I.ŢIŢEI
AUTOR:Mariana Papatulică
În săptămâna 16-22 martie 2015, preţurile ţiţeiului au continuat să înregistreze scăderi importante, în termeni de medii săptămânale, pe principalele pieţe la termen din New York şi Londra, la valori considerate a fi cele mai reduse din ultimii 6 ani: preţul WTI (West Texas Intermediate-SUA) la bursa Nymex din New York, în tranzacţiile cu termen de livrare în aprilie, a scăzut cu circa 7%, la o medie de 44,34 $/baril, în timp ce cotaţia ţiţeiului Brent (Marea Britanie) în contractele futures, cu scadenţă în aprilie, la bursa petrolieră ICE din Londra, au scăzut cu 4,08%, la o valoare medie de 54,52 $/baril.
Menţinerea unei producţii ridicate a OPEC, continurea trendului puternic ascendent al producţiei şi stocurilor de ţiţei ale SUA, unele semnale conform cărora Iranul şi Rusia ar urma să-şi suplimenteze, în curând, exporturile pe piaţa internaţională- ceea ce ar mări şi mai mult supraoferta– şi continuarea (cu o scurtă excepţie) a procesului de apreciere a dolarului SUA au constituit principalii factori care au stat la baza declinului preţurilor.
Faptul că reducerea numărului de platforme de foraj în SUA nu a reuşit să diminueze până în prezent dinamica ascendentă a producţiei sale de ţiţei se datorează randamentului foarte ridicat al unor exploatări de ţiţei din şisturi. Stocurile de ţitei ale SUA au crescut din nou într-un cuantum important de aproape 10 mil.barili, în săptămâna anterioară celei analizate.
Pe de altă parte,OPEC, care asigură circa 40% din oferta mondială de ţiţei,nu intenţionează să convoace o reuniune extraordinară pentru a discuta măsuri de stopare a declinului preţurilor. Cele 12 state membre OPEC, care se vor întruni de abia în data de 5 iunie 2015, au realizat o producţie de 30,6 milioane barili/zi, în februarie,depăşindu-şi plafonul oficial de producţie,pentru a 9-a lună consecutiv.
Trendul puternic descendent al preţurilor a fost, pentru scurt timp, întrerupt în data de 18 martie, când preţurile au crescut ca efect al deprecierii dolarului în raport cu euro. Moneda europeană s-a apreciat în urma semnării unei “Note de conciliere” între liderii Greciei şi ai Germaniei referitoare la menţinerea Greciei în Zona euro, ceea ce a făcut ca ţiţeiul să devină mai atractiv (mai ieftin) pentru importatorii europeni.
Perspective
Eugene Weinberg, şeful departamentului de conjunctură a pieţelor de mărfuri din cadrul Commerzbank, declara că nu ar fi surprins dacă preţul ţiţeiului Brent ar scădea la aproximativ 50 $/baril în următoarele săptămâni.
Marea Nordului şi, în speţă, ţiţeiul Brent sunt afectate de propriile probleme, care riscă să fie agravate de prăbuşirea preţurilor internaţionale ale tiţeiului. Guvernul britanic, într-o încercare disperată de a menţine sectorul de ţiţei şi gaze pe “linia de plutire”, a propus noi reduceri fiscale, în această săptămână, la solicitarea companiilor petroliere care consideră că impozitele împovărătoare fac producţia de ţiţei şi gaze din ce în ce mai puţin rentabilă. Reducerile fiscale ar urma să diminueze taxa suplimentară pe ţiţei şi gaze natural, de la 30% la 20%. Aceste măsuri survin într-un moment când zăcământul „iconic” de ţiţei Brent se apropie de epuizare, fapt perceput ca un simbol al „decăderii” rolului MăriiNordului în oferta mondială de ţiţei. Cu o producţie curentă de numai 1.000 barili/zi (50.000 tone/an), Brentul nu mai reprezintă decât o „umbră” a zăcamântului-gigant de la începutul anilor 80, ceea ce ridică serioase întrebări în legătură cu utilizarea sa în continuare ca ţiţei de referinţă în comerţul international. Cu toate acestea, piaţa contractelor futures pentru Brent este încă una dintre cele mai importante, dar epuizarea sa fizică treptată, ca şi a altor zăcăminte din Marea Nordului grăbeşte ziua în care alte ţiţeiuri de referinţă – cum ar fi Dubai – vor eroda considerabil poziţia Brentului ca ţiţei de referinţă.
Perspectiva apropiată a finalizării unui acord între marile puteri mondiale (5+1) şi Iran cu privire la programul său nuclear a alimentat ideea potrivit căreia suspendarea embargoului petrolier asupra acestei ţări ar permite o creştere rapidă şi substanţială (de circa 1 mil.barili/zi) a exportului de ţiţei al acestei ţări, pe o piaţă internaţională deja excedentară, fapt care ar exercita o presiune negativă suplimentară asupra preţurilor ţiţeiului.
Referitor la acest acord menţionăm că, deşi cele două părţi au făcut progrese semnificative, există încă multe probleme nerezolvate. Unul dintre punctele nevralgice se referă la intervalul de timp în care ar urma să fie ridicate sancţiunile asupra Iranului. Iranul insistă asupra ridicării imediate, în timp ce statele occidentale insistă pe un control riguros din partea Agenţiei Internaţionale pentru Energie, care ar putea dura ani de zile. Pe de altă parte, chiar în ipoteza perfectării acordului, mai mulţi analişti, între care Amrita Sen, analist-şef la firma de consultanţă „Energy Aspects” din Londra, consideră că este puţin probabil ca Iranul să fie în măsură să-şi majoreze atât de rapid şi, mai ales într-un cuantum semnificativ, exportul de ţiţei, după ce producţia sa a fost blocată ani în şir, iar reactivarea unor exploatări petrolifere trecute în conservare necesită timp şi investiţii importante, indisponibile pentru o ţară multă vreme afectată de sancţiuni economice şi cu un deficit bugetar împovărător.
Analiştii de la „Bank of America Merrill Lynch” consideră că este puţin probabil ca preţurile ţiţeiului să se redreseze, în viitorul apropiat, estimând o medie a preţurilor de 52 $/baril în 2015 şi de 58 $/baril în 2016. „Această combinaţie între un dolar mai puternic şi încetinirea creşterii economice şi, implicit, a cererii, de energie în Chinaindică faptul că tendinţa de declin al preţurilor energiei nu va disparea prea curând”.
II. GAZ NATURAL
AUTOR:Mariana Papatulică
Cotaţia medie săptămânală a gazului natural, pe piaţa la termen Nymex din New York, în tranzacţiile cu livrare în luna aprilie 2015, a înregistrat o creştere de 3,54%,la un nivel mediu de 100,11 $/1000 m.c,în contextul în care condiţiile meteo s-au înrăutăţit, din nou, pe Coasta de est a SUA (zona New Yok-Boston). În schimb, în restul teritoriului SUA, preţurile pe pieţele spot au rămas staţionare sau au scăzut uşor, în condiţiile în care stocurile de gaze naturale se menţin la un nivel cu 50% superior celui din perioada corespunzătoare a anului precedent.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date I.E.M.
III. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
Media cotaţiilor grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, în perioada 16 – 22 martie 2015, a fost de 188,88 $/tonă, cu 3,16% mai mare faţă de cea înregistrată cu o săptămână în urmă. Creşterea cotaţiilor a avut loc pe fondul îngrijorărilor comercianţilor conform cărora condiţiile meteorologice nefavorabile din Statele Unite vor afecta culturile de grâu.
De asemenea, prognozele realizate de Departamentul American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA) în ultimul său Raport din martie arată că producţia de grâu la nivel mondial, din sezonul actual (2014/15), va fi de 724,8 milioane tone, în scădere uşoară faţă de cât se anticipase cu o lună în urmă (725 mii tone).
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
În intervalul analizat, cotaţia medie a porumbului american galben nr. 2, la Bursa din Chicago, s-a diminuat cu 2,76% comparativ cu perioada anterioară, la 148,28 $/tonă.
Reducerea cotaţiilor s-a datorat prognozelor USDA, din martie a.c., care arată că exportul cu porumb al ţărilor producătoare, în sezonul 2014/15, va fi de 117,8 milioane tone, cu aproape 1% mai mare comparativ cu previziunile din luna anterioară.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, în săptămâna analizată (16 – 22 martie 2015), preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat scăderi. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia a fost de 354,51 $/tonă, cu 1,90% mai redusă faţă de cotaţia săptămânii precedente, iar cea a uleiului de soia s-a diminuat cu 1,03%, la 671,91 $/tonă.
Potrivit datelor publicate de Departamentul Agriculturii din SUA (USDA), în Raportul său din martie 2015, comerţul mondial cu soia s-a majorat în sezonul actual; exportul de soia este estimat la 117,417 milioane tone, cu aproximativ 4% mai mult faţă de cel din sezonul anterior, iar importul se situează la 114,075 milioane tone (+2,5%) faţă de 2013/2014).
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna 16 – 22 martie 2015, la Bursa de la Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat s-a micşorat cu 0,89% faţă de cotaţia săptămânii anterioare, situându-se la 366,08 $/tonă.
Tendinţa preţurilor din primele 4 zile de tranzacţionare a fost de scădere, dar oscilaţiile înregistrate au fost minore, iar în ultima zi preţurile au înregistrat creşteri. Săptămâna a debutat cu preţuri mai ridicate faţă de cele înregistrate în ultima zi a săptămânii precedente. Astfel,în perioada analizată, preţurile au variat între un nivel maxim de 368,70 $/tonă, pe 16 martie şi unul minim de 363,70 $/tonă, pe 19 martie a.c..
Potrivit celui mai recent Raport al Departamentului American al Agriculturii, în sezonul 2014/15, stocurile mondiale de zahăr sunt estimate la 42,2 milioane tone. Deşi în scădere faţă de sezonul 2013/14 (-4%), stocurile mondiale de zahăr se menţin la niveluri foarte ridicate. Totuşi, dupa 4 sezoane consecutive de creşteri, în sezonul actual se remarcă o diminuare a acestora. (în sezonul 2010/11, stocurile mondiale de zahăr s-au situat la 29,2 milioane tone, iar în sezonul 2011/2012 au totalizat 35,13 mil. tone).
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 16-22 martie 2015, media cotaţiilor la cafea Arabica a fost de 3.021,29 $/tonă, cu 5,55% mai mult faţă de săptămâna anterioară.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotaţiilor a fost de 1.775,00 $/tonă în intervalul analizat, cu 0,16% mai puţin comparativ cu săptămâna precedentă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
Media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursade la Londra, CIF, a fost de 2.884,76 $/tonă, cu 3,03% mai puţin comparativ cu săptămâna anterioară.
În perioada 16-22 martie 2015, media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursadin New-York, franco-depozit, a fost de 2.800,20 $/tonă, cu 5,03% mai puţin faţă de intervalul precedent.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna analizată, preţurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat creşteri reflectând vânzări mai ridicate comparativ cu săptămâna anterioară. La Bursa din Liverpool, cotaţia medie a bumbacului Index “A” a fost de 1.507,67 $/tonă (+0,08%), iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a crescut cu 1,35%, la 1.362,47 $/tonă.
La bumbacul Index „A”, preţurile au oscilat între 1.481,76 $/tonă, nivel minim, în a doua zi de tranzacţionare, şi 1.535,78 $/tonă, nivel maxim, în data de 20 martie. În cazul bumbacului american, cel mai ridicat preţ din săptămâna analizată a fost de 1.388,05 $/tonă, iar cel mai scăzut a fost de 1.327,63 $/tonă. În săptămâna analizată se remarcă o creştere de 12% a vânzărilor comparativ cu săptămâna precedentă.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
IV. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
Întreruperea trendului crescător al cotaţiilor aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) în ultima zi a intervalului analizat a contribuit la menţinerea cotaţiei medii în marja 1.700-1.800 $/tonă. Deşi în uşoară creştere, cu 1,12% faţă de media săptămânală anterioară, la 1.769,60 $/tonă, nivelul înregistrat de cotaţia medie exprimă performanţele slabe ale aluminiului în cel de-al patrulea interval consecutiv, pe fondul supraofertei de metal pe piaţa mondială. Existenţa excedentului de metal alb pe piaţa mondială, estimat de specialiştii de la Economist Intelligence Unit (EIU), la 166.000 tone în 2014 a generat un nivel scăzut al primelor şi încurajarea retragerii unor cantităţi însemnate de aluminiu din depozite, unde au fost oferite ca garanţie pentru împrumuturi financiare.
Rentabilitatea ofertelor de finanţare, limitată de creşterea ratelor dobânzilor în SUA, a determinat revenirea unor cantităţi însemnate de metal alb în depozitele LME, al căror nivel a crescut la 3.976.650 tone, după acumularea a 69.275 tone în cursul intervalului analizat. Aceste acumulări de metal alb au determinat creşterea mediei săptămânale a stocurilor cu 0,77% faţă de media săptămânală anterioară, la 3.947.025 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) a înregistrat o uşoară reducere de 0,10%, la 5.813,10 $/tonă. În ultima lună, cotaţia cuprului a scăzut sub nivelul de 6.000 $/tonă. Motivul principal al acestei evoluţii este reprezentat de aprecierea dolarului în raport cu moneda eurodin ultimele săptămâni. Media stocurilor de cupru la Bursa de la Londra a continuat trendul ascendent, înregistrând o nouă majorare, de 3,37%, faţă de media săptămânală anterioară, la 340.955 tone.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
Deşi au avut o creştere spectaculoasă în intervalul anterior, cotaţiile plumbului la LME au înregistrat o scădere abruptă în intervalul analizat, sub pragul de 1.700 $/tonă, pe fondul aprecierii dolarului SUA în raport cu moneda unică europeană şi al acumulărilor de metal în stocurile de la bursa londoneză. Declinul cel mai sever al cotaţiilor zilnice ale plumbului în comparaţie cu celelalte metale neferoase, exprimând influenţa imediată a modificărilor ofertei asupra cererii pe piaţa cea mai echilibrată în comparaţie cu celealte metale de bază, a contribuit la scăderea cotaţiei medii cu 4,30% faţă de media săptămânală anterioară, la 1.730,10 $/tonă. Acumulările semnificative de plumb la depozitele LME în cursul intervalului analizat au contribuit la creşterea mediei săptămânale a stocurilor cu 7,02% faţă de media săptămânală anterioară, la 231.420 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Oscilaţiile cotaţiilor zincului în marja 1.985-2.015 $/tonă în intervalul analizat au condus la coborârea mediei săptămânale sub pragul de 2.000 $/tonă. Scăderea uşoară a cotaţiei medii cu 0,16% faţă de media săptămânală anterioară, la 1.999,80 $/tonă, s-a înregistrat sub influenţa aprecierii dolarului SUA în raport cu moneda unică europeană. Cererea susţinută pentru metalul alb-albastru s-a reflectat în diminuarea stocurilor de la bursa londoneză, care au totalizat 524.075 tone la 20 martie. Ritmul intens al trazacţiilor cu metal la LME a determinat diminuarea mediei săptămânale cu 1,96% faţă de media săptămânală anterioară, la 530.445 tone.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 16-22 martie 2015, media cotaţiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 13.713,00 $/tonă, cu 2,25% mai puţin comparativ cu intervalul precedent.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au crescut de la 428.910 tone, nivel înregistrat pe 16 martie 2015, la 430.482 tone în data de 20 martie, a.c. (+1.572 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
În săptămâna analizată, cotaţiile internaţionale ale cositorului, la Bursa de Metale din Londra, au continuat un trend descendent, situându-se sub valorile celor din săptămâna anterioară, pentru a treisprezecea săptămână consecutivă.
Pe parcursul intervalului 16 – 22 martie 2015, cotaţia medie a cositorului a atins un minim de 17.113 $/tonă, acesta fiind cel mai redus nivel din ultimii patru ani (17.290 $/tonă 2010). Scăderea cotaţiilor cositorului se datorează în principal, evoluţiei balanţei mondiale producţie/consum a acestui metal şi aprecierii dolarului american faţă de euro.
Stocurile de cositor la LME în ultima zi de tranzacţionare (20 martie a.c.) au atins cel mai mic nivel din ultimele 5 luni, coborând sub pragul de 10.175 tone. (-3,66% comparativ cu perioada anterioară), la 10.225 tone.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date I.E.M.
V. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Săptămâna a fost marcată de reuniunea de politică monetară a Băncii Centrale din SUA (F.E.D.), la sfârşitul căreia s-a subliniat, în principal faptul că este puţin probabil ca la reuniunea din aprilie să se decidă mult aşteptata majorare a ratei dobânzii de referinţă.;
Dezamăgirea celor care mizau pe revenirea la dobânzi pozitive şi pe menţinerea unui ritm alert în sectoarele industriale din SUA a fost atât de mare încât s‑a resimţit şi pe pieţele londoneze ale metalelor preţioase, unde a stopat brusc tendinţa de ieftinire abruptă. Cu toate acestea, doar aurul şi argintul au reuşit să se scumpească în termeni de medii săptămânale.
Aur
Preţul de referinţă al aurului<[1]a crescut subunitarîn termeni de medii săptămânale(+ 0,23%), la 1.159,57 $/u.f.. Uşoara scumpire s‑a datorat bruştei modificări de trend intervenită în urma reuniunii de politică monetară a Fed, în urma căreia valoarea metalului a sporit cu mai mult de 3% în doar două zile. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 20 martie uncia fină de aur valora cu aproape 3% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.183,1 $, comparativ cu 1.152 $ în 13 martie.