I.ŢIŢEI
AUTOR: Brînduşa Covaci
Ascensiunea prețului țițeiului este lentă, în condițiile în care SUA, Europa, China, Japonia și India, în calitate de mari importatori de țiței, au interes în menținerea prețului la un nivel scăzut. Pe de altă parte, țările OPEC depun eforturi pentru creșterea prețului țițeiului. În ultimul timp s-au remarcat eforturile depuse în acest sens şi de Venezuela și Iran. În săptămâna precedentă, în contextul conflictelor din Estul Europei și din zona islamică, binomul OPEC – marile țări importatoare de țiței și-au contrapus interesele la bursele internaționale de mărfuri. Cu toate acestea, atât prețurile țițeiului Brent şi WTI, cât și cele ale ţiţeiului Dubai Fatih au crescut relativ semnificativ. Creșterea prețului la țiței se realizează și pe fondul reducerilor cantitative, întrucât țările care oferă țiței la un preț mai mic au început să devină din ce în ce mai nesigure. Astfel, se reduc stocurile țărilor care oferă țiței la un preț mai ridicat. Datorită impredictibilității securității din zona islamică (Statul Islamic), investițiile din Orientul Mijlociu au început să tindă către zero. Libia și Yemen sunt deja la un pas de a pierde controlul asupra rezervelor de țiței. În aceste condiții, specialiștii Agenției de Energie din SUA consideră că prețul țițeiului și al produselor petroliere are o creștere nesustenabilă, considerată volatilă și bazată mai mult pe prețuri la termen decât pe prețuri reale.
În săptămâna analizată, cotaţia medie a ţiţeiului Brent pe piaţa la termen ICE Londra (Inter Continental Exchange) pentru martie 2015 a înregistrat o creștere de 5,86% la 69,98$/baril. Pe parcursul perioadei analizate, țițeiul Brent Anglia 38 API a variat continuu, aceasta fiind prima săptămână din anul 2015 în care cotația s-a menținut în fiecare zi peste valoarea de 60 $/baril şi când s-a înregistrat un maxim istoric pentru anul 2015, de peste 60 $/baril.
Cotaţia medie a ţiţeiului WTI pe piața la termen NYM SUA (New York Mercantile Exchange) pentru martie 2015 a crescut cu 1,65%, la 51,99 $/baril, în timp ce la bursele internaționale de mărfuri preţul ţiţeiului WTI se află încă sub influența supraofertei de țiței.
II.GAZ NATURAL
AUTOR: Brînduşa Covaci
Pe fondul insecurității politice din Estul Europei, cotaţia medie săptămânală a gazului natural Henry Hub pe piaţa la termen NYM, pentru martie 2015, a crescut cu 4,56%, la 100,30 $/1000 mc. În schimb cotația săptămânală a gazului natural UK NBP (National Balancing Point) pe piața la termen ICE Londra pentru martie 2015 a scăzut cu 2,40% la 176,90 $/1000 mc.
III.PRODUSEPETROLIERE
AUTOR: Brînduşa Covaci
Prețurile produselor petroliere pe piețele americane și nord-vest europene au înregistrat variații relativ semnificative în săptămâna analizată. Influenţate de evoluţia ascendentă a prețurilor la ţiţei, mediile săptămânale ale preţurilor au crescut, astfel: benzina regular fără plumb, condiții de livrare spot FOB, New York, cu 2,55%, la 511,26 $/tonă, motorina cu 0,1% sulf,condiţii de livrare CIF cargouri, Rotterdam, cu 3,56%, la 567,30 $/tonă și motorina standard, condiții de tranzacționare – termen de livrare martie 2015, ICE Londra, cu 2,36%, la 577,06 $/tonă.
Pe fondul conflictelor din vecinătatea Europei de Est, produsele petroliere din Sud-Estul Europei se tranzacționează la prețuri mult mai ridicate decât în Nordul Europei și în Statele Unite ale Americii. În săptămâna analizată, produsele petroliere au avut următoarele evoluții:
– la București, în cadrul Bursei Române de Mărfuri – condiții de livrare: franco la beneficiar – benzina a fost tranzacționată cu 646,25 $/tonă (2536,10 RON/baril) – cu 26,40% mai mult decât la New York, iar motorina cu 646,86 $/tonă (2.538,48 RON/baril) – cu 12,10% mai mult decât la Londra;
– la Atena-Pireus, motorina marină a fost tranzacționată – condiții de livrare EXW (ex-works: franco fabrică) – cu 590,60 $/tonă (cu 2,35% mai mult decât la Rotterdam), iar la Istanbul – condiții de livrare DEQ (delivered ex quay: franco chei) – cu 646 $/tonă (cu 11,95% mai mult decât în Nord-Vestul Europei).
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date I.E.M.
IV. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
Cotaţia medie a grâului american roşu moale nr. 2, în perioada 16 – 22 februarie 2015, la Bursa din Chicago, a fost de 192,95 $/tonă, în scădere cu 0,22% faţă de cea înregistrată cu o săptămână în urmă.
Reducerea cotaţiilor grâului american a avut loc ca urmare a refuzului Autorităţii Generale de Aprovizionare cu Mărfuri din Egipt (GASC – General Authority for Supply Commodities) de a achiziţiona grâu de pe piaţa SUA, din cauza costurilor mari, comparativ cu cele obţinute la cumpărarea grâului din Franţa şi România. Comercianţii americani sperau, săptămânile trecute, ca oficialii egipteni să folosească linia de credit de 100 milioane $, acordată de SUA, şi pentru a importa cantităţi mari de grâu, însă oferta lor nu a fost competitivă.
Potrivit site-ului GASC, de la începutul lunii februarie a.c., guvernul de la Cairo a cumpărat o cantitate totală de 300 mii tone de grâu din Franţa şi România, la un preţ mediu de 227 $/tonă, FOB, în timp ce oferta cea mai ieftină din partea firmelor americane se ridica la 287 $/tonă, FOB.
În sezonul actual (2014/15), GASC a cumpărat din SUA doar 55 mii tone de grâu, faţă de 1,68 milioane tone din Franţa şi 960 mii tone din România. Menţionăm că Egiptul este principalul importator mondial de grâu, achiziţionând în medie circa 11 milioane tone grâu/sezon.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
La Bursa din Chicago, media săptămânală a cotaţiilor porumbului american galben nr. 2 a rămas nemodificată comparativ cu săptămâna anterioară, la 152,37 $/tonă.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, în săptămâna analizată, preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat evoluţii diferenţiate. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia din săptămâna analizată a fost de 368,35 $/tonă, cu 2,31% mai mult faţă de cotaţia săptămânii precedente, iar cea a uleiului de soia a fost de 703,62 $/tonă, ceea ce înseamnă o reducere de 0,04% faţă de media din săptămâna precedentă.
Potrivit datelor publicate de Departamentul Agriculturii din SUA (USDA), în Raportul său din februarie 2015, respectiv „Soybeans: World Supply and Dristribution”, producţia mondială de soia boabe în sezonul 2014/2015 a crescut cu 11,03%, la 315,055 milioane tone, comparativ cu sezonul anterior (283,736 milioane tone), din care SUA – 108,014 milioane tone; Brazilia – 94,5 milioane tone; Argentina – 56 milioane tone; China – 12,350 milioane tone şi India 10,5 milioane tone.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna 16 – 22 februarie 2015, la Bursa de la Londra, cotația medie a zahărului rafinat s-a situat 390 $/tonă, cu 0,30% mai mult față de cotația săptămânii anterioare. În primele 2 zile de tranzacționare din perioada analizată, cotațiile zahărului rafinat au marcat majorări față de cele din săptămâna precedentă; în data de 17 februarie, cotația zahărului rafinat a fost de 395,70 $/tonă, nivel maxim al perioadei analizate. Tendința cotațiilor din restul zilelor a fost descendentă, în ultima zi de tranzacționare înregistrându-se cel mai scăzut nivel din intervalul analizat al cotației zahărului rafinat, de 381 $/tonă.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 16-22 februarie 2015, media cotațiilor la cafeaArabica a fost de 3.342,23 $/tonă, cu 6,92% mai puțin față de săptămâna anterioară.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotațiilor a fost de 1.981,60 $/tonă în intervalul analizat, cu 0,90% mai mult comparativ cu săptămâna precedentă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
Media cotațiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.116,11 $/tonă, cu 1,44% mai mult comparativ cu săptămâna anterioară.
În perioada 16-22 februarie 2015, media cotațiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 3.017,25 $/tonă, cu 3,81% mai mult față de intervalul precedent.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna analizată, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat creșteri, pe fondul intensificării cererii în primele zile ale săptămânii analizate. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” a fost de 1.561,69 $/tonă, cu 2,22% mai mare față de cotația săptămânii precedente, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a crescut cu 3,17%, la 1.419,63 $/tonă.
La bumbacul Index „A”, prețurile au oscilat între 1.540,19 $/tonă, nivel minim înregistrat în prima zi de tranzacționare, și 1.577,68 $/tonă, nivel maxim înregistrat în data de 19 februarie. În cazul bumbacului american, cel mai ridicat preț din săptămâna analizată a fost de 1.425,97 $/tonă (20 februarie), iar cel mai scăzut a fost de 1.406,79 $/tonă (17 februarie).
Potrivit estimărilor Departamentului American al Agriculturii (USDA), din 12 februarie a.c., producția de bumbac a Chinei este estimată la 6,5 milioane tone în sezonul 2014/15, cu 9% mai puțin față de sezonul anterior. De menționat este faptul că, după 20 ani în care a fost principalul producător mondial, China a trecut în sezonul actual pe locul al doilea în ierarhia producătorilor mondiali de bumbac. Consumul de bumbac al Chinei se situează la 7,7 milioane tone, înregistrând o creștere de 3% față de sezonul 2013/14. În pofida reducerii producției și a creșterii consumului, importul acestei țări este estimat la 1,5 milioane tone, marcând o scădere de 50% față de sezonul precedent. În ultimele 3 sezoane, stocurile de bumbac ale Chinei s-au dublat; în 2014/15 ele totalizează peste 14 milioane tone, ceea ce reprezintă circa 59% din totalul stocurilor mondiale.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
V.METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
Declinul cotațiilor aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME), până la minimul de 1.796,50 $/tonă, a contribuit la scăderea cotației medii săptămânale cu 1,62% față de media săptămânală anterioară, la 1.802,10 $/tonă. Principalul factor care a influențat evoluția nefavorabilă a cotațiilor aluminiului a fost absența Chinei – cel mai mare consumator al lumii – la tranzacțiile cu metal alb, pe perioada de vacanță a Anului Nou Chinezesc, în intervalul 18-25 februarie 2015.
Cererea moderată pentru aluminiu se reflectă în continuarea trendului descendent al stocurilor de metal alb la bursa londoneză, care au scăzut sub 4 milioane tone, prima dată după luna mai a anului 2009, ca urmare a tendinței de echilibrare a elementelor fundamentale ale pieței mondiale. Media săptămânală a acestora s-a diminuat cu 0,70% față de media săptămânală anterioară, la 3.966.520 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) a înregistrat o creștere modestă, de 0,59%, la 5.698,90 $/tonă. Motivul acestei evoluţii este determinat de sărbătorirea Anului Nou Chinezesc, activitatea piețelor reluându-se pe 25 februarie.
Media stocurilor de cupru la Bursa de la Londra a continuat trendul ascendent, înregistrând o nouă creştere, de 2,29% faţă de media săptămânală anterioară, la 297.100 tone, și o majorare de 166 mii tone (+54,7%) de la sfârșitul anului 2014 și până în prezent.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
Scăderea cotației medii a plumbului la LME, sub pragul de 1.800 $/tonă, cu 2,22% în comparație cu media săptămânală anterioară, la 1.789,70 $/tonă arată că evoluția acesteia a fost sub presiune, deteminată de ritmul lent al tranzacțiilor pe perioada vacanței Anului Nou Chinezesc.
Cererea moderată pentru plumb, care a influențat negativ tranzacțiile cu alumină (materia primă pentru fabricarea aluminiului) s-a reflectat în diminuarea mediei stocurilor de plumb la bursa londoneză, cu 0,47% comparativ cu media săptămânală anterioară, la 212.645 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Trendul descendent al cotațiilor zincului la LME a determinat scăderea cotației medii cu 1,95% față de media săptămânală anterioară, la 2.091,70 $/tonă. În ciuda scăderii cotațiilor sub pragul de 2.100 $/tonă, nivelul actual al prețului zincului este susţinut de utilizarea metalului în ofertele de finanțare și de perspectiva nesincronizării ofertei cu cererea mondială de zinc pe termen mediu, ca urmare a diminuării ofertei miniere.
Nivelul stocurilor, pe un trend descendent până la 581.400 tone la 20 februarie, a determinat scăderea mediei săptămânale a acestora cu 2,66% față de media săptămânală anterioară, la 587.225 tone.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 16-22 februarie 2015, media cotațiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 14.129,00 $/tonă, cu 4,50% mai puțin comparativ cu intervalul precedent.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au crescut de la 425.838 tone înregistrate pe 16 februarie 2015 la 425.934 tone în data de 20 februarie, a.c. (+96 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
În săptămâna analizată, preţurile internaţionale ale cositorului, la Bursa de Metale din Londra, au continuat un trend descendent, situându-se uşor sub valorile celor din săptămâna anterioară. Astfel, cotaţia medie a cositorului în perioada 16 – 22 februarie 2015 a fost de 18.066 $/tonă, mai mică cu 0,43% faţă de cea înregistrată cu o săptămână în urmă. În prima zi de tranzacţionare din intervalul analizat, cotaţia cositorului a înregistrat o reducere de 2,67% faţă de aceeaşi perioadă din săptămâna anterioară; în data de 16 februarie, cotaţia cositorului a fost de 18.020 $/tonă, nivel minim al perioadei analizate, înregistrat pe fondul speculaţiilor conjuncturale de bursă şi al reducerii stocurilor.
Pe data de 20 februarie a.c., stocurile de cositor la LME au atins cel mai mic nivel din ultimele 10 săptămâni, coborând sub pragul de 11.440 tone. Astfel, nivelul mediu săptămânal al stocurilor de cositor s-a diminuat cu 3,01% comparativ cu perioada anterioară, la 11.438 tone.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date I.E.M.
VI. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Pe parcursul intervalului analizat, pieţele metalelor preţioase au continuat să fie extrem de volatile, cotaţiile evoluând funcţie de impactul pe care l‑au avut în mediul investiţional știrile despre Grecia şi despre conflictul din Ucraina. Această conjunctură s‑a resimţit şi la Londra[1],unde doar paladiul a reuşit să se scumpească în termeni de medii săptămânale, preţurile aurului, argintului şi platinei continuând, pentru a patra săptămână consecutiv, să fluctueze pe trend descendent.
Aur
Preţul de referinţă al aurului[2] a scăzut cu 1,45%, la 1.212,50 $/u.f.. Afectat de optimismul cu care privesc investitorii dinamica indicatorilor macroeconomici globali, metalul galben a continuat să coteze pe trend descendent până la cel mai scăzut nivel înregistrat după 5 ianuarie (1.206 $/u.f., pe 18 februarie) şi, în mod surprinzător, a reacţionat extrem de slab până şi la vestea că Grecia ar putea rămâne fără finanţare externă, iar războiul din estul Ucrainei continuă în ciuda acordurilor de la Minsk. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 20 februarie uncia fină de aur valora cu 2% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 1.208,25 $, comparativ cu 1.232,50 $ în 13 februarie.
În România, valoarea de referinţăagramul de aur[3] s‑a diminuat cu 1,54%, la 152,75 lei, dar, din cauza tendinţei de devalorizare a monedei naţionale în raport cu dolarul american, pe 20 februarie Banca Naţională a României anunţa un preţ cu mai puţin de 1% mai mic decât cu o săptămână în urmă:151,85 lei/gram, faţă de 153,21 lei/gramîn 13 februarie.
Argint
Preţul de referinţă al argintului[4] a scăzut cu 1,05%, la 16,72 $/u.f.. Afectat, ca de obicei, într‑o măsură mult mai mare decât aurul de fluctuaţiile interesului investiţional, metalul s‑a ieftinit mult mai abrupt pe parcursul intervalului analizat şi la închiderea fixingului londonez din 20 februarie uncia fină de argint valora cu 3% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 16,34 $, comparativ cu 16,86 $ în 13 februarie.
Platină
Preţul de referinţă al platinei[5] s‑a diminuat cu 2,15%, la 1.181,20 $/u.f.. Trebuie însă menţionat şi faptul că platina este atât de afectată de migrarea interesului investitorilor spre alte active decât metalele preţioase încât a ajuns să coteze, pentru prima dată după 22 iulie 2009, sub nivelul de 1.170 $/u.f.: la închiderea fixingului londonez din 20 februarie uncia fină de platină valora 1.166 $, cu aproape 3% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (1.201 $ în 13 februarie).
Paladiu
Preţul de referinţă al paladiului[5] a crescut cu 0,85%,la 783,20$/u.f.. Susţinut de evoluţia bună a cererii de autovehicule pe benzină (utilizează catalizatori antipoluanţi pe bază de paladiu) şi de prognozele optimiste privind viitorul acestei pieţe (comparativ cu cea a motorizărilor diesel, care utilizează catalizatori din platină), paladiul a fost afectat într‑o măsură mult mai redusă de marcările de profit şi la închiderea fixingului londonez din 20 februarie uncia fină de paladiu valora cu doar 0,4% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 783 $, faţă de 786 $ în 13 februarie.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu in coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru(simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares(simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)
VII. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
AUTOR: Andrei Rădulescu
Piaţa valutară
Pe parcursul săptămânii trecute, dolarul american a consemnat evoluții mixte în raport cu monedele din țările dezvoltate, dar și față de monedele din statele emergente și în dezvoltare.
Dinamica cursului dolarului american a fost influențată de știrile din plan macroeconomic din principalele blocuri economice ale lumii (inclusiv evoluțiile din Grecia), dar și de fluctuațiile din piețele internaționale de materii prime, acțiuni și titluri de stat.
Din perspectiva macroeconomică, atenția investitorilor pe piețele valutare internaționale a fost direcționată săptămâna trecută spre negocierile dintre guvernul elen și troika (Comisia Europeană, FMI, Banca Centrală Europeană) (privind finanțarea Greciei), dar și spre stenogramele primelor ședințe de politică monetară din acest an la Sistemul Federal de Rezerve al SUA (F.E.D.) și la Banca Centrală Europeană. De asemenea, au fost comunicate date macroeconomice divergente: mixte în Statele Unite; predominant pozitive în Zona Euro.
Pe de o parte, guvernul elen a trimis scrisoarea de intenție pentru continuarea acordurilor de finanțare internațională, iar vineri seara s-a ajuns la un acord cu troika, privind prelungirea acestora pe patru luni (condiționat de implementarea unor noi reforme de către Grecia).
Pe de altă parte, stenograma ședinței de politică monetară a FED exprimă faptul că banca centrală din SUA nu se grăbește cu demararea procesului de normalizare a ratei de dobândă de referință: “… many Fed officials were inclined to stay zero interest rates for longer …”.
Nu în ultimul rând, o serie de indicatori macroeconomici au consemnat evoluții sub estimările analiștilor în Statele Unite (indicatorii economici avansați, producția industrială, încrederea constructorilor de locuințe, lucrările demarate de construcții case noi) și o dinamică preponderent favorabilă în Zona Euro (încrederea consumatorilor a atins nivelul maxim din toamna anului 2007).
În acest context, dolarul american s-a depreciat cu 0,1% în raport cu moneda unică europeană și cu 0,6% față de lira sterlină pe parcursul săptămânii trecute.
De asemenea, dolarul a consemnat scăderi și comparativ cu alte monede ale țărilor dezvoltare, notându-se deprecierile față de coroana norvegiană (cu 0,9%) și kiwi neo-zeelandez (cu 1,2%).
Pe de altă parte, dolarul american s-a apreciat cu 1,3% față de francul elvețian, evoluție influențată de declarațiile preşedintelui Băncii centrale a Elveției privind intervenția activă a entității pe piața valutară.
În ceea ce privește monedele din țările emergente și în dezvoltare se notează aprecierea dolarului american în raport cu real-ul brazilian (cu 0,7%) și ringgit-ul malaysian (cu 0,8%).
Pe de altă parte, moneda americană s-a depreciat cu 0,3% față de peso filipinez săptămâna trecută.
Raportat la leul românesc, dolarul s-a apreciat, în medie, cu 0,1% săptămâna trecută, evoluție determinată de dinamica cursurilor EUR/USD (apreciere cu 0,1%) și EUR/RON (creștere cu 0,3%). Cursul USD/RON este un cross între EUR/USD și EUR/RON.
Pieţe de capital
Săptămâna trecută, piețele internaționale de acțiuni au fost influențate de evoluţiile macroeconomice din principalele blocuri economice ale lumii, de știrile din sfera companiilor multinaționale listate, precum și de evoluțiile din piețele valutare, titluri de stat și materii prime, în special ţiţei.
Din perspectiva macroeconomică, indicii bursieri au reacționat la știrile privind finanțarea Greciei (la finele săptămânii s-a ajuns la un acord între guvernul elen și troika pentru prelungirea acordurilor existente), dar și la comunicarea unor indicatori economici importanți.
Pe de o parte, în Statele Unite se notează o deteriorare ușoară a indicatorilor macroeconomici în perioada recentă, sub influența climatul meteorologic dificil la începutul anului. Astfel, indicatorii economici avansați și producția industrială au decelerat în ianuarie, lună în care autorizațiile de construcții locuințe și lucrările demarate de construcții case noi au scăzut. În acest context, Banca Centrală (F.E.D.) a semnalat (în cadrul stenogramei primei ședințe de politică monetară din acest an) că nu se grăbește cu demararea procesului de normalizare a ratei de dobândă de referință.
Pe de altă parte, în Zona Euro se notează ameliorarea indicatorilor care comensurează încrederea investitorilor (indicatorul ZEW) și a consumatorilor (indicatorul Comisiei Europene a atins maximul din toamna anului 2007) în luna februarie. Totodată, industria prelucrătoare și sectorul de servicii au accelerat în februarie, conform indicatorilor PMI calculați de Markit Economics.
De asemenea, Japonia a ieșit din recesiune în ultimul trimestru din 2014 (PIB-ul a crescut cu 0,6% față de trimestrul anterior).
În acest context, indicele Morgan Staley pentru piețele internaţionale de acțiuni a crescut cu 0,8%, la 431,2 puncte săptămâna trecută (avans cu 3,4% de la începutul anului).
Se notează dinamica piețelor dezvoltate (influențată favorabil de acordul între Grecia și troika), indicele Morgan Stanley pentru această categorie consemnând un avans de 0,9%, până la 1 768,1 puncte (creștere cu 3,4% de la începutul anului).
Pe de altă parte, indicele Morgan Stanley pentru piețele emergente și în dezvoltare a scăzut cu 0,2% săptămâna trecută, la 984,4 puncte (avans cu 2,9% de la începutul anului).
În Statele Unite, indicele Dow Jones a crescut cu 0,7%, la 18 140,4 puncte, iar indicele S&P 500 a urcat cu 0,6%, la 2 110,3 puncte.
În Europa, indicele regional Dow Jones Stoxx 600 a crescut cu 1,4%, până la 382,3 puncte săptămâna trecută.
Nu în ultimul rând, indicele Morgan Stanley pentru piața asiatică a crescut cu 1,5%, până la 145,1 puncte, notându-se dinamica pieței nipone (la maximul ultimilor 15 ani).
În România, acţiunile la bursă au crescut săptămâna trecută, evoluție în ton cu a piețelor europene: indicele BET a urcat cu 1,5%, până la 7 306,4 puncte.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date I.E.M.
1 London Bullion Market (LBM) şi London Platinum and Palladium Market (LPPM) – pieţe londoneze angro de aur şi argint, respectiv platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase.
2 Comunicat, în după‑amiaza fiecărei zile, de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
3 Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
4 Comunicat zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
5 Stabilit, în după amiaza fiecărei zile, de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).
