I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana Papatulică
În săptămâna 16-22 iunie 2014, preţurile ţiţeiului pe piaţa spot din Rotterdam au continuat să înregistreze creşteri, de 2,66% în cazul Brent-ului (Marea Britanie), la 114,28 $/baril, şi de 1,19% în cazul WTI (SUA), la 107,23 $/baril. Evoluţia ascendentă a preţurilor a fost întreţinută de persistenţa violenţelor social-politice şi religioase din Irak şi de declaraţiile preşedintelui american Obama potrivit cărora trupele americane nu vor reveni în Irak pentru a lupta împotriva insurgenţilor, fără a exclude însă posibilitatea unor atacuri militare ţintite.
Reamintim faptul că, deocamdată, ostilităţile sunt concentrate în partea de nord a Irakului, în timp ce principalele exploatări petrolifere sunt localizate în sud, zonă care asigură 75% din producţia de ţiţei a ţării şi 90 % din export. Irakul produce, în prezent, 3,6 mil.barili/zi şi exportă aproximativ 2,5-2,7 milioane barili/zi..
Riscul luat în calcul de către analişti este acela ca forţele sunite opozante celor guvernamentale, care acţionează în nord, să avanseze puternic înspre sud şi să închidă infrastructura petrolieră de extracţie din zonă, fapt care ar avea ca efect reducerea severă a producţiei şi a exporturilor şi ar antrena o creştere a preţului ţiţeiului Brent la peste 120 $/baril, chiar la 125 $/baril, şi al WTI la peste 110 $/baril. Rapoartele apărute în cursul săptămânii, conform cărora atât companiile americane majore, cât şi unele companii petroliere chineze, ar fi început să-şi evacueze personalul neesenţial de la exploatările petrolifere din sudul ţării, au sporit temerile în legătură cu posibilitatea ca exporturile irakiene de ţiţei să fie afectate. Pe de altă parte, însă, aparenta consolidare a puterii forţelor kurde în nordul ţării pare să ofere garanţii de creştere a exporturilor provenite din nordul Irakului.
În schimb, o soluţionare politică a conflictului intern din Irak ar putea diminua preţurile ţiţeiului cu circa 5 $/baril.
Faptul că aceste evenimente se petrec, însă, pe fondul unui relativ excedent de ţiţei pe piaţa internaţională, alimentat de majorarea accentuată a producţiei de ţiţei din şisturi bituminoase” în SUA, reduce considerabil riscul de creştere al preţurilor ţiţeiului. Fără ţiţeiul din şisturi din SUA, preţurile ţiţeiului pe piaţa internaţională ar fi fost în prezent, de exemplu, cu 10-12 % mai mari decât cele actuale.
O informaţie de dată recentă menţionează revenirea treptată (deşi, deocamdată, foarte modestă) a Libiei pe pieţele petroliere, ca urmare a redeschiderii unui port în estul ţării şi a majorării producţiei de ţiţei. Ca urmare a reluării exploatărilor la două câmpuri petrolifere, producţia de ţiţei a ţării a crescut la 208.000 barili/zi, faţă de nivelul anterior, de 150.000 barili/zi, volum care nu reprezintă, însă, decât o mică fracţiune din producţia normală de 1,6 milioane barili/zi.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţul mediu săptămânal al gazului natural pe piaţa spot din SUA a avut o evoluţie cvasistaţionară, situându-se la un nivel de 168 $/1000 m.c., în condiţiile în care încălzirea vremii a generat o cerere uşor majorată pentru gaz din partea centralelor electrice, iar stocurile, în pofida unor creşteri importante, s-au menţinut la un nivel cu 30% inferior celui înregistrat în aceeaşi perioadă a anului precedent.
II. PRODUSE PETROLIERE
AUTOR: Mariana Papatulică
Benzină
Preţul benzinei cu CO 95, pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, a marcat o creştere importantă, de 5,49%, la o valoare medie săptămânală de 1.069,50 $/tonă. Creşterea a fost favorizată de majorarea preţului ţiţeiului Brent şi de perspectiva suplimentării exporturilor de benzină către SUA, Africa de vest (Nigeria) şi Africa de nord (Algeria), în contextul în care atât oferta rafinăriilor din sudul Europei cât şi a celor din Europa de nord-vest a fost redusă în ultimele săptămâni, ca urmare a profiturilor extrem de scăzute la prelucrarea ţiţeiului. Cererea de benzină a SUA a crescut, în ultima săptămână, cu 634.000 barili/zi, la 9,26 milioane barili/zi, în condiţiile în care rafinăriile locale şi-au redus indicele de utilizare de la 87,9 la 87,1%. Sezonul automobilistic de vară, aferent perioadei de concedii, debutează în SUA, la sfârşitul lunii mai, de Memorial Day (ziua comemorării eroilor căzuţi pe front), şi ia sfârşit la începutul lunii septembrie, de Ziua Muncii.
Motorină
Preţurile distilatelor medii pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, au crescut cu 3,41 % ĩn cazul motorinei cu 0,1% sulf, la 932,10 $/tonă, şi cu 2,94% în cazul diesel-ului, la 949,45 $/tonă.Creşterea a avut ca factori determinanţi tensiunile de pe piaţa ţiţeiului şi redresarea cererii din partea unor ţări imporatoare din Orientul Mijlociu şi este cu atât mai surprinzătoare cu cât, în ultimele săptămâni, preţurile diesel-ului s-au aflat sub presiunea exporturilor provenite din Rusia şi SUA şi a cererii scăzute, mai ales pentru motorina de încălzire. După decenii în care era cunoscută pentru distilatele medii de calitate inferioară, anul trecut Rusia s-a afirmat ca un producător şi exportator major de diesel cu conţinut ultra-redus de sulf (ULSD), un carburant de ardere curat, considerat standardul pentru conducătorii auto europeni. Cea mai mare parte a producţiei de diesel ULSD a Rusiei este destinată exportului. Supraabundenţa de diesel rusesc a erodat sever profiturile rafinorilor din Europa, care, în ultimii ani, au luptat cu scăderea cererii, cu supracapacitatea de producţie şi cu un şir de închideri de capacităţi.
Păcură
Preţul păcurii cu 3,5% sulf pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, a crescut cu 2,87%, la o valoare medie săptămânală de 590,15 $/tonă, evoluţie care a reflectat influenţa preţului ţiţeiului Brent.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date I.E.M.
IV. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
În termeni de valori medii săptămânale, cotaţia grâului american roşu moale nr. 2, în perioada 16 – 22 iunie 2014, la Bursa din Chicago, a înregistrat o scădere de 1,54% comparativ cu săptămâna anterioară, la 215,20 $/tonă.
Cu toate că media săptămânală a cotaţiilor grâului american s-a diminuat, pe parcursul celor 5 zile de tranzacţionare tendinţa a fost de creştere. Perioada analizată a debutat cu preţuri mai mici faţă de cele înregistrate în săptămâna anterioară, dar pe parcursul următoarelor 3 zile de tranzacţionare, se remarcă o evoluţie ascendentă a cotaţiilor. În săptămâna analizată acestea au oscilat între un nivel minim atins pe 16 iunie, respectiv 213,48 $/tonă şi un nivel maxim de 218,07 $/tonă, înregistrat pe 19 iunie. În ultima zi de tranzacţionare, cotaţiile s-au diminuat ca urmare a scăderii achiziţiilor din partea consumatorilor.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
În a treia săptămână a lunii iunie 2014, la Bursa din Chicago, media cotaţiilor porumbului american galben nr. 2 s-a diminuat cu 0,16% faţă de perioada precedentă, la 175,18 $/tonă.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, cotaţiile medii săptămânale la uleiul de soia şi la boabele de soia au avut evoluţii diferenţiate. Astfel, cotaţia medie la uleiul de soia a înregistrat o creştere de 2,64%, la 882,22 $/tonă, iar la soia boabe a fost de 519,08 $/tonă, ceea ce înseamnă o scădere de 1,95% faţă de media din săptămâna precedentă (529,54 $/tonă).
În perioada aprilie – mai 2014, exporturile de soia din Brazilia, SUA, Argentina şi Paraguay au totalizat 22,25 milioane de tone, fiind cu 6,3% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului 2013.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
La Bursa de la Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat s-a majorat cu 4,44%, la 479,78 dolari/tonă. Creşterea preţurilor zahărului rafinat din săptămâna 16 – 22 iunie a.c. se datorează anunţului făcut de autorităţile braziliene privind micşorarea recoltei de sfeclă de zahăr, cauzată de vremea nefavorabilă. Seceta prelungită din ultima perioadă a afectat culturile şi se anticipează o scădere însemnată a producţiei de zahăr din Brazilia, principalul producător şi exportator mondial de zahăr. Analistul elveţian Kigsman estimează că recolta din Centru-Sudul Braziliei, principala regiune producătoare, se va reduce cu 10% faţă de previziunile făcute acum 2 luni, fapt care va diminua producţie de zahăr şi etanol.
Un alt factor de creştere a preţurilor este, de asemenea, vremea nefavorabilă din India, cel de-al doilea producător mondial de zahăr. În India, ravagiile făcute de El Nino au afectat şi recolta de sfeclă de zahăr.
Săptămâna analizată a debutat cu preţuri mult mai ridicate faţă de cele înregistrate în săptămâna anterioară, iar pe tot parcursul celor 5 zile de tranzacţionare s-au înregistrat creşteri. Cotaţiile din perioada analizată au oscilat între un nivel minim atins pe 16 iunie, respectiv 466,80 dolari/tonă şi un nivel maxim de 491,50 dolari/tonă, înregistrat pe 20 iunie.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 16-22 iunie 2014, media cotaţiilor la cafea Arabica a fost de 3.744,09 $/tonă, cu 0,09% mai mult faţă de săptămâna anterioară, când s-a înregistrat 3.740,78 $/tonă.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotaţiilor a fost de 1.972,40 $/tonă, cu 2,28% mai mult comparativ cu săptămâna 09-15 iunie a.c., când s-a înregistrat 1.928,40 $/tonă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
În săptămâna 16-22 iunie 2014, media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7, care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.341,87 $/tonă, cu 0,92% mai mult comparativ cu săptămâna anterioară, când media cotaţiilor a fost de 3.311,45 $/tonă.
În perioada 16-22 iunie 2014, media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 3.132,00 $/tonă, cu 1,09% mai mult faţă de săptămâna 09-15 iunie a.c., când s-a înregistrat 3.098,20 $/tonă.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna analizată, ambele sorturi de bumbac au înregistrat majorări ale cotaţiilor, atribuite unor vânzări ridicate, în special pe piaţa americană. La Bursa din Liverpool, cotaţia medie a bumbacului Index “A” a fost de 2.037,42 $/tonă, înregistrând o creştere de 2,50% faţă de cotaţia săptămânii anterioare, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi s-a majorat cu 3,83%, situându-se la 1.964,13 $/tonă.
La ambele sorturi de bumbac se remarcă o evoluţie ascendentă a preţurilor în primele 3 zile de tranzacţionare, urmate de reduceri în ultimele 2 zile. În cazul bumbacului Index A, preţurile au oscilat între 2.016,47 dolari/tonă şi 2.066,09 dolari/tonă, iar la bumbacul american, minimul din perioada analizată a fost de 1.932,68 dolari/tonă, iar maximul de 2.009,86 dolari/tonă.
Potrivit celui mai recent raport al Departamentului American al Agriculturii (USDA), din luna iunie a.c., în sezonul 2014/15, care va debuta la 1 august 2014, producţia mondială de bumbac se va situa la 23,24 milioane tone, în scădere cu 2% faţă de nivelul sezonului actual, iar consumul mondial la 24,45 milioane tone, cu 2% mai ridicat faţă de sezonul 2013/14. Astfel, se va înregistra cel mai redus deficit al producţiei raportat la consum din ultimele 4 sezoane.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
Cotaţiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) s-au situat pe un trend ascendent în intervalul analizat, fără a depăşi pragul de 1.900 $/tonă, nivel ce ar putea încuraja producţia, în special în China, şi ar contribui astfel la majorarea excedentului. Media cotaţiilor a înregistrat o scădere de 0,72% faţă de media săptămânală anterioară, la 1.825,60 $/tonă. După şapte ani de excedent masiv, pe piaţa mondială a aluminiului s-a manifestat o îmbunătăţire semnificativă a elementelor fundamentale ale pieţei, după reducerile de capacităţi efectuate în SUA, UE şi Rusia şi prin limitarea capacităţilor excedentare din China, ca urmare a influenţei crescânde a costurilor de fabricaţie şi a interdicţiei exporturilor de bauxită din Indonezia. Aceşti factori vor asigura evoluţia favorabilă a cotaţiilor metalului alb în acest an.
Cererea moderată pentru metalul alb a contribuit la diminuarea stocurilor de metal la LME la 5.084.125 tone la 20 iunie şi a mediei săptămânale a acestora cu 0,76% faţă de media săptămânii anerioare, la 5.100.785 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului a crescut nesemnificativ, respectiv cu 0,73%, la 6.738,60 $/tonă. Această creştere este atribuită unor factori conjuncturali, pe fondul unei cereri modeste.
Nivelul stocurilor de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) a continuat să se reducă, cu 3,22% comparativ cu săptămâna precedentă, la 160.710 $/tone.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
Cotaţia medie a plumbului la LME a înregistrat o creştere nesemnificativă, de 0,19% faţă de media săptămânală anterioară, la 2.092,30 $/tonă, pe fondul cererii moderate. Scăderea cu 4% a producţiei de plumb la nivel mondial în primele patru luni ale acestui an, generată de reducerile substanţiale din China şi SUA, cât şi creşterea consumului mondial cu 12.000 tone faţă de oferta mondială de metal, asigură condiţii pentru menţinerea deficitului pe piaţa mondială a plumbului.
Ritmul lent al tranzacţiilor la bursa londoneză, în condiţiile în care piaţa este în deficit iar nivelul stocurilor la LME este comparabil cu cel de la finele anului 2010, exprimă existenţa unor cantităţi de metal aflate în stocuri nedeclarate sau înlocuirea metalului primar cu plumbul secundar. Acumularea a 1.775 tone, la 17 iunie, a determinat creşterea stocurilor şi a mediei acestora cu 0,72% faţă de media săptămânală anterioară, la 192.340 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Pe un trend ascendent, cotaţiile zincului la LME au atins cel mai înalt nivel la 20 iunie (2.167$/tonă), pe fondul datelor recente de la ILZSG, care evidenţiază un deficit de 107.000 tone pe piaţa mondială a zincului pe perioada ianuarie-aprilie 2014, comparativ cu deficitul de 17.000 tone înregistrat în perioada ianuarie-martie. Acest deficit este explicat prin creşterea cererii mondiale cu 7,5% în primele patru luni ale anului, la care o contribuţie importantă a avut majorarea consumului, cu 12,4% în China şi cu 23,8% în Coreea de sud în aceeaşi perioadă a anului. Potrivit specialiştilor de la Natixis, deficitul de zinc este previzionat să crească la 476.000 tone în acest an şi se va accentua în special după închiderea marilor mine în următorii doi ani. Menţinându-se între 2.100-2.200 dolari/tonă, cotaţia medie a înregistrat o creştere de 1,06% faţă de media săptămânală anterioară, la 2.126,30 $/tonă.
Stocurile de zinc la bursa londoneză, în scădere cu 123.000 tone în primele patru luni ale acestui an, s-au diminuat cu încă 8.350 tone în intervalul analizat, determinând scăderea mediei săptămânale a acestora cu 1,69% faţă de media săptămânală anterioară.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 16-22 iunie 2014, media cotaţiilor la nichel, la Bursa din Londra, a fost de 18.543,00 $/tonă, cu 1,28% mai mult comparativ cu intervalul precedent, când s-a înregistrat 18.309,00 $/tonă.
Stocurile de nichel la bursa londoneză, în săptămâna analizată, au crescut de la 286.668 tone înregistrate pe 16 iunie 2014. la 305.310 tone în data de 20 iunie a.c. (+18.642 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa de Metale din Londra, cotaţia medie a cositorului a marcat, în săptămâna analizată, o reducere de 1,22% comparativ cu cea din săptămâna anterioară, la 22.616 $/tonă, reflectând influenţa factorilor economici externi, dar şi creşterea stocurilor.
Stocurile de cositor la LME au înregistrat, în cele 5 zile de tranzacţionare, creşteri minore. Astfel, nivelul mediu al stocurilor de cositor în săptămâna 16-22 iunie 2014 a fost de 10.876 tone, în creştere cu 0,69% faţă de săptămâna precedentă (10.802 tone).
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date I.E.M.
VI. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
În lipsa unui angajament al Băncii Centrale a SUA (Fed) de a majora dobânda de referinţă, interesul investitorilor a migrat puternic spre aur, argint şi metalele platinice. Cu atât mai mult cu cât veştile despre cele două zone de conflict (Irak şi Ucraina) şi despre încercările de soluţionare a grevei minerilor din Republica Africa de Sud au fost extrem de îngrijorătoare.
Aur
Preţul de referinţă al unciei fine de aur<[1] a crescut cu 1,67%, la 1.283,80 $. Pe fondul deprecierii dolarului SUA şi al dorinţei investitorilor de găsi plasamente cât mai profitabile, uncia fină de aur a cotat puternic ascendent, reuşind să revină, pentru prima dată după 14 aprilie, peste nivelul de 1.310 $. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 20 iunie uncia fină de aur valora cu aproape 4% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.312,50 $, comparativ cu 1.273 $ pe 13 iunie.
În România, valoarea de referinţă a gramul de aur[2] a crescut cu 1,39%, la 133,49 lei. Scumpirea s‑a datorat trendului puternic ascendent pe care a cotat uncia fină la Londra, care a anulat efectul deprecierii dolarului SUA în raport cu moneda naţională de aşa manieră încât, pentru prima dată după 15 aprilie, valoarea gramului de aur a revenit peste nivelul de 136 lei. Prin urmare, pe 20 iunie Banca Naţională a României anunţa un preţ cu aproape 3% mai mare decât cu o săptămână în urmă: 136,04 lei/gram, comparativ cu 132,60 lei/gram în 13 iunie.
Argint
Preţul de referinţă al unciei fine de argint[3] a crescut cu 3,42%, la 19,90 $. Susţinut de o puternică cerere de investiţie, argintul a fost cel mai „performant” metal preţios, reuşind să se scumpească atât de puternic în ultimele trei zile din intervalul analizat (+6%) încât vineri cota la cel mai ridicat nivel înregistrat după 18 martie. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 20 iunie uncia fină de argint valora cu peste 5% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 20,62 $, comparativ cu 19,58 $ în 13 iunie.
Platină
Preţul de referinţă al unciei fine de platină[4] a scăzut cu 0,7%, la 1.446,80 $. Această situaţie s‑a datorat trendului descendent pe care au cotat metalele platinice în perioada în care negocierile din Republica Africa de Sud păreau să conducă spre o încetare a conflictului de muncă din sectorul minier. De miercuri însă, după ce compania Anglo American Platinum a anunţat că membrii Amcu (Association of Mineworkers and Construction Union) au noi cerinţe salariale, de natură să depăşească limitele stabilite prin acordul de principiu încheiat cu producătorii în săptămâna anterioară, piaţa a reînceput să‑şi facă griji în privinţa raportului dintre cerere şi ofertă. Prin urmare, după trei scumpiri consecutive (în urma cărora preţul a crescut cu 2%), la închiderea fixingului londonez din 20 iunie uncia fină de platină valora cu peste 1,3% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.456 $, comparativ cu 1.437 $ în 13 iunie.
Paladiu
Preţul de referinţă al unciei fine de paladiu[4]s‑a diminuat cu 2,1%, la 822 $. Pe parcursul intervalului analizat, metalul a cotat în condiţii similare platinei: ieftinirea din primele două zile a fost urmată de trei scumpiri consecutive, în urma cărora preţul a crescut cu peste 2%, iar la închiderea fixingului londonez din 20 iunie uncia fină de paladiu valora cu aproape 3% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 829 $, comparativ cu 816 $ în 13 iunie.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu in coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)
VII. Piaţa Valutară şi Pieţele de Capital
AUTOR: Andrei Rădulescu
Piaţa valutară
Dolarul american a consemnat evoluţii mixte săptămâna trecută, sub influenţa deciziilor de politică monetară ale FED (Banca Centrală americană a semnalat că va menţine o politică monetară relaxată pe termen mediu.
Pe de o parte, moneda americană a consemnat evoluţii predominant nefavorabile faţă de principalele monede ale ţărilor dezvoltate. Pe de altă parte, dolarul a înregistrat evoluţii favorabile în raport cu monedele din principalele economii emergente şi în dezvoltare.
Raportat la moneda unică europeană, dolarul american s-a depreciat în medie cu aproximativ 0,2% pe parcursul săptămânii trecute. De asemenea, moneda americană a pierdut 1% în raport cu lira sterlină, evoluţie influenţată şi de perspectiva divergentă privind politica monetară pe termen scurt (Statele Unite vs. Marea Britanie).
Nu în ultimul rând, moneda americană s-a depreciat şi în raport cu alte monede ale ţărilor dezvoltate: coroana suedeză (0,1%), yen-ul nipon (cu 0,1%), franc-ul elveţian (0,3%), coroana daneză (0,3%), dolarul canadian (cu 0,4%) şi kiwi neo-zeelandez (cu 1,2%).
Pe de altă parte, se notează aprecierea dolarului american cu 1,1% faţă de dolarul australian şi cu 1,2% în raport cu coroana norvegiană.
În ceea ce priveşte monedele economiilor emergente şi în dezvoltare se notează aprecierea cursului mediu al dolarului american faţă de: peso mexican (cu 0,2%), real-ul brazilian (cu 0,4%), peso filipinez (cu 0,4%), ringgit-ul malaysian (cu 0,4%) şi rupia indiană (cu 1,4%), evoluţii influenţate şi de cererea în creştere de dolari în contextul majorării cotaţiilor internaţionale la ţiţei (către nivelul maxim din ultimele 9 luni).
Raportat la leul românesc, dolarul a stagnat pe parcursul săptămânii trecute, evoluţie determinată de dinamica cursurilor EUR/SUD (apreciere cu 0,2%) şi EUR/RON (creştere cu 0,2%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/USD şi EUR/RON.
Pieţe de capital
Cursul acţiunilor pe pieţele internaţionale de capital a crescut pe parcursul săptămânii trecute, evoluţie susţinută de deciziile de politică monetară din Statele Unite, de dinamica unor indicatori macroeconomici, dar şi de informaţiile din sfera unor companii. La a 4-a şedinţă de politică monetară din acest an, Banca Centrală din Statele Unite (F.E.D) a semnalat că va menţine o politică relaxată pe termen mediu. De asemenea, Preşedintele F.E.D, d-na J. Yellen, a apreciat că nu există pericolul unor fenomene de bubble pe pieţele de acţiuni.
Indicele global MSCI (All Country Index) s-a apreciat cu 1%, către un nivel record. Se notează dinamica pieţei americane: indicii S&P 500 şi Dow Jones au consemnat ritmuri de creştere de 1,4% (la 1 962,87 p.), respectiv 1% (la 16 947,08 p.) (niveluri record), pe o volatilitate în atenuare cu 11%, către nivelul minim de la începutul anului 2007 (indicatorul VIX). Se remarcă evoluţia acţiunilor americane din sectorul energetic, susţinută de majorarea cotaţiilor internaţionale la ţiţei (date fiind violenţele din Iraq): Chevron (4%).
În Europa, indicele regional Dow Jones Stoxx 600 s-a apreciat cu 0,3% săptămâna trecută, evoluţie influenţată şi de semnalele emise de Vice-Guvernatorul Băncii Centrale Europene în direcţia implementării unor noi măsuri monetare neconvenţionale pentru a contracara nivelul redus al inflaţiei din Zona Euro (în mai 2014, rata anuală a, inflaţiei s-a situat la numai 0,5%, după ce în aprilie atinsese 0,7%).
În Asia, indicele MSCI Asia Pacific a crescut pentru a 6-a săptămână consecutiv, cu 0,4%, către nivelul maxim din luna iunie 2008.
În România, indicii bursieri interni au consemnat evoluţii mixte săptămâna trecută, sentimentul din pieţele financiare internaţionale fiind contrabalansat de deschiderea ofertei publice iniţiale la compania Electrica, dar şi de vânzarea unui pachet de 5% din Romgaz de către Fondul Proprietatea. Indicele BET a pierdut 2,4%, până la 6 747,8 p., în timp ce indicele BET-C s-a depreciat cu 1,5%, până la 3 395 p. pe parcursul săptămânii trecute. Pe de altă parte, indicele BET-FI a crescut cu 0,7%, până la 28 587,2 p..
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date I.E.M.
1 Media săptămânală a valorilor comunicate în după amiaza fiecărei zile de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
2 Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
3 Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
4 Media săptămânală a valorilor comunicate în după amiaza fiecărei zile de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).
