I. ŢIŢEI
AUTOR: Brînduşa Covaci
Preţurile ţiţeiului Brent Anglia 38 API s-au caracterizat printr-un declin relativ nesemnificativ în săptămâna analizată, cu 1,78% – de la 80,25 $/baril la 78,82$/baril, pe fondul volatilităţii contractelor futures ale ţiţeiului Brent Anglia 38 API, care au devenit din ce în ce mai incerte din punct de vedere comercial. În acest context, se remarcă dificultatea vânzării acestora, indicând cerere din ce în ce mai scăzută într-un moment în care ţările OPEC sunt într-un amplu proces de negociere a reducerii producţiei de ţiţei. Datele statistice existente la nivel european indică un fenomen, care din punct de vedere istoric a fost rar întâlnit la nivel economic, respectiv a treia recesiune într-o perioadă scurtă de timp, ca urmare a faptului că zona euro nu a reuşit să îşi revină complet din criza datoriilor suverane. Reducerea creditării şi a fluxurilor de capital din zona euro, din ultimii doi ani, au un impact direct asupra evoluţiei burselor de mărfuri din Europa, în special a ţiţeiului.
Conform analiştilor MarketWatch, Barbara Kollmeyer şi Eric Yep se apreciază că au avut loc modificări majore pe linia contractelor futures din domeniul ţiţeiului. Vineri, 21 noiembrie 2014, Banca Populară a Chinei a anunţat reducerea ratelor dobânzii, scopul fiind stimularea economiei în general şi a consumului în particular. Această acţiune s-a concretizat prin reducerea ratei anuale la depozite cu 0,25 puncte procentuale şi a celei la credite cu 0,4 puncte procentuale. În paralel cu aceste măsuri, s-a decis flexibilizarea ratelor la depozite. Urmare a celor amintite anterior, se preconizează că va creşte nivelul consumului, în special de ţiţei şi de materii prime.
Înainte de această ”mutare surpriză” a Chinei, preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a semnalat că BCE este gata să-şi intensifice acţiunile privind achiziţia de active (quantitative easing), creându-se premisele pentru creşterea economică a zonei euro şi, implicit, a cererii de ţiţei. În acest context, Matt Smith, analist la Schneider Electric, semnalează că este prima dată, după 2012, când reducerea ratelor dobânzii din China influenţează stimularea creşterii economice a Zonei euro şi sporirea consumului de ţiţei.
Carsten Fritsch, analist la Commerzbank, consideră că măsurile menite să stimuleze creşterea economică şi consumul de ţiţei nu vor avea succesul scontat în privinţa majorării preţurilor la ţiţei. Măsurile întrerpinse pot, cel mult, să influenţeze piaţa ţiţeiului pe termen scurt, dar pe termen lung nu poate exista sustenabilitate decât prin intervenţia directă a OPEC-ului. Aşteptările participanţilor la întâlnirea membrilor OPEC de săptămâna viitoare sunt mari, dar previziunile asupra iniţierii unor măsuri concrete sunt sumbre.
Analistul Tim Evans de la Citi Futures subliniază faptul că, totuşi, comercianţii sunt reticenţi în a încheia noi angajamente înainte de summit-ul OPEC din 27 noiembrie, cu atât mai mult cu cât există semnale că OPEC va propune şi va susţine doar măsuri privind reducerea producţiei de ţiţei.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Brînduşa Covaci
Preţurile gazului natural pe piaţa spot, SUA, au crescut relativ semnificativ (cu 4,97%) în cursul săptămânii analizate, atingând nivelul de 153,28 $/1000 mc, pe fondul modificării cererii de gaz natural, reflectată în creşterea preţurilor la contractele futures cu scadenţă în decembrie 2014.
III. PRODUSE PETROLIERE
AUTOR: Brînduşa Covaci
Raportate la preţurile din ultimele săptămâni, cotaţiile produselor petroliere pe piaţa nord-vest europeană au cunoscut variaţii diferite. Astfel, în comparaţie cu săptămâna precedentă, media preţurilor, în condiţiile de livrare SPOT, N-V Europa, CIF cargouri, s-a redus la majoritatea produselor : la benzina regular 95 CO, cu 3,20% la nivelul de 745,10 $/tonă, la motorină 0,1% sulf de încălzire (calitate germană), cu 2,81% la 705,45 $/tonă, la motorina Diesel 50 ppm.sulf (de provenienţă franceză), cu 3,67%, la nivelul de 737,00 $/tonă, la păcură 3,5% sulf, cu 4,19% la 398,90 $/tonă, la JET Kerosen (carburant de aviaţie), cu 3,99% la 766,75 $/tonă. Cotaţia medie săptămânală la nafta a crescut cu 1,18%, la nivelul de 624,70 $/tonă. În săptămâna analizată, preţul benzinei regular 95 CO s-a cifrat la nivelul cel mai scăzut, din noiembrie 2010 până în prezent, pe fondul reducerii preţului ţiţeiului şi al creşterii stocurilor de produse petroliere.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date I.E.M.
IV. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
Temperaturile extrem de scăzute şi precipitaţiile abundente din regiunea de vest a Statelor Unite, al doilea mare exportator mondial de grâu, au fost principalii factori care au influenţat tendinţa cotaţiilor acestui produs la Bursa din Chicago. Cotaţiile grâului american roşu moale nr. 2, în perioada 17 – 23 noiembrie 2014, au fluctuat între o valoare maximă de 202,73 $/tonă înregistrată luni, 17 noiembrie, şi una minimă de 197,59 $/tonă, pe 19 noiembrie. În ultimele două zile de tranzacţionare cotaţiile s-au menţinut la 201,08 $/tonă, pe fondul unei stări de aşteptare din partea comercianţilor privind rapoartele oficiale, care să arate impactul condiţiilor meteorologice asupra culturilor de grâu.
În aceste condiţii, media săptămânală a grâului american a fost de 200,84 $/tonă, cu 1,24% mai mare comparativ cu cea din perioada anterioară.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
Pe 19 noiembrie a.c., la Bursa din Chicago, porumbul american galben nr. 2 a atins cea mai mică cotaţie din ultimele două săptămâni de tranzacţionare. Media cotaţiilor din perioada analizată a scăzut cu 1,59% faţă de cea din săptămâna anterioară, la 146,35 $/tonă.
Trendul descendent al cotaţiilor porumbului american a reflectat Raportul Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA), care arată că aproape 90% din recolta SUA (principalul producător şi exportator mondial) a fost strânsă de pe câmp, iar oferta din partea agricultorilor va fi foarte mare.
Potrivit USDA, producţia de porumb a SUA în sezonul actual (2014/15) se va ridica la un record istoric de 366 milioane tone, în creştere cu 4% faţă de 2013/14, iar exporturile se prognozează la circa 45 milioane tone, ceea ce reprezintă o pondere de aproape 40% în totalul exporturilor globale.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, în săptămâna analizată, preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat evoluţii diferenţiate. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia din săptămâna anterioară a fost de 376,52 $/tonă, cu 1,73% mai redusă faţă de cotaţia săptămânii precedente, iar cea a uleiului de soia a fost de 718,70 $/tonă, ceea ce înseamnă o majorare de 0,77% faţă de media din săptămâna precedentă. În cazul uleiului de soia, preţurile au oscilat între 720,81 $/tonă, nivel maxim şi 715,52 $/tonă, nivel minim.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna 17 – 23 noiembrie a.c., la Bursa de la Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat s-a diminuat cu 2,16%, la 417,90 $/tonă. Scăderea cotaţiilor din perioada analizată este atribuită unor vânzări mai reduse comparativ cu cele înregistrate în săptămâna anterioară. Pe parcursul săptămânii analizate, chiar dacă media săptămânală s-a diminuat, tendinţa cotaţiilor zilnice, a fost de creştere. Preţurile au oscilat între un nivel minim de 414,60 $/tonă, atins în prima zi de tranzacţionare, şi un nivel maxim, de 421,70 dolari/tonă, în a IV a zi.
Deşi în uşoară scădere faţă de sezonul trecut, stocurile mondiale de zahăr se menţin la niveluri foarte ridicate, ceea ce este un factor de presiune asupra preţurilor internaţionale. Potrivit celui mai recent raport al Departamentului American al Agriculturii, din 20 noiembrie a.c., în sezonul actual, stocurile mondiale de zahăr totalizează 44,44 milioane tone, nivel cu 3% mai scăzut faţă de sezonul 2013/14.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 17-23 noiembrie 2014, media cotaţiilor la cafea Arabica a fost de 4.206,26 $/tonă, cu 2,44% mai mult faţă de săptămâna anterioară.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotaţiilor a fost de 2.074,40 $/tonă în intervalul analizat, cu 1,29% mai mult comparativ cu săptămâna precedentă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
Media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 2.967,83 $/tonă, cu 1,52% mai puţin comparativ cu săptămâna anterioară.
În perioada 17-23 noiembrie 2014, media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 2.859,60 $/tonă, cu 0,09% mai puţin faţă de intervalul precedent.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna analizată, preţurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat scăderi, determinate de activitatea tranzacţională redusă. La Bursa din Liverpool, cotaţia medie a bumbacului Index “A” a fost de 1.463,02 $/tonă, cu 2,37% mai puţin faţă de cotaţia săptămânii trecute, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi s-a redus cu 3,58%, la 1.306,20 $/tonă.
La bumbacul Index „A”, preţurile au oscilat între un nivel minim de 1.453,10 $/tonă şi un nivel maxim de 1.472,94 $/tonă,. Pe tot parcursul săptămânii analizate, trendul cotaţiilor zilnice al acestui indice a fost de scădere, exceptând a treia zi de tranzacţionare, când preţurile au crescut uşor. Evoluţia cotaţiilor bumbacului american a fost diferită de cea a bumbacului Index „A”: săptămâna a debutat cu valori mai scăzute faţă de cele din săptămâna anterioară, în a doua zi de tranzacţionare preţurile au crescut, în următoarele 2 zile au înregistrat scăderi, iar în ultima zi s-au revigorat uşor. Maximul de preţ din această săptămână a fost atins pe data de 18 noiembrie şi a fost de 1.322,34 dolari/tonă, iar în a 4 a zi, s-a înregistrat nivelul minim de 1.290,81 dolari/tonă.
Potrivit Raportului Departamentului American al Agriculturii, din luna noiembrie a.c., în sezonul 2014/15 (care a debutat la 1 august 2014), Statele Unite, principalul exportator mondial, înregistrează o majorare de 28% a producţiei, la 3,5 milioane tone. Totuşi, exporturile din acest sezon nu sunt previzionate să înregistreze creşteri, fiind influenţate de reducerea cererii din partea Chinei. În sezonul 2014/15, exportul SUA se va situa la 2,18 milioane tone, cu 5% mai puţin faţă de sezonul anterior.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
V. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
Cotaţia media a aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) a înregistrat o scădere cu 0,23% faţă de media săptămânală anterioară, la 2.036,90 $/tonă, pe fondul cererii mai lente din China, India, Brazilia. Nivelul actual al preţurilor exprimă existenţa unui echilibru sensibil între stocuri şi capacităţile de producţie temporar închise şi cererea care continuă să limiteze potenţialul de creştere al preţurilor. Deşi, specialiştii previzionează în 2014, un deficit de 1,3 milioane tone, pe pieţele din regiunile ex-China, excedentul de metal alb în China va totaliza 1,2-1,5 milioane tone, acesta fiind exportat sub formă de semi-fabricate, pentru a se evita taxa percepută pentru exportul de metal sub formă de lingouri. Previziunile susţin o creştere a preţurilor aluminiului în 2015 şi 2016 pe baza majorării cererii, care va determina repunerea în funcţiune a capacităţilor închise în regiunile ex-China.
Nivelul stocurilor de metal alb la bursa londoneză a scăzut la 4.368.825 tone la 21 noiembrie, iar media săptămânală a acestora s-a diminuat cu 0,70% faţă de media săptămânală anterioară, la 4.376.855 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra a înregistrat practic o stagnare (0,01%), la 6.725,80 $/tonă faţă de săptămâna precedentă. Începând cu mijlocul lunii septembrie şi până în prezent cotaţia cuprului a scăzut sub nivelul de 7.000 $/tonă (până la 6.684 $/tonă), datorită cererii slabe şi deprecierii dolarului faţă de moneda euro.
Stocurile de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) au continuat să se reducă, înregistrându-se o scădere de 0,17% în săptămâna analizată faţă de cea anterioară, la 160.540 tone.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
Cotaţiile plumbului la LME au oscilat între 2.017 şi 2.060 $/tonă, determinând o creştere uşoară a mediei săptămânale cu 0,14% faţă de media săptămânală anterioară, la 2.028,50 $/tonă, pe fondul creşterii lente a cererii din China şi al fluctuaţiilor dolarului SUA în raport cu moneda unică europeană. Deşi nu au urmat tendinţa de scădere din iulie până la mijlocul lunii octombrie, cotaţiile plumbului la LME rămân foarte scăzute pentru sezonul rece, în care cererea este în creştere în emisfera nordică.
Acumularea a 1.125 tone plumb în stocurile de la LME la 19 noiembrie a întrerupt trendul de scădere al acestora, menţinând media săptămânală la un nivel aproape neschimbat în comparaţie cu media săptămânală anterioară, de 216.940 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Scăderea cu 0,52% faţă de media săptămânală anterioară a cotaţiei medii a zincului la LME, la 2.249,30 $/tonă s-a înregistrat pe fondul incertitudinii creşterii cererii pentru metal din China şi al măsurilor aplicate de oficialii LME, menite să tempereze depozitarea metalului ca garanţie pentru împrumuturile financiare. Potrivit specialiştilor de la Institutul Internaţional de Studii privind Plumbul şi Zincul (International Lead and Zinc Study Group-ILZSG), piaţa mondială a zincului a înregistrat un deficit de 297.000 tone în primele 10 luni ale acestui an, indiciu al existenţei stocurilor nedeclarate din China cât şi în alte regiuni. Deşi piaţa tinde spre echilibru, perspectivele acesteia vor fi influenţate de livrări substanţiale de metal din depozitele LME în scopul finanţării.
Stocurile de zinc la LME au scăzut continuu până la 676.225 tone, iar media acestora s-a diminuat cu 1,42% faţă de media săptămânală anterioară, la 680.600 tone
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 17-23 noiembrie 2014, media cotaţiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 15.945,00 $/tonă, cu 4,17% mai mult comparativ cu intervalul precedent.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au crescut de la 389.766 tone înregistrate pe 17 noiembrie 2014 la 394.770 tone în data de 21 noiembrie, a.c. (+5.004 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
În săptămâna analizată, preţurile internaţionale ale cositorului, la Bursa de Metale din Londra, au înregistrat scăderi. Cotaţia medie a cositorului în perioada 17 – 23 noiembrie 2014, a fost de 19.783 $/tonă, în scădere cu 1,07% faţă de cea înregistrată cu o săptămână în urmă,. reflectând aprecierea dolarului şi speculaţiile conjuncturale de bursă, cât şi majorarea stocurilor.
Pe data de 20 noiembrie a.c., stocurile de cositor la LME au atins cel mai ridicat nivel din ultimele nouă săptămâni, atingând nivelul de 11.645 tone. Astfel, nivelul mediu al stocurilor de cositor s-a majorat cu 11,38% comparativ cu perioada anterioară, la 11.235 tone.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date I.E.M.
VI. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Pe parcursul săptămânii cotaţiile au evoluat într‑un climat extrem de favorabil accelerării tendinţei de redresare a preţului aurului, dar şi a celorlalte metale preţioase:
- luni, 17 noiembrie, preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a declarat că BCE este gata să ia mai multe măsuri neconvenţionale pentru a sprijini relansarea din Zona euro. În cursul aceleiaşi zile, Yves Mersch, un membru al Comitetului executiv al băncii centrale, detalia opţiunile care stau la dispoziţia BCE în încercarea de a contracara o perioadă prelungită de inflaţie scăzută afirmând că, teoretic, instituţia ar putea cumpăra aur, acţiuni, fonduri tranzacţionate la bursă (ETF-uri) sau alte active, dacă este necesar;
- marţi, 18 noiembrie, guvernatorul băncii centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, anunţa în Camera Inferioară a Parlamentului că instituţia pe care o conduce a cumpărat în acest an 150 de tone de aur – fapt ce a majorat la 10% ponderea acestui metal preţios în totalul rezervelor bancare;
- vineri, 21 noiembrie, Banca centrală a Chinei (BPOC) surprindea întreaga lume anunţând reducerea cu 40 de puncte procentuale a dobânzii de referinţă pentru creditele pe un an (la 5,6%) şi cu 25 de puncte a celei pentru depozitele pe un an (la 2,75%);
- în aceeaşi zi, Mario Draghi anunţa, la o conferinţă pe teme bancare, că Banca Centrală Europeană pregăteşte un program de relansare cantitativă în Zona euro: „Vom continua să ne achităm de responsabilităţile pe care le avem şi vom face tot ceea ce este necesar pentru accelerarea inflaţiei şi pentru a creşte aşteptările inflaţioniste.” – citează MarketWatch.
Aur
Preţul de referinţă al unciei fine de aur[1]a crescut cu 2,60%, la 1.193 $. Susţinut de impactul pe care l‑au avut pe pieţele financiare din întreaga lume măsurile agresive promise de băncile centrale din China şi Europa, metalul galben a cotat pe trend ascendent şi a reuşit să revină peste pragul psihologic de 1.200 $/u.f.. În aceste condiţii, în ciuda puternicei creşteri a indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (Dollar Index Spot), care ajungea vineri la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, la închiderea fixingului londonez din 21 noiembrie uncia fină de aur valora cu 3% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.203,75 $, comparativ cu 1.169 $ pe 14 noiembrie.
În România, valoarea de referinţă a gramul de aur[2]a crescut cu 2,80%, la 136,36 lei, iar pe 21 noiembrie, în urma puternicei deprecieri a monedei naţionale în raport cu dolarul SUA, Banca Naţională a României anunţa un preţ situat cu aproape 4% peste cel stabilit cu o săptămână în urmă: 136,87 lei/gram, comparativ cu 131,85 lei/gram, în 14 noiembrie.
Argint
Preţul de referinţă al unciei fine de argint[3]a crescut cu 4,21%, la 16,25 $. Ştirea că Banca Centrală Europeană ar putea cumpăra aur a avut un impulsionat atât de puternic cererea încât metalul a început săptămâna printr‑o scumpire remarcabilă, de 6%. Ulterior, entuziasmul s‑a calmat şi cotaţiile au înregistrat o tendinţa de consolidare, în urma căreia la închiderea fixingului londonez din 21 noiembrie uncia fină de argint valora cu 6,2%% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 16,30 $, comparativ cu 15,35 $ în 14 noiembrie.
Platină
Preţul de referinţă al unciei fine de platină[4] a crescut cu 1%, la 1.209,40 $. Afectată de dezinteresul investitorilor, platina a reacţionat destul de târziu la ştirile care au „inflamat” celelalte metale preţioase. Cu toate acestea, datorită puternicei scumpiri de vineri, la închiderea fixingului londonez din 21 noiembrie uncia fină de platină valora cu peste 4% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.230 $, comparativ cu 1.178 $, în 14 noiembrie.
Paladiu
Preţul de referinţă al unciei fine de paladiu [4]a crescut cu 1,17%, la 777,8 $. Susţinut de redresarea interesului investitorilor, metalul a cotat pe trend susţinut ascendent şi la închiderea fixingului londonez din 21 noiembrie uncia fină de paladiu valora cu aproape 5% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 794 $, comparativ cu 760 $ în 14 noiembrie.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)
AUTOR: Andrei Rădulescu
Piaţa valutară
Pe parcursul săptămânii trecute, cursul mediu al dolarului american a consemnat evoluţii mixte: predominant deprecieri în raport cu monedele ţărilor dezvoltate; aprecieri generalizate faţă de monedele ţărilor emergente şi în dezvoltare. Aceste evoluţii au fost determinate, în principal, de informaţiile divergente din plan macroeconomic.
Pe de o parte, în Statele Unite indicatorii macroeconomici au continuat să prezinte evoluţii predominant favorabile (stabilitate în industria prelucrătoare şi pe piaţa imobiliară), dar FED continuă să fie preocupată de nivelul redus al presiunilor inflaţioniste (sub ţinta băncii centrale) (aspect reflectat în cadrul stenogramei şedinţei de politică monetară din octombrie, publicată la jumătatea săptămânii trecute).
Pe de altă parte, în Zona Euro se notează inflexiunea încrederii investitorilor germani în noiembrie (indicatorul calculat de Centrul de Cercetare Economică ZEW), dar şi performanţa cererii externe în octombrie. Cu toate acestea, climatul macroeconomic din regiune se menţine fragil, fapt reflectat de decelerarea indicatorilor PMI (calculaţi de Markit Economics) din sfera industriei şi serviciilor, dar şi de declaraţiile de vineri ale Preşedintelui Băncii Centrale Europene, dl. Mario Draghi.
În acest context, cursul mediu al dolarului american s-a depreciat în raport cu moneda unică europeană (cu 0,3%), dar şi faţă de monedele din sfera de influenţă a EUR: coroana daneză (cu 0,3%).
Pe de altă parte, dolarul american s-a apreciat, în medie, cu 0,8% faţă de lira sterlină, deşi inflaţia şi vânzările din comerţul cu amănuntul au accelerat în octombrie în economia britanică.
De asemenea, moneda americană a crescut, în medie, cu 1,5% faţă de yen-ul nipon (către nivelul maxim din ultimii şapte ani), după ce economia Japoniei a reintrat în recesiune tehnică în trimestrul III.
În ceea ce priveşte ţările emergente şi în dezvoltare se notează aprecierea generalizată a dolarului american faţă de monedele asiatice, în contextul evoluţiilor nefavorabile ale indicatorilor macroeconomici din China şi Japonia. Astfel, dolarul american a crescut cu 0,4% faţă de rupia indiană şi cu 0,5% în raport cu ringgit-ul malaysian pe parcursul săptămânii trecute.
Raportat la leul românesc cursul mediu al dolarului a stagnat săptămâna trecută, date fiind evoluţiile cursurilor EUR/USD (apreciere cu 0,3%) şi EUR/RON (creştere cu 0,3%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/USD şi EUR/RON.
Pieţe de capital
Pieţele internaţionale de acţiuni au continuat să evolueze favorabil pe parcursul săptămânii trecute, evoluţie determinată, în principal, de semnalele emise de principalele bănci centrale din lume (FED, Banca Centrală Europeană, Banca Chinei). De asemenea, dinamica indicatorilor macroeconomici globali, precum şi informaţiile predominant pozitive din sfera companiilor multinaţionale listate pe bursele lumii au animat piaţa bursieră în penultima săptămână din noiembrie.
În Statele Unite, FED a publicat stenograma şedinţei de politică monetară din octombrie (penultima din acest an), conform căreia membrii Comitetului de Politică Monetară sunt preocupaţi de nivelul redus al inflaţiei (sub ţinta băncii centrale) şi nu par grăbiţi cu decizia de demarare a procesului de „normalizare” a politicii monetare. Trebuie însă menţionat că, indicatorii macroeconomici comunicaţi pe parcursul săptămânii au consemnat evoluţii stabile şi premise de accelerare pe termen scurt (aspect reflectat de dinamica indicatorilor economici avansaţi).
În Zona Euro se notează inflexiunea indicatorilor macroeconomici de conjunctură, dar şi discursul susţinut de Preşedintele Băncii Centrale Europene vineri la Frankfurt, Mario Draghi, care a subliniat faptul că, BCE ar putea implementa noi măsuri de relaxare monetară pentru a contracara nivelul foarte redus al anticipaţiilor inflaţioniste.
Nu în ultimul rând, în China, Banca Centrală a decis reducerea ratei de dobândă de referinţă de la 6% la 5,6%, în contextul evoluţiilor recente ale indicatorilor macroeconomici lunari, care atestă o încetinire a creşterii economice.
În acest context, indicele Morgan Stanley pentru piaţa internaţională de acţiuni a crescut cu 1,2%, până la 425,3 puncte săptămâna trecută, fiind de notat dinamica pieţelor emergente (avans de 1,4%, până la 1 004,3 puncte). De asemenea, pieţele dezvoltate au consemnat o creştere săptămânală de 1,2%, până la 1 737,2 puncte.
Se remarcă dinamica bursei americane, în creştere pentru a 5-a săptămână la rând, către noi maxime istorice: indicele Dow Jones a urcat cu 1%, la 17 810,06 puncte, iar indicele S&P 500 s-a majorat cu 1,3%, la 2 063,5 puncte.
În Europa, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a crescut cu 2,9%, până la 345,24 puncte, în timp ce în Asia indicele regional MSCI Asia Pacific a scăzut cu 1,3%, până la 139,95 puncte (evoluţie influenţată nefavorabil de reintrarea Japoniei în recesiune).
În România, indicii bursieri interni au consemnat evoluţii nefavorabile săptămâna trecută, climatul pozitiv din pieţele europene fiind contrabalansat de informaţiile din sfera companiilor listate pe piaţa de la Bucureşti (sezonul de raportări financiare). Indicele BET a scăzut cu 0,1%, până la 6 949,8 puncte, în timp ce indicele BET-FI a pierdut 1,4%, până la 31 270,65 puncte.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date I.E.M.
1 Media săptămânală a valorilor comunicate în după amiaza fiecărei zile de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
2 Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
3 Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
4 Media săptămânală a valorilor comunicate în după amiaza fiecărei zile de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).
