atât de evenimentele macroeconomice din Statele Unite şi Zona Euro, dar şi de rezultatul votului privind independenţa Scoţiei. Se notează dinamica bursei din Germania, indicele DAX urcând cu 1,5%, până la 9.799,3 puncte. De asemenea, indicele CAC 40 a consemnat un avans de 0,4%, până la 4.461,2 puncte pe parcursul săptămânii trecute.

Pe de altă parte, cotaţiile companiilor asiatice au scăzut săptămâna trecută, divergenţa comparativ cu dinamica pieţelor americană şi europeană fiind determinată, în principal, de semnalele nefavorabile din economia Chinei. De altfel, aceste evoluţii au determinat intervenţia Băncii Centrale din China prin injecţie de lichiditate (500 miliarde de yuani pentru primele cinci bănci din sistem). Indicele regional MSCI Asia Pacific a scăzut cu 0,9%, până la 144,5 puncte pe parcursul săptămânii trecute, notându-se divergenţa între dinamica indicelui nipon Topix (+1,4%, până la 1.331,9 puncte) şi evoluţia indicelui Shanghai Compozit (declin cu 0,1%, până la 2.329,5 puncte).

În România indicii bursieri au crescut săptămâna trecută, evoluţie determinată atât de climatul pozitiv din pieţele europene, precum şi de ştirile din sfera principalelor companii listate (spre exemplu, Fondul Proprietatea). Indicele BET a urcat cu 1,7%, până la 7.203,7 puncte, în timp ce indicele BET-FI a consemnat un avans de 0,6%, până la 30 641,6 puncte. De asemenea, indicele BET Plus a crescut cu 1,5%, până la 1.067 puncte. Se notează dinamica cotaţiilor companiei Fondul Proprietatea, cu un avans de 6,5% pe parcursul săptămânii, până la 0,935 RON, evoluţie influenţată de ştirile privind intenţia de vânzare a participaţiei pe care o deţine la societatea OMV Petrom. Totodată, titlurile companiei Electrica au crescut cu 7%, până la 13,01 RON – un nou maxim istoric.

Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar

valutare23sept

Sursa: Baza de date I.E.M.

1 Media săptămânală a valorilor comunicate în după amiaza fiecărei zile de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).

2 Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.

3 Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).

4 Media săptămânală a valorilor comunicate în după amiaza fiecărei zile de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).