Tendinţe pe principalele pieţe internaţionale de mărfuri şi valutare în perioada 18 – 24 mai 2015

I. ŢIŢEI

AUTOR: Mariana Papatulică

Preţurile principalelor ţiţeiuri de referinţă în tranzacţiile pe pieţele la termen internaţionale au înregistrat scăderi modeste, în termeni de medii săptămânale, cu 1,08% în cazul ţiţeiului WTI (SUA) la bursa Nymex din New York, la 59,37 $/baril, şi cu 1,45%, la 65,45 $/baril, în cazul ţiţeiului Brent, la bursa ICE din Londra, ambele în tranzacţiile cu termen de livrare în luna iulie a.c., sub influenţa următorilor factori: a) aprecierea dolarului aproape de un maxim al ultimei luni, în raport cu un coş de valute, ceea ce face ca ţiţeiul şi alte mărfuri exprimate în dolari să devină mai puţin accesibile pentru deţinătorii altor valute, cum ar fi euro; b) faptul că SUA şi Arabia Saudită au continuat să producă ţiţei în exces; c) continuarea trendului ascendent al stocurilor petroliere ale SUA, unde volumul stocurilor de ţiţei depăşeşte cu aproape 90 milioane de barili, iar cel de benzină cu 14 milioane barili, nivelurile înregistrate cu în urmă cu un an, situându-se cu mult peste media ultimilor cinci ani; d) marcarea profiturilor de către unii comercianţi, în special la sfârşitul săptămânii de tranzacţionare, înaintea unui weekend prelungit ocazionat de celebrarea Zilei Memoriei (Memorial Day).

Arabia Saudită a realizat, în luna martie, cel mai ridicat nivel al exporturilor sale de ţiţei din ultimul deceniu, şi cel mai ridicat nivel al producţiei din ultimii 13 ani, în timp ce în SUA a fost închisă doar o singură sondă petrolieră, în săptămâna analizată, fapt perceput ca cel mai puternic indiciu potrivit căruia criza de aproape şase luni din activitatea de foraj petrolier s-a încheiat.

În cadrul OPEC (Organizaţia Țărilor Exportatoare de Petrol), cel mai mare producător de ţiţei este Arabia Saudită, care a exportat 7,9 milioane barili/zi de ţiţei, în martie 2015. Arabia Saudită şi-a majorat exporturile de ţiţei cu 548,000 barili/zi faţă de februarie, conform datelor furnizate de JODI (Joint Organization Data Initiative) şi a produs 10,29 mil.barili/zi în martie, comparativ cu 9,64 mil.barili/zi în februarie 2015.

Dolarul a fost tranzacţionat la un nivel apropiat de maximul ultimei luni, în urma declaraţiei preşedintei Băncii Centrale a SUA (F.E.D.) Janet Yellen potrivit căreia se preconizează ca, în cursul acestui an, banca să majoreze rata dobânzii de politică monetară, deoarece economia SUA este pe cale să-şi revină faţă de evoluţia economică relativ lentă din primul trimestru a.c. Un raport privind  inflaţia din SUA a indicat, de asemenea, presiuni care acţionează asupra preţurilor şi care ar putea determina o majorare a ratei dobânzii.

Datele relativ inconsistente privind dinamica producţiei industriale în China, Zona euro şi SUA au constituit factori suplimentari care au favorizat declinul preţurilor tiţeiului. Această relativă ”slăbiciune” a activităţii economice actuale presupune implicit, o creştere modestă a cererii de petrol. Analiştii au afirmat că investitorii au fost mai puţin îngrijoraţi de riscurile asupra aprovizionării cu petrol din Orientul Mijlociu, ale conflictului reactivat din Irak, unde reprezentanţii miliţiei şiite au fost dislocaţi pentru a lupta împotriva militanților pentru statul islamic, care au ocupat oraşul Ramadi. Deşi, forțe militare saudite au făcut incursiuni în Yemen împotriva rebelilor Houthi susţinuţi de Iran, situația a fost dezamorsată rapid, deoarece Iranul a acceptat prezenţa ONU pentru a controla transportul de ajutoare umanitare către Yemen. Carsten Fritsch, analist la „Commerzbank” a întărit acest punct de vedere, afirmând că „pe lângă faptul că aceste temeri sunt exagerate, în fapt, aprovizionarea cu ţiţei din regiune a continuat să crească.”

În afară de ţiţei, în SUA şi preţurile produselor petroliere au scăzut, în medie cu 2% la diesel şi cu 1% la benzină, sub presiunea temerilor legate de supraoferta petrolieră din acestă ţară, în pofida prognozelor care anticipau o majorare puternică a cererii din partea conducătorilor auto din SUA, în weekendul prelungit ocazionat de Ziua Memoriei. Conform „American Automobile Association” traficul automobilistic era aşteptat să atingă un nivel record al ultimilor 10 ani, ceea ce sugera un consum masiv de carburanţi auto pentru zilele de weekend, dar oferta de benzină din SUA este atât de mare, încât cu greu se poate întrevedea un impuls semnificativ asupra pieţei şi preţurilor .

Perspective

OPEC va fi consecvent în menţinerea strategiei de susţinere a cotei de piață în detrimentul preţurilor la reuniunea OPEC de luna viitoare. 34 de analişti şi comercianţi intervievaţi de Bloomberg au afirmat că Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol va menține ţinta de producție zilnică de 30 milioane de barili la reuniunea din 5 iunie de la Viena.

Arabia Saudită, cel mai important dintre cei 12 membri OPEC, este cea care a configurat actuala strategie, la ultima reuniune din noiembrie 2014, pe baza ideii potrivit căreia politica sa uzuală de reducere a producţiei pentru a stimula prețurile nu poate rezolva ameninţarea din partea producţiei de ţiţei din şisturi a SUA şi a altor furnizori cu costuri mai mari. Mike Wittner, director de cercetare a pieţei ţiţeiului la Société Générale SA, a declarat că „oricine se aşteaptă să se întâmple ceva la această reuniune va fi crunt dezamăgit.”

„OPEC nu are într-adevăr nevoie să schimbe politica de producţie”, consideră Francisco Blanch, analist la „Bank of America”, deoarece strategia acestuia şi-ar fi atins obiectivul de a ţine în frâu oferta şi de a stimula cererea”. Cererea mondială de ţiţei va creşte cu 1,3-1,4 mil. barili/zi în 2015, conform lui Chris Bake, director executiv la Vitol Group, cel mai mare comerciant independent de ţiţei din lume, deoarece preţurile reduse şi creşterea economică mai susţinută au stimulat cererea în Europa, Orientul Mijlociu şi India.

Afirmaţiile de mai sus, sunt însă, cel puţin hazardate, în condiţiile în care OPEC a extras aproximativ 31,2 mil. barili pe zi de ţiţei în luna aprilie, cu aproape 3 milioane barili/zi zi peste nivelul cererii mondiale pentru ţiţeiul OPEC, în trimestrul II. În timp ce unii membri, cum ar fi Iran şi Venezuela, au declarat că s-au opus deciziei din 27 noiembrie de a menţine neschimbată producția, mai mulţi oficiali OPEC au semnalat, în această lună, că grupul va continua pe aceeaşi direcţie, în privinţa politicii de producţie.

Ţinând cont de aceste elemente, mai multe firme de prestigiu şi-au revizuit, în ultima vreme, în scădere, prognozele privind preţul ţiţeiului în 2015. Astfel, „Goldman Sachs” a anticipat un nivel diminuat la 45 dolari/baril pentru preţul WTI până în octombrie, iar analistul Art Berman de la “Oilprice.com”, consideră că este mai probabil ca preţul ţiţeiului Brent extras din Marea Nordului, care reprezintă valoarea de referinţă pentru piaţa europeană, să scadă din nou, către 50 $/baril, mai degrabă decât să urce spre 70 $/baril, întrucât revenirea din ultima vreme nu a avut la bază mecanisme normale de piaţă, ci acţiuni ale investitorilor, de ajustare a cheltuielilor, sau de creştere a productivităţii, evoluţia raportului cerere/ofertă la nivel global, indicând mai degrabă o tendinţă de scădere a preţurilor.

II. GAZ NATURAL

AUTOR: Mariana Papatulică

Preţurile gazului natural la bursa Nymex, din New York, în contractele cu termen de livrare iunie a.c., au înregistrat o creştere minoră de 0,35% la un nivel mediu de 103,85 $/1000 m.c., pe fondul vremii calde care a stimulat cererea din partea centralelor electrice în vederea asigurării necesarului de energie pentru aparatele de aer condiţionat şi a lucrărilor de întreţinere efectuate la o serie de zăcăminte, care au determinat reducerea cu 0,2% a producţiei de gaze naturale a SUA.

Specialiştii au anticipat o creştere a cererii de gaze naturale în SUA, deoarece mai multe facilități industriale noi, mari consumatoare de energie, au fost date în funcţiune în 2015 şi există proiecte suplimentare programate pentru anul următor. Consumul de gaze naturale industriale a crescut constant în SUA, din 2009, deoarece preţurile relativ scăzute ale gazelor naturale au fost atractive pentru consumatorii care utilizează gaze naturale ca materie primă pentru producţia de produse chimice. Uzinele de metanol şi de îngrăşăminte cu amoniac sau pe bază de uree sunt printre cei mai uzuali consumatori industriali intensivi în gaze, multe dintre acestea utilizând 100 milioane picioare cubice/zi (1 mld. m.c./an) sau mai mult. Cererea industrială pentru gaze naturale a fost relativ ridicată pe coasta Golfului Mexic, iar mai multe dintre noile proiecte sunt localizate în această zonă.

Preţul de import al gazului natural rusesc în Germania a scăzut, în luna aprilie, la 7,39 $/mil.BTU (260,86 $/1000 m.c), faţă de 9,39 $/mil BTU în luna anterioară, iar preţul gazului natural pe piaţa spot(virtuală) NBP, din Marea Britanie, a înregistrat un nivel mediu de 41,5 pence/therm (226,92 $/1000 m.c.) la data de 22 mai 2015.

Reamintim că, Rusia se află în al doilea an de sancţiuni din partea statelor occidentale; rubla este încă slabă, iar monopolurile energetice naţionale Gazprom şi Rosneft sunt pregătite pentru ceea ce poate fi numit, un an slab, cu pierderi. Totuşi, în timp ce relaţia politică a Rusiei cu Occidentul se află într-un proces de redefinire, disputa nu este nicăieri mai pronunțată ca în sectorul energetic.

În anul 2014, Gazprom a înregistrat o scădere a profiturilor nete, cu 70%, la 3,3 miliarde de dolari. Povara datoriilor este în creştere, iar oportunităţile de credit pe termen lung sunt limitate. Mai mult, problemele judiciare în care este implicată Rusia sunt în creştere. Recentele acuzaţii privind încălcarea legilor concurenţei, din partea Poloniei şi Ucrainei se alătură acuzaţiilor similare din partea Comisiei Europene, lansate în luna aprilie, care ar putea costa compania până la 10% din cifra sa de afaceri la nivel mondial.

Cu toate acestea, Rusia va rămâne un furnizor important de gaz pentru Europa. Nu pentru că Uniunea energetică a UE este încă departe de a atinge pragul de solidaritate pe care caută să îl realizeze, ci pentru că alternativele la gazul rusesc nu sunt, încă, relevante, cel puţin pe termen mediu.Gazul turkmen – prin coridorul sudic – nu este aşteptat în UE mai devreme de 2019. Oficialii turkmeni cred că livrările ar putea reprezenta între 2 şi 7% din necesarul anual al UE. Conducta pe care Rusia vrea să o construiască prin Turcia nu va fi operațională înainte de 2016, deşi nu este clar dacă infrastructura de pe teritoriul Greciei va fi gata până atunci.În plus, la data de 13 mai, Centrica, proprietarul companiei British Gas a prelungit un contract de aprovizionare cu gaz, cu „Gazprom Marketing & Trading”, filiala din Marea Britanie a Gazprom. Drept urmare, Gazprom va livra în Marea Britanie circa 4,16 miliarde metri cubi/an, până în 2021, ceea ce reprezintă o creştere cu 70% a volumului importat faţă de contractul anterior.

Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere

Sursa: Baza de date I.E.M.

III. PRODUSE AGROALIMENTARE

Grâu

AUTOR: Emilia Bălan

La Bursa din Chicago, a treia săptămână a lunii mai 2015 a debutat cu valori ridicate ale cotaţiilor grâului american roşu moale nr. 2, media perioadei 18 – 24 mai fiind de 189,76 $/tonă, cu 4,62% mai mare faţă de cea înregistrată în intervalul anterior.

Cotaţiile grâului la Bursa din Chicago au crescut pe fondul îngrijorărilor conform cărora precipitaţiile extrem de abundente din Statele Unite vor deteriora cultura de iarnă a principalului exportator mondial al acestui produs.

De asemenea, noile prognoze ale Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA) cu privire la producția mondială din sezonul 2015/16 au pus presiune pe tranzacțiile bursiere cu grâu pe continentul nord american, cu repercursiuni și pe celelalte piețe internaționale. Conform Raportului USDA din mai a.c., producția mondială de grâu în sezonul viitor va putea fi de 719 milioane tone, în scădere cu 1,1% comparativ cu cea din sezonul actual (2014/15).

Porumb

AUTOR: Emilia Bălan

În săptămâna analizată, la Bursa din Chicago, media cotaţiilor porumbului american galben nr. 2 s-a diminuat cu 0,12% faţă de perioada precedentă, la 142,90 $/tonă.

Ulei şi Boabe de Soia

AUTOR: Eufrosina Mereoru

La Bursa din Chicago, în săptămâna analizată (18 – 24 mai 2015) preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat scăderi. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia din săptămâna analizată a fost de 345,73 $/tonă, cu 2,82% mai mică faţă de cotaţia săptămânii precedente, iar cea a uleiului de soia a scăzut cu 2,41%, la 710,23 $/tonă.

Conform raportului Departamentul Agriculturii din SUA (USDA) din luna mai, în sezonul 2015/2016, producţia mondială de soia este estimată la 317,3 milioane tone, mai mare faţă de nivelul sezonului trecut (317,2 milioane tone). Consumul mondial de soia a înregistrat o creştere de 4,6%, la 254,5 milioane tone. Comerţul mondial cu soia au avut evoluţii diferenţiate în sezonul actual; importul este estimat la 119,6 milioane tone, cu 17% mai puţin, faţă de cel din sezonul anterior (144,147 milioane tone), iar exportul se situează la 121,9 milioane tone (+3,8%, faţă de 2014/2015).

Zahăr

AUTOR: Simona Zamşa

În săptămâna 18 – 24 mai 2015, la Bursa de la Londra, cotația medie a zahărului rafinat a înregistrat o scădere de 3,85% față de cotația săptămânii anterioare, la 360,48 $/tonă.

Săptămâna analizată a debutat cu prețuri mai scăzute față de cele înregistrate în săptămâna anterioară și pe tot parcusul săptămânii au marcat scăderi, achizițiile de la bursă fiind din ce în ce mai reduse. În intervalul analizat, prețurile au pornit de la un nivel maxim de 367 $/tonă și au scăzut pâna la 351,3 $/tonă, nivel minim, atins în ultima zi de tranzacționare. În această săptămână, cumpărătorii au fost influențați de existența unei oferte ridicate  pe piață, în condițiile unei cereri reduse.

Potrivit celui mai recent Raport al Departamentului American al Agriculturii, din data de 22 mai a.c., în sezonul actual, 2014/15, producția mondială de zahăr a fost estimată la 174,3 milioane tone, nivel ușor mai scăzut față de sezonul anterior (-1% față de 2013/14). În sezonul actual, consumul mondial de zahăr a crescut cu 2%, situându-se la 170,6 milioane tone. Stocurile mondiale de zahăr totalizează 44,3 milioane tone, nivel record, cu 0,5% mai mare față de sezonul anterior.

Cafea

AUTOR: Anca Dragomirescu

În intervalul 18-24 mai 2015, media cotațiilor la cafea Arabica a fost de 2.967,49 $/tonă, cu 0,33% mai puțin față de săptămâna anterioară. La sortimentul de cafea Robusta, media cotațiilor a fost de 1.671,40 $/tonă în intervalul analizat, cu 1,39% mai puțin comparativ cu săptămâna precedentă.

Cacao

AUTOR: Anca Dragomirescu

Media cotațiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.269,98 $/tonă, cu 1,83% mai mult comparativ cu săptămâna anterioară. În perioada 18-24 mai 2015, media cotațiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 3.145,20 $/tonă, cu 5,29% mai mult față de intervalul precedent.

Bumbac

AUTOR: Simona Zamşa

În săptămâna analizată, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat diminuări. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” a fost de 1.604,14 $/tonă, înregistrând o diminuare de 0,76%, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi s-a micșorat cu 2,47%, la 1.413,18 $/tonă.

La bumbacul Index „A”, prețurile au oscilat între 1.584,29 $/tonă, nivel minim, și 1.637,21 $/tonă, nivel maxim. În cazul bumbacului american, cel mai ridicat preț din săptămâna analizată a fost de 1.431,49 $/tonă, iar cel mai scăzut a fost de 1.395,77 $/tonă. Pe piața americană, vânzările de la bursă au scăzut cu 12% comparativ cu cele înregistrate în săptămâna anterioară.

Conform Raportului Departamentului American al Agriculturii, din 12 mai a.c., în sezonul 2014/15, producția de bumbac a Statelor Unite, principalul exportator mondial, s-a situat la 3,55 milioane tone, marcând o majorare de 26% față de sezonul anterior. În pofida majorării producției, exportul american a înregistrat o creștere minoră, de la 2,29 milioane tone, în sezonul 2013/14, la 2,33 milioane tone, în sezonul actual. Stagnarea exportului american se datorează în principal reducerii masive a livrărilor către principalul importator, China. În sezonul actual, stocurile americane aproape s-au dublat, atingând 958 mii tone.

Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare

Sursa: Baza de date I.E.M.

IV. METALE NEFEROASE

Aluminiu

AUTOR: Florela Stoian

Cotațiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) au revenit sub pragul de 1.800 $/tonă, nivel similar cu cel înregistrat la începutul lunii aprilie. Diminuarea cotației săptămânale cu 5,09% față de media săptămânală anterioară, la 1.751,30 $/tonă, a fost influențată de creșterea ofertei mondiale de metal alb ca urmare a majorării exporturilor de metal din China cu 40% în intervalul ianuarie-aprilie, la 1,6 milioane tone, și stimulate în continuare de anularea, la 1 mai 2015, a taxei de 15% aplicată exportului de produse din aluminiu. Oferta mondială de aluminiu a fost, de asemenea, influențată major și de contribuția companiilor din regiunile Xianjiang și Yunnan (China), care dispun de resurse energetice la preț scăzut și sunt programate să asigure o producție suplimentară de circa 1 milion tone în acest an.

Nivelul stocurilor a continuat să scadă reflectând o cerere moderată. Tranzacționarea a 30.750 tone a determinat scăderea mediei săptămânale cu 1,04% față de media săptămânală anterioară, la 3.778.350 tone.

Cupru

AUTOR: Emilia Manole

În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului a scăzut cu 2,14%, la 6.259,70 $/tonă, comparativ cu săptămâna precedentă. În ultimele zile ale săptămânii, cotaţia cuprului a scăzut sub nivelul de 6.200 $/tonă (până la 6.197$/tonă). Cauza principală a acestei evoluţii o constitue  aprecierea dolarului în raport cu moneda euro. Analistul Daniel Briesemann, consideră că, în momentul de faţă, evoluţia dolarului reprezintă un factor esenţial. El nu exclude posibilitatea ca, în săptămâna viitoare, cursul dolarului să se deprecieze, ceea ce ar putea favoriza o creştere semnificativă a cotaţiei metalului roșu.

Stocurile de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) au continuat să se reducă, cu 1,18%, la 334.540 tone la sfârşitul săptămânii analizate, dar comparativ cu datele de la Bursa din Shanghai (SHFE) nivelul stocurilor s-au redus cu aproximativ 30% de la începutul lunii aprilie a.c.

Plumb

AUTOR: Florela Stoian

Oscilând între 1.916-1.960 $/tonă la LME, evoluția cotațiilor plumbului a fost influențată de cererea în creștere moderată și majorarea ofertei mondiale de metal rafinat, provenită în cea mai mare parte din China. Cotația medie a înregistrat o scădere cu 3,28% față de media săptămânală anterioară, la 1.942 $/tonă.

Ritmul lent al tranzacțiilor cu plumb rafinat a determinat scăderea cu 0,34% a mediei săptămânale a stocurilor față de media săptămânală anterioară, la 162.210 tone.

Zinc

AUTOR: Florela Stoian

Cotațiile zincului la LME au urmat un trend descendent, care a încheiat perioada de creștere semnificativă, reflectând diminuarea ofertei miniere, ca efect al închiderii minelor Century (Australia) și Lesheen (Irlanda) și al restrângerii ofertei de metal rafinat, prin depozitarea metalului pe perioadele de garantare a împrumuturilor financiare ale producătorilor. Declinul abrupt sub pragul de 2.200 $/tonă a contribuit la diminuarea cotației medii cu 4,90% față de media anterioară, la 2.222,90 $/tonă. Principalul factor de scădere a cotațiilor îl reprezintă dezechilibrul dintre elemntele fundamentale, așa cum reflectă și disponibilitatea ridicată a concentratelor și nivelul ridicat al cheltuielilor de prelucrare, care anunță consolidarea prețului la 2.100 $/tonă pe termen scurt.

Creșterea nivelul stocurilor de metal la LME la 467.125 tone, la data de 20 mai, după acumularea a 33.775 tone în condițiile scăderii nivelului cotațiilor exprimă existența unei oferte abundente care a determinat majorarea mediei săptămânale a stocurilor cu 1,6% față de media săptămânală anterioară, la 452.865 tone.

Nichel

AUTOR: Anca Dragomirescu

În perioada 18-24 mai 2015, media cotațiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 13.126 $/tonă, cu 6,15% mai puțin comparativ cu intervalul precedent. Stocurile de nichel la bursa londoneză au crescut de la 443.662 tone înregistrate pe 18 mai 2015 la 455.790 tone în data de 22 mai a.c. (+12.128 tone).

Cositor

AUTOR: Eufrosina Mereoru

În săptămâna analizată, cotaţiile cositorului la Bursa de Metale din Londra au înregistrat ușoare creşteri, după ce la sfârşitul lunii aprilie 2015 s-a atins cel mai scăzut nivel din ultimii 6 ani, respectiv 15.166 $/tonă (trim.IV 2009). Pe parcursul intervalului 18 – 24 mai a.c., cotaţia medie a cositorului s-a situat la 15.895 $/tonă, în creştere cu numai 0,49% faţă de media precedentă (15.817 $/tonă).

Stocurile de cositor la LME au atins în ultima zi de tranzacţionare (22 mai a.c.) cel mai mic nivel din ultimii 5 ani, coborând sub pragul de 8.150 tone.Nivelul mediu al stocurilor de cositor în săptămâna analizată a fost de 8.331 tone, situându-se cu 3,14% sub cel din intervalul precedent (8.601 tone).

Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase

Sursa: Baza de date I.E.M.

V. METALE PREŢIOASE

AUTOR: Dana Ghiţac

Brusca redresare a dolarului american în raport cu valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (euro, yenul japonez, lira britanică, dolarul canadian, coroana suedeză şi francul elveţian) a provocat nu doar migrarea interesului investiţional dinspre plasamentele în metale preţioase spre piaţa valutară, ci şi diminuarea cererii de lingouri, ca răspuns la scumpirea achiziţiilor pentru consumatorii şi investitorii din afara SUA. În acest context:

• Preţul de referinţă al unciei fine de aur^[1] a crescut cu doar 0,34%, la 1.211,48 $. Evoluţia extrem de modestă a mediei săptămânale s‑a datorat trendului descendent pe care s‑au înscris cotaţiile în acest interval, sub presiunea rapidei aprecieri a dolarului SUA. Prin urmare, deşi a început în creştere intervalul analizat (1.223,5 $ pe 18 mai), la închiderea fixingului londonez din 22 mai uncia fină de aur valora cu 1,3% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 1.204,10 $, comparativ cu 1.220,50 $ în 15 mai.

În România, impactul ieftinirii gradate a unciei fine pe piaţa din Londra a fost atenuat prin aprecierea dolarului SUA în raport cu moneda naţională. În aceste condiţii, valoarea de referinţă a gramului de aur^[2] crescut cu 1,98%, la 155,07 lei, în termeni de medii săptămânale, iar cotaţia anunţată de Banca Naţională a României pe 22 mai se situa cu 1,3% peste nivelul stabilit cu o săptămână în urmă: 154,95 lei/gram, comparativ cu 152,95 lei/gram în 15 mai.

• Preţul de referinţă al unciei fine de argint^[3] a crescut cu 2,91%, la 17,32 $. Bine susţinut de cei care se aşteaptă ca producţia minieră să nu mai poată asigura necesarul de consum al unor sectoare industriale în expansiune, metalul nu numai că a început săptămâna în creştere accentuată (+3%, pe 18 mai), cotând pentru prima dată din ianuarie la 17,70 $/u.f., ci a reuşit şi o redresare rapidă după ieftinirile de marţi şi miercuri (în urma cărora preţul scădea cu 4%, la 17,07 $/u.f.). Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 22 mai uncia fină de argint valora la fel ca în urmă cu o săptămână în urmă: 17,25 $.
• Preţul de referinţă al unciei fine de platină^[4] a crescut cu 0,91%, la 1.154,20 $. Afectat de faptul că aprecierea dolarului SUA a scumpit achiziţiile exprimate în această monedă, metalul a cotat pe trend descendent pe parcursul săptămânii. Din această cauză, deşi începea intervalul analizat printr‑o scumpire semnificativă (+1,4% pe 18 mai, cotând la 1.174 $), la închiderea fixingului londonez din 22 mai uncia fină de platină valora cu 1,3% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 1.143 $, comparativ cu 1.158 $ în 15 mai.
• Preţul de referinţă al unciei fine de paladiu^[4] a scăzut cu 0,31%, la 781,40 $. În lipsa unor stimuli semnificativi pentru relansarea interesului speculativ, pe parcursul perioadei analizate metalul a cotat doar sub influenţa evoluţiei platinei. Prin urmare, scumpirea din 18 mai (+1,5%, la 797 $/u.f.) a fost urmată de patru ieftiniri consecutive şi la închiderea fixingului londonez din 22 mai uncia fină de paladiu valora cu 2% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 769 $, comparativ cu 785 $ în 15 mai.

Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase

Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com

NOTE:

*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)

**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:

ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)

ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)

VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL

AUTOR: Andrei Rădulescu

Piaţa valutară

Dolarul american s-a apreciat pe parcursul săptămânii trecute, atât în raport cu monedele țărilor dezvoltate, dar și față de valutele din statele emergente și în dezvoltare.

Revenirea “tehnică” a dolarului, după deprecierile din ultimele săptămâni, a fost influențată de evoluțiile macroeconomice din principalele blocuri economice ale lumii, dar și de fluctuațiile din piețele de acțiuni, titluri de stat și materii prime/mărfuri.

Din perspectivă macroeconomică în Statele Unite s-au consemnat evoluții mixte ale indicatorilor comunicați săptămâna trecută, ceea ce a contribuit la scăderea probabilității ca FED să demareze procesul de normalizare a ratei de dobândă de referință la ședința din iunie (în contrapartidă a crescut probabilitatea ca acest proces să demareze în toamna acestui an), aspecte confirmate și de stenograma ședinței FED din luna aprilie. Pe de o parte, vânzările de case existente au scăzut cu 3,3% lună/lună în aprilie, lună în care dinamica anuală a inflației s-a situat la -0,2%. Pe de altă parte, indicatorii economici avansați au accelerat la 0,7% lună/lună în aprilie, evoluție care exprimă premise mai bune pentru dinamica economiei americane pe termen scurt. De asemenea, autorizațiile de construcții locuințe și lucrările demarate de construcții case noi au cunoscut o redinamizare în aprili (ritmuri lunare de 10,1%, respectiv 20,2%).

În Zona Euro s-a observat o deterioare a unor indicatori de încredere (sentimentul investitorilor germani, indicator ZEW), pe fondul preocupărilor privind situația critică a Greciei.

La nivelul pieței titlurilor de stat s-a consemnat o divergență între Statele Unite (creștere a ratei de dobândă pe scadența 10 ani cu 3,4%, la 2,22%) și Zona Euro (scădere a ratei de dobândă la obligațiunile germane pe 10 ani cu 5%, la 0,607%, după ce Banca Centrală Europeană a semnalat accelerarea programului de cumpărare titluri de stat în lunile mai și iunie) pe parcursul săptămânii trecute.

Nu în ultimul rând, pe piețele de acțiuni s-a înregistrat o consolidare a indicilor săptămâna trecută.

În acest context, dolarul american s-a apreciat, în medie, cu 1,4% față de moneda unică europeană în penultima săptămână din luna mai, pe fondul evoluțiilor divergente ale ratelor de dobândă la titluri de stat, dar și a perspectivelor divergente de politică monetară pe termen scurt/mediu.

De asemenea, moneda americană a crescut și raportat la alte monede europene: lira sterlină (cu 0,9%), coroana suedeză (cu 0,8%), coroana daneză (cu 1,4%), francul elvețian (cu 1,5%), coroana norvegiană (cu 1,5%).

Totodată, dolarul american s-a apreciat și comparativ cu monedele din Japonia (cu 1,1%), Noua Zeelandă (cu 1,4%), Australia (cu 1,6%) și Canada (cu 1,7%).

În ceea ce privește monedele țărilor emergente și în dezvoltare se observă aprecierea generalizată a dolarului american, mai pronunțată față de real-ul brazilian (cu 0,7%) și rial-ul iranian (cu 1,3%). Pe de altă parte, moneda americană s-a depreciat, în medie, cu 0,2% față de peso filipinez și raportat la rupia indiană.

Raporat la leul românesc, dolarul a crescut, în medie, cu 1,3% săptămâna trecută, evoluție determinată de dinamica cursurilor EUR/RON (stagnare) și EUR/USD (depreciere cu 1,4%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/RON și EUR/USD.

Pieţe de capital

Pe parcursul săptămânii trecute, piețele internaționale de capital au consemnat fluctuații ușoare, influențate de semnalele din plan macroeconomic (principalele blocuri economice ale lumii), dar și de știrile companiilor și evoluțiile din piețele de titluri de stat, valutare și materii prime.

Din punct de vedere macroeconomic, indicatorii comunicați recent au prezentat evoluții mixte, atât în Statele Unite, dar și în Zona Euro și Asia/Pacific.

În SUA, inflația anuală a decelerat la -0,2% an/an în aprilie, iar vânzările de imobile existente au scăzut cu un ritm lunar de 3,3% luna trecută. Pe de altă parte, indicatorii economici avansați au accelerat în aprilie, contribuind la creșterea probabilității ca FED să demareze procesul de normalizare a ratei de dobândă de referință către finalul acestui an (aspect confirmat și de d-na Yellen, președinta FED, într-un discurs susținut la o conferință vineri 22 mai).

În Zona Euro, indicatorii PMI din sfera industriei și a serviciilor au continuat să semnaleze creștere în luna mai, dar cu un ritm mai lent, iar încrederea investitorilor germani s-a deteriorat recent. Totodată, Grecia nu a reușit să ajungă la un acord cu Troika, cel puțin până în prezent, deși au continuat negocierile în acest sens. Pe de altă parte, Banca Centrală Europeană a semnalat că ar putea accelera programul de cumpărare de titluri de stat în lunile mai și iunie, înainte de vacanța de vară.

În Asia Pacific, se observă divergența între economia Chinei (ritmul de declin al industriei prelucrătoare s-a intensificat în mai) și economia Japoniei (accelerare la un ritm anualizat de 2,4% în trimestrul I, evoluție pozitiv influențată de dinamica stocurilor, dar și de cea a investițiilor productive).

În ceea ce privește informațiile din sfera companiilor se menționează rezultatele financiare raportate de Wal-Mart, Deere & Company și Lowe’s (sub estimările pieței) și Home Depot (peste estimările analiștilor), precum și amendarea băncilor (JP Morgan, Citigroup, Barclays și Royal Bank of Scotland) cu 5,7 miliarde de dolari pentru manipularea cursurilor valutare.

Pe piețele de titluri de stat s-a consemnat o evoluție divergentă a ratelor de dobândă pe scadența 10 ani săptămâna trecută, evoluție care reflectă perspectivele divergente de politică monetară: creștere în Statele Unite cu 3,4%, la 2,22% și scădere în Germania cu 5%, la 0,607%.

În acest context, indicele calculat de Morgan Stanley pentru piețele globale de acțiuni a scăzut cu 0,2%, până la 441,3 puncte săptămâna trecută (avans cu 5,8% de la începutul anului). La nivelul piețelor dezvoltate indicele Morgan Stanley a pierdut 0,2%, până la 1803,5 puncte (creștere cu 5,5% de la începutul anului). Indicele MSCI pentru piețele emergente a consemnat un declin mai sever săptămâna trecută, cu 0,6%, la 1037,6 puncte.

În Statele Unite, indicii bursieri au prezentat evoluții mixte săptămâna trecută: pe de o parte, indicele S&P 500 a crescut cu 0,2%, la 2 126,1 puncte (consemnând un nou maxim istoric în ședința de tranzacționare de joi); pe de altă parte, indicele Dow Jones a scăzut cu 0,2%, la 18 232 puncte.

În Europa, indicele Dow Jones Stoxx 600 a consemnat un avans săptămânal de 2,8%, până la 407,7 puncte, evoluție susținută de perspectiva ca BCE să accelereze programul de cumpărare de titluri de stat.

Indicele MSCI Asia Pacific a crescut marginal, cu 0,1%, la 153,4 puncte săptămâna analizată.

În România, indicele BET a încheiat săptămâna cu un avans de 0,2%, la 7 461,7 puncte.

Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar

Sursa: Baza de date I.E.M.