Tendinţe pe principalele pieţe internaţionale de mărfuri şi valutare în perioada 30 iunie – 6 iulie 2014

I. ŢIŢEI

AUTOR: Mariana Papatulică

În săptămâna 30 iunie-6 iulie 2014, preţurile ţiţeiului, în termeni de medii săptămânale, pe piaţa spot din Rotterdam, au continuat să înregistreze scăderi, de 2,20% în cazul Brent-ului (Marea Britanie), la un nivel de 111,44 $/baril şi de 1,10% în cazul WTI (SUA), la 105,52 $/baril.

Declinul preţurilor s-a datorat: diminuării considerabile  a  riscurilor unei întrerupri a exporturilor de ţiţei ale Irakului, ca urmare a atenuării turbulenţelor politice şi militare din această ţară; perspectivelor de majorare a exporturilor de ţiţei ale Libiei ca urmare a redeschiderii a 2 terminale de export (prin care se derulează circa jumătate din volumul normal al exporturilor acestei ţări); supraofertei de ţiţei din Rusia şi din vestul Africii; în principal din Nigeria; aprecierii cursului de schimb al dolarului în raport cu euro.

Tendinţa de declin a preţurilor a fost parţial contracarată, în special în cazul WTI, de raportul favorabil privind creşterea numărului de noi locuri de muncă în economia SUA, cu 288.000, în luna iunie, fapt care a contribuit la reducerea ratei şomajului la 6,1%, nivel reprezentând un minim al ultimilor 6 ani şi de declinul stocurilor de ţiţei şi benzină pe piaţa americană.

II. GAZ NATURAL

AUTOR: Mariana Papatulică

Preţul mediu săptămânal al gazului natural pe piaţa spot din SUA a scăzut uşor cu 1,35 $/1000 m.c., la 153,65 $/1000 m.c., în condiţiile unei creşteri a ofertei de gaz, incluzând, atât producţia, cât şi volumul stocurilor.

III. PRODUSE PETROLIERE

AUTOR: Mariana Papatulică

Benzină

Preţul benzinei cu CO 95, regular, pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri a marcat o scădere de 1,56%, la un nivel mediu săptămânal de 1061,00 $/tonă. Declinul preţurilor s-a datorat scăderii preţului ţiţeiului Brent şi incertitudinilor referitoare la dinamica cererii de benzină a SUA în sezonul de vară. Ca volum total, cererea de benzină a SUA pare a fi importantă, dar există îndoieli în legătură cu structura regională a acesteia:Energy Information Administration atribuie perspective favorabile de creştere a cererii în zona dependentă de importuri de pe Coasta de est, în timp ce rapoartele furnizate de Departamentul de Transport al SUA indică o scădere a traficului rutier pe Coasta de est şi o majorare în alte regiuni ale ţării. Incertitudinile în legătură cu perspectivele consumului de carburant auto pe Coasta de est şi, implicit, cu necesarul de import reprezintă un factor important de risc pentru exportatorii tradiţionali de benzină din Europa de vest.

Motorină

Preţurile distilatelor medii pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri au scăzut cu 2,21% în cazul motorinei cu 0,1% sulf, la o valoare medie de 907,05 $/tonă, şi cu 1,78% în cazul diesel-ului, la un nivel mediu de 928,30 $/tonă pentru motorina cu 0,1% sulf. Declinul a reflectat, în mare măsură, influenţa diminuării preţului ţiţeiului Brent, precum şi majorarea stocurilor de moorină pe axa comercială Amsterdam-Antwerp-Rotterdam (ARA) cu 4,9%, la un volum de 2,491 milioane tone comparativ cu volumul din săptămâna precedentă de 2,374 milioane tone.

Acumularea de stocuri pe pieţele spot din nordul Europei s-a datorat persistenţei situaţiei de contango şi importurilor majorate ale statelor baltice. (Termenul de contango defineşte o situaţie în care preţul din tranzacţiile viitoare este mai mare decât cel curent. Acest fapt încurajează comercianţii să cumpere produsul, chiar dacă cererea curentă este slabă, în vederea stocării.)

Păcură

Preţul păcurii cu 3,5% sulf pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri a scăzut cu 2,12%, la o valoare medie săptămânală de 576,95 $/tonă, practic sub influenţa declinului preţului materiei prime de bază şi al cererii.

Cererea europeană pentru acest combustibil a scăzut, în luna iunie a.c,. cu 7,7%, pe o bază anuală, deoarece sursele regenerabile de energie, cărbunele şi gazele naturale au continuat să înlocuiască păcura din postura de combustibil de ardere în centralele electrice de pe piaţa europeană. Scăderea ar fi fost mai accentuată dacă nu s-ar fi înregistrat o redresare a cererii de combustibil în Germania, pentru prima dată din octombrie 2013 şi un declin al exporturilor de păcură ale Rusiei, ca urmare a exploziei de la  mijlocul lunii iunie, de la rafinăria Achinsk în estul Siberiei a companiei Rosneft.

Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere

Sursa: Baza de date I.E.M.

IV. PRODUSE AGROALIMENTARE

Grâu

AUTOR: Emilia Bălan

În săptămâna 30 iunie – 6 iulie 2014, media cotaţiilor grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, a înregistrat o scădere cu 2,62% comparativ cu cea din perioada anterioară, la 207,07 $/tonă.

Diminuarea cotaţiilor grâului american a avut loc în condiţiile în care pe piaţă se vehiculează informaţii conform cărora, pe 11 iulie, noile prognoze ale Departamentul American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA) vor releva o creştere a stocurilor mondiale de grâu din sezonul 2013/14, la 188,61 milioane tone, ceea ce reprezintă o sporire cu aproape 1% faţă de cât previzionase în iunie.

Porumb

AUTOR: Emilia Bălan

La Bursa din Chicago, cotaţiile porumbului american galben nr. 2 şi-au continuat trendul descendent. Pe 3 iulie acestea au atins cea mai mică valoare din ultimele 5 luni, de 164,17 $/tonă. Astfel, media săptămânală a fost de 165,59 $/tonă, în scădere cu 5,02% faţă de cea înregistrată în intervalul similar precedent.

Ieftinirea porumbului american reflectă condiţiile meteorologice din Statele Unite, principalul producător şi exportator mondial, care contribuie la dezvoltarea optimă a plantelor. Conform USDA, peste 75% din culturile de porumb a SUA se află în condiţii bune sau excelente ale stadiului de dezvoltare.

De remarcat că, în termeni de valori medii lunare, cotaţiile porumbului american galben nr. 2, în iunie a.c., a fost de 175,84 $/tonă, cu aproape 9% mai puţin decât în mai (192,96 $/tonă). Această situaţie a fost determinată de factorii fundamentali ai pieţei, potrivit cărora în sezonul actual (2013/14) se va înregistra un excedent al balanţei producţie-consum de peste 30 milioane tone, cel mai ridicat nivel din ultimele 17 sezoane.

Ulei şi Boabe de Soia

AUTOR: Eufrosina Mereoru

La Bursa din Chicago, cotaţiile medii săptămânale la uleiul de soia şi la boabele de soia au continuat să se reducă. Astfel, cotaţia medie a uleiului de soia, în săptămâna analizată a înregistrat o scădere de 4,61%, la 853,06 $/tonă, iar cea a boabelor de soia a fost de 512,63 $/tonă, ceea ce înseamnă o diminuare de 2,06% faţă de media din săptămâna precedentă. Principalii factori de influenţă, care au determinat scăderea preţului la ulei şi boabe soia, au fost : deprecierea dolarului comparativ cu euro şi alte valute, reducerea cererii.

Pentru 2014, suprafaţa plantată cu soia a fost estimată la un nivel record, de 84,8 milioane hectare, în creştere cu 11% faţă de anul 2013.

Zahăr

AUTOR: Simona Zamşa

La Bursa de la Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat a marcat o scădere de 3,87%, situându-se la 468,42 dolari/tonă. Micşorarea preţurilor zahărului rafinat din perioada 30 iunie – 6 iulie a.c. este atribuită scăderii vânzărilor de la bursă comparativ cu săptămâna anterioară. Recentul anunţ făcut de FAO, referitor la faptul că, pentru al V lea sezon consecutiv, balanţa mondială a sezonul 2014/15 va fi tot una excedentară, iar stocurile mondiale de zahăr se menţin la un nivel ridicat au influenţat negativ vânzările din săptămâna analizată.

Potrivit raportului Departamentului American al Agriculturii (USDA) din luna mai a.c., în sezonul 2013/14, producţia mondială de zahăr a fost de 175,7 milioane tone, iar pentru sezonul 2014/15 este prognozată la 175,6 milioane tone. Previziunile USDA indică o creştere de 2% a consumului mondial, la 170,53 milioane tone. Stocurile mondiale de zahăr vor totaliza 44,4 milioane tone, nivel cu 3% mai scăzut faţă de nivelul record înregistrat în sezonul 2013/14.

Cafea

AUTOR: Anca Dragomirescu

În intervalul 30 iunie-06 iulie 2014, media cotaţiilor la cafea Arabica a fost de 3.758,15 $/tonă, cu 2,99% în reducere faţă de săptămâna anterioară, când s-a înregistrat 3.873,96 $/tonă.

La sortimentul de cafea Robusta, media cotaţiilor a fost de 2.034,00 $/tonă în intervalul 30 iunie-06 iulie 2014, cu 2,22% în creştere comparativ cu săptămâna 23-29 iunie a.c., când s-a înregistrat 1.989,80 $/tonă.

Cacao

AUTOR: Anca Dragomirescu

În săptămâna 30 iunie-06 iulie 2014, media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.360,75 $/tonă, cu 1,21% în creştere, comparativ cu săptămâna anterioară, când media cotaţiilor a fost de 3.320,51 $/tonă.

În perioada 30 iunie-06 iulie 2014, media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 3.134,50 $/tonă, cu 1,62% mai mult faţă de săptămâna 23-29 iunie a.c., când s-a înregistrat 3.084,60 $/tonă.

Bumbac

AUTOR: Simona Zamşa

În săptămâna analizată, cotaţiile ambelor sorturi de bumbac au înregistrat scăderi ale cotaţiilor, determinate de reducerea achiziţiilor din partea investitorilor. Cererea de bumbac de pe piaţa internaţională s-a înscris pe o traiectorie descendentă în ultima perioadă, ca urmare a noilor prognoze făcute de Departamentul American al Agricuturii ce relevă majorarea suprafeţelor cultivate cu bumbac din Statele Unite, cât şi existenţei unor stocuri mondiale ridicate.

La Bursa din Liverpool, cotaţia medie a bumbacului Index “A” s-a situat la 1.941,78 $/tonă, înregistrând o scădere de 2,01% faţă de cotaţia săptămânii anterioare, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi s-a redus cu 6,28%, situându-se la 1.704,47 $/tonă.

Cel mai mare producător, consumator şi importator mondial de bumbac este China. Prin această poziţie deţine un rol important în influenţarea preţurilor internaţionale ale bumbacului. Recentul anunţ făcut de autorităţile chineze privind scoaterea la licitaţie a stocurilor din rezervele de stat a determinat investitorii să fie şi mai reticenţi în achiziţionarea unor cantităţi însemnate de bumbac.

Potrivit celui mai recent Raport al Departamentului American al Agriculturii (USDA), din luna iunie a.c., în sezonul 2014/15, care va debuta la 1 august 2014, producţia Chinei de bumbac se va situa la 6,42 milioane tone, în scădere cu 8% faţă de nivelul sezonului actual, iar consumul chinez este prognozat la 8 milioane tone, nivel cu 4% mai ridicat comparativ cu cel din sezonul 2013/14. Importurile chineze vor totaliza 1,74 milioane tone, înregistrând o reducere de peste 40% faţă de sezonul actual. China este, de asemenea, deţinătoarea celor mai ridicate stocuri mondiale de bumbac, iar pentru sezonul 2014/15 se previzionează că vor atinge 13,23 milioane tone (nivel uşor mai ridicat faţă de sezonul 2013/14), ceea ce reprezintă circa 60% din totalul stocurilor mondiale de bumbac.

Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare

V. METALE NEFEROASE

Aluminiu

AUTOR: Florela Stoian

Evoluţia favorabilă a cotaţiilor aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) în a doua parte a intervalului analizat, a condus la creşterea până la nivelul maxim de 1.893 $/tonă, cel mai ridicat din ultimele 30 de zile, în care acestea s-au situat în marja 1.800-1.900 $/tonă. Cotaţia medie a înregistrat o creştere de 0,47% faţă de media săptămânală anterioară, la 1.866,60 $/tonă. Posibilitatea depăşirii pragului de 1.900 $/tonă rămâne condiţionată de majorarea cererii şi de restrângerea ofertei de metal alb, prin reducerea capacităţii de producţie la nivel mondial şi în special în China.

Cupru

AUTOR: Emilia Manole

În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului a înregistrat o creştere de 2,02%, la 7.060,00 $/tonă, ca urmare a unor factori ce arată o relansare a activităţii productive pe plan mondial, fiind considerată cea mai mare majorare săptămânală din ultimele 2 luni.

Stocurile, la Bursa din Londra, s-au diminuat cu circa 0,6%, la 155.940 tone, fiind cel mai scăzut nivel din ultimi 6 ani.

Plumb

AUTOR: Florela Stoian

În intervalul analizat, cotaţia medie a plumbului la LME s-a stabilizat la 2.142,90 $/tonă, scăzând nesemnificativ, cu 0,01%, faţă de media săptămânală anterioară.

Media stocurilor de plumb a crescut semnificativ în urma acumulărilor, cu 4,76% faţă de media săptămânală anterioară, la 201.680 tone.

Zinc

AUTOR: Florela Stoian

În intervalul analizat, cotaţiile zincului la LME au atins maximul de 2.236 $/tonă, la 4 iulie, cel mai ridicat nivel din ultimele 33 de luni, ca urmare a creşterilor consecutive din ultimele patru săptămâni. Nivelul ridicat al cotaţiilor, care depăşeşte cu mult pe cel al cotaţiilor plumbului, a fost susţinut de fluctuaţiile dolarului SUA în raport cu moneda unică europeană şi de datele economice favorabile la nivel macroeconomic. Cotaţia medie a înregistrat o creştere de 1,60% faţă de media săptămânală precedentă, la 2.214,40 $/tonă. Pe termen lung, evoluţia cotaţiilor zincului va fi uşor ascendentă, principalii factori ce vor exercita presiune asupra creşterii acestora fiind: existenţa stocurilor nedeclarate şi posibilitatea sporirii ofertei de metal din China.

Cererea susţinută pentru metal s-a reflectat în scăderea constantă a stocurilor la LME a căror medie săptămânală s-a diminuat cu 0,50% faţă de media săptămânală precedentă, la 666.690 tone.

Nichel

AUTOR: Anca Dragomirescu

În perioada 30 iunie-06 iulie 2014, media cotaţiilor la nichel, la Bursa din Londra, a fost de 19.165 $/tonă, cu 3,89% în creştere comparativ cu intervalul precedent, când aceasta s-a situat la 18.448 $/tonă.

Stocurile de nichel la bursa londoneză, în săptămâna analizată, au scăzut cu 354 tone, de la 304.890 tone la 304.536 tone.

Cositor

AUTOR: Eufrosina Mereoru

La Bursa de Metale din Londra, în săptămâna analizată, cotaţia medie a cositorului, a înregistrat o creştere nesemnificativă, de 0,20% faţă de media din săptămâna anterioară, la 22.564 $/tonă, fapt ce s-a datorat sporirii cererii.

La LME, stocurile de cositor au continuat să crească, ajungând pe 3 şi 4 iulie 2014 la 11.715 tone, cel mai mare nivel din ultimele 8 luni. Nivelul mediu al stocurilor în săptămâna analizată a crescut la 11.572 tone, cu 4,71% mai mult faţă de săptămâna anterioară (11.052 tone).

Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase

Sursa: Baza de date I.E.M.

VI. METALE PREŢIOASE

AUTOR: Dana Ghiţac

Decizia Băncii Centrale Europene (BCE) de a reduce nivelul dobânzilor de politică monetară, lipsa unui angajament din partea Băncii Centrale din SUA (Fed) de a creşte dobânda de referinţa şi escaladarea violenţelor din Irak au relansat interesul investitorilor pentru metalele preţioase de aşa manieră încât toate au încheiat luna iunie şi trimestrul II pe trend ascendent. Trebuie, totuşi, menţionat faptul că, în ciuda scumpirilor înregistrate pe parcursul primelor şase luni, doar paladiului a reuşit să înregistreze o creştere de preţ comparativ cu semestrul I din 2013. În România, valoarea gramului de aur a continuat şi în luna iunie să evolueze pe trendul cotaţiei londoneze a unciei fine, cu menţiunea că volatilitatea preţului a fost influenţată de modificările intervenite în paritatea valutară dintre dolarul american şi moneda naţională.

Sursa: Prelucrare autor, pe baza cotaţiilor publicate zilnic de London Bullion Market Association (LBMA), London Platinum and Palladium Market (LPPM) şi Banca Naţională a României (BNR)

În prima săptămână din iulie, menţinerea tensiunilor geopolitice şi a îngrijorărilor legate de faptul că oferta mondială de metale platinice nu va putea acoperi cererea din 2014 au continuat să exercite presiuni de creştere asupra cotaţiilor tuturor metalelor preţioase pe pieţele din Londra^[1]. Prin urmare, preţurile au continuat să fluctueze pe trend ascendent şi s‑au înregistrat noi scumpiri în termeni de medii săptămânale.

Aur

Preţul de referinţă al unciei fine de aur^[2] a crescut cu 0,42%, la 1.321,15 $. Susţinut de cererea de investiţie, metalul a început luna iulie în creştere, la 1.327,50 $/u.f., dar întărirea bruscă a dolarului SUA a stopat tendinţa de scumpire în ritm rapid şi preţul unciei fine a coborât sub 1.320 $. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 4 iulie uncia fină de aur valora cu doar 0,1% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.319,25 $, comparativ cu 1.317,5 $ pe 27 iunie. Totuşi, evoluţia cotaţiilor din prima jumătate a anului pare să indice instaurarea unei tendinţe de redresare – a cărei amplitudine fost însă insuficientă (+7%, de la începutul anului şi până pe 30 iunie) pentru a putea anula integral efectul puternicei ieftiniri cu care s‑a confruntat pe parcursul anului trecut: preţul mediu din primul semestru s‑a situat cu 1% sub cel din semestrul II 2013 şi cu 15% sub cel din prima jumătate a anului trecut.

În România, valoarea de referinţă a gramului de aur^[3] a crescut cu 1,11%, la 136,59 lei. Această situaţie s‑a datorat tendinţei de apreciere a dolarului SUA în raport cu moneda naţională care a atenuat impactul fluctuaţiei unciei fine pe piaţa din Londra. Totuşi, pe 4 iulie Banca Naţională a României anunţa un preţ cu doar 0,6% mai mare decât cu o săptămână în urmă: 137,23 lei/gram, comparativ cu 136,35 lei/gram, în 27 iunie. În ceea ce priveşte situaţia din primul semestru se poate constata că întărirea gradată a monedei naţionale în raport cu dolarul american a determinat o scumpire cu doar 4% de la începutul anului şi până pe 30 iunie – fapt ce a indus un trend uşor descendent pentru evoluţia preţului gramului de aur: ‑2% faţă de semestrul anterior şi -18% în raport cu media semestrului I din 2013.

Argint

Preţul de referinţă al unciei fine de argint^[4] a crescut cu 0,56%, la 21,02 $. Bine susţinut de cererea fizică, metalul a început luna iulie la 21,08 $/u.f. şi a reuşit să încheie intervalul analizat peste acest nivel. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 4 iulie uncia fină de argint valora cu doar 0,4% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 21,12 $, comparativ cu 21,04 $ în 27 iunie. Totuşi, în ciuda ritmului alert de redresare din luna iunie (pe parcursul căreia argintul s‑a scumpit cu 11%), evoluţia cotaţiilor din prima jumătate a anului pare să indice prelungirea trendului descendent pe care s‑au înscris cotaţiile metalului începând din 2011: preţul mediu din primul semestru 2014 s‑a situat cu 5% sub cel din semestrul II 2013 şi cu 25% sub cel din prima jumătate a anului trecut.

Platină

Preţul de referinţă al unciei fine de platină^[5] a crescut cu 2,28%, la 1.498,60 $. Metalul a început luna iulie prin două scumpiri consecutive, în urma cărora valoarea unciei fine a urcat, pentru o zi, până la cel mai ridicat nivel de după 13 septembrie 2013: 1.511 $ (pe 2 iulie). Creşterea a fost suficient de puternică pentru a putea atenua impactul corecţiilor de la sfârşitul intervalului analizat şi la închiderea fixingului londonez din 4 iulie uncia fină de platină valora cu aproape 2% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.503 $, comparativ cu 1.479 $, în 27 iunie. În ceea ce priveşte situaţia din primul semestru, evoluţia cotaţiilor (+7%, de la începutul anului şi până pe 30 iunie) pare să indice instaurarea unei tendinţe de uşoară redresare, preţul mediu din primul semestru situându‑se cu 1% peste cel din semestrul II 2013. Totuşi, platina a rămas cu 7% mai ieftină decât în prima jumătate a anului trecut.

Paladiu

Preţul de referinţă al unciei fine de paladiu^[5] a crescut cu 2,99%, la 853,80 $. Puternic susţinut de consumul din industria auto (unde este utilizat pentru fabricarea catalizatorilor antipoluanţi), metalul a continuat să coteze pe trend puternic ascendent şi a încheiat intervalul analizat la cel mai ridicat nivel înregistrat după 22 februarie 2001.

Astfel, la închiderea fixingului londonez din 4 iulie uncia fină de paladiu valora 866 $ – cu peste 3% mai mult decât cu o săptămână în urmă (839 $, în 27 iunie). Trebuie menţionat şi faptul că atingerea celui mai mare preţ din ultimii 13 ani nu a fost un „accident”, ci este rezultatul trendului puternic ascendent pe care au evoluat cotaţiile în ultimele şase luni.

Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase

NOTE:

*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu in coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)

**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:

ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)

ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)

AUTOR: Andrei Rădulescu

Piaţa valutară

Cursul mediu al dolarului american a fluctuat pe parcursul săptămânii trecute, sub influenţa dinamicii indicatorilor macroeconomici comunicaţi în principalele puteri economice ale lumii, dar şi a climatului pozitiv din pieţele de acţiuni (principalii indici bursieri din Statele Unite au consemnat noi maxime istorice). De asemenea, perspectiva menţinerii unei politici monetare relaxate pe termen mediu în economia americană a avut impact asupra cursului dolarului american.

Raportat la euro, cursul mediu al dolarului s-a depreciat cu 0,2% în prima săptămână din luna iulie, în timp ce faţă de lira sterlină dolarul american s-a depreciat cu 0,8%. De asemenea, dolarul american a scăzut şi comparativ cu alte monede din ţările dezvoltate: dolarul australian (cu 0,1%), coroana daneză (cu 0,2%), kiwi din Noua Zeelandă (cu 0,3%), franc-ul elveţian (cu 0,4%) şi dolarul canadian (cu 0,6%).

Pe de altă parte, cursul mediu al dolarului american a stagnat raportat la yen-ul japonez şi s-a apreciat în raport faţă de coroana suedeză (cu 0,3%), evoluţie determinată de decizia băncii centrale din Suedia de a reduce dobânda de referinţă. Totodată, dolarul american s-a apreciat în medie cu 0,6%, faţă de coroana norvegiană.

În ceea ce priveşte monedele din ţările emergente şi în dezvoltare se notează aprecierea dolarului faţă de real-ul brazilian (cu 1,1%), dar şi raportat la rial-ul iranian (cu 1,6%). Pe de altă parte, dolarul a scăzut în medie cu 0,3% faţă de peso mexican, cu 0,4% raportat la rupia indiană, cu 0,5% comparativ cu ringitt-ul malaysian (ca urmare a speculaţiilor privind majorarea dobânzii de referinţă în Malaysia) şi cu 0,6% faţă de peso din Filipine.

Raportat la leul românesc dolarul a scăzut în medie cu 0,3% pe parcursul săptămânii trecute, evoluţie influenţată de dinamica EUR/RON (depreciere cu 0,1%) şi EUR/USD (apreciere cu 0,2%). USD/RON reprezintă un cross între EUR/USD şi EUR/RON.

Pieţe de capital

Pieţele globale de acţiuni au crescut în prima săptămână din luna iulie, evoluţie determinată de dinamica indicatorilor macroeconomici din principalele economii ale lumii, dar şi de perspectiva menţinerii unei politici acomodative/relaxate pe termen mediu, atât în Statele Unite, dar mai ales în Zona Euro.

Dinamica favorabilă a procesului de creare de locuri de muncă şi scăderea şomajului din Statele Unite în luna iunie (288 mii noi locuri de muncă, scăderea ratei şomajului de 6,1%) exprimă premise de accelerare a economiei pe termen scurt şi mediu, prin componenta consum privat. De asemenea, industria prelucrătoare din China a accelerat în iunie, iar în Zona Euro indicatorii macroeconomici continuă să prezinte premise de relansare graduală, deşi inegală, în ţările membre.

În Statele Unite, indicii bursieri S&P 500 şi Dow Jones au crescut cu 1,25%, respectiv 1,28% pe parcursul săptămânii trecute, atingând noi maxime istorice (1.985,44 puncte, respectiv 17.068,26 puncte).

În Europa, indicele EuroStoxx 50 a consemnat un avans de 1,3% până la 3.270,47 puncte în prima săptămână din luna iulie, evoluţie susţinută de dinamica pieţei americane, dar şi de semnalele emise de Banca Centrală Europeană la şedinţa din luna iulie (probabilitate ridicată privind implementarea unor noi măsuri monetare de relaxare, pentru evitarea scenariului de deflaţie).

În Asia/Pacific, indicele regional MSCI a consemnat un avans de 1,7% până la 147,59 puncte pe parcursul săptămânii trecute, notându-se dinamica companiilor cu exporturi pe piaţa americană.

În România, piaţa bursieră a resimţit pe parcursul săptămânii trecute sentimentul pozitiv din pieţele dezvoltate, dar şi optimismul indus de listarea cu success a companiei Electrica. Indicele BET a crescut cu 2% pe parcursul săptămânii trecute, până la 7.015,24 puncte, nivelul maxim din vara anului 2008. Indicele BET-FI a consemnat un avans de 1,6%, până la 30.090,05 puncte.

Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar

Sursa: Baza de date I.E.M.

1 London Bullion Market (LBM) şi London Platinum and Palladium Market (LPPM) – pieţe londoneze angro de aur şi argint, respectiv platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase.

2 Media săptămânală a valorilor comunicate în după amiaza fiecărei zile de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).

3 Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.

4 Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).

5 Media săptămânală a valorilor comunicate în după amiaza fiecărei zile de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).

5 Media săptămânală a valorilor comunicate în după amiaza fiecărei zile de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).