I. ŢIŢEI
AUTOR: Brînduşa Covaci
După opt săptămâni de declin al prețului, piața mondială a țițeiului a avut un trend ușor ascendent. Cotaţia medie a ţiţeiului Brent Anglia 38 API a înregistrat o creștere de 2,15% la 48,63 $/baril. Cotaţia medie din ultima săptămână a ţiţeiului WTI Texas 40 API, s-a diminuat cu 0,23% la 46,97 $/baril. Variațiile țițeiului Brent Anglia 38 API și ale țițeiului WTI Texas 40 API apărut pe fondul relansării parțiale a economiei Chinei, cel mai mare importator de produse petroliere din lume. Specialiștii consideră că, economia Chinei a cunoscut doar o relansare pe termen scurt și că, pe termen mediu, va marca din nou căderi relativ semnificative de ritm.
Un alt factor important în evoluția cotațiilor acestor două produse în săptămâna analizată a fost menținerea politicii de guvernare a Arabiei Saudite, unul dintre cei mai mari producători de țiței din lume. Deși, decesul regelui Arabiei Saudite, Abdullah bin Abdulaziz Al Saud ar fi trebuit să influențeze negativ prețul petrolului, acest lucru nu s-a întâmplat deoarece noul rege, Salman bin Abdulaziz Al Saud, l-a păstrat în funcție pe ministrul petrolului din această țară, Ali Al-Naimi, care a anunțat continuarea liniei stabilite deja, de către fostul rege, în privința politicilor energetice din Arabia Saudită. O influență însemnată au avut și anunțurile privind scăderea temperaturilor pentru următoarea perioadă, conform MarketWatch, atât în Statele Unite, cât și în estul Canadei(Tim Evans, analist Citi Futures).
În lipsa unei politici coerente din partea țărilor OPEC, prețul țițeiului ar putea să se reducă din nou în viitorul apropiat. Iranul a precizat deja, că este posibilă o reducere a prețului până la nivelul de 25 $/baril.
II. PRODUSE PETROLIERE
AUTOR: Brînduşa Covaci
Cotaţiile medii ale produselor petroliere pe piaţa nord-vest europeană nu au avut variații importante în săptămâna analizată. Influenţate de evoluţia ascendentă a cotaţiilor la ţiţei, mediile săptămânale ale preţului, în condiţiile de livrare SPOT, N-V Europa, CIF cargouri, au avut următoarele variații: benzina regular 95 CO, a crescut cu 1,65%, la 473,90 $/tonă, și păcura de încălzire pentru locuințe s-a menținut la valoarea de 1,64 $/baril.
III. GAZ NATURAL
AUTOR: Brînduşa Covaci
Cotaţia medie săptămânală a gazului natural pe piaţa spot, SUA, a scăzut cu 3,30%, la 104,16 $/1000 mc, pe fondul supraofertei din Rusia.
IV. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
În săptămâna 19 – 25 ianuarie 2015, cotaţia medie a grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, a fost de 196,35 $/tonă, în scădere cu 1,29% comparativ cu perioada anterioară. Cotaţiile zilnice au variat între o valoare maximă de 197,31 $/tonă, pe 20 ianuarie și una minimă de 194,74 $/tonă, vineri, 23 ianuarie, la închiderea bursei. De menţionat că, luni, 19 ianuarie, nu au avut loc tranzacţii, deoarece bursa americană a fost închisă, ca urmare a celebrării zilei naţionale a Dr. Martin Luther King.
Trendul descendent al cotaţiilor grâului american a reflectat încrederea comercianţilor că disponibilităţile de export ale Uniunii Europene şi ale Statelor Unite vor compensa reducerea livrărilor din partea Rusiei.
Prognozele din ianuarie ale Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA) arată că disponibilităţile mondiale de grâu, din sezonul actual (2014/15), se vor ridica la un record de aproape 1,1 miliarde tone, din care 159,5 milioane tone se vor îndrepta către ţările terţe. Ponderea cea mai mare în exportul mondial de grâu o are UE cu 19%, urmată de SUA – 16%, Canada – 15% şi Rusia 13%.
Având în vedere că din cele 20 de milioane tone previzionate de USDA pentru exporturile Rusiei în sezonul actual (2014/15) cel puţin 17 milioane tone au fost deja vândute către cumpărători până la sfârşitul anului 2014, măsurile guvernului de la Moscova de a limita exporturile în perioada 1 februarie – 30 iunie 2015 vor avea un impact minor asupra pieţei internaţionale a grâului.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
În termeni de medii săptămânale, cotaţia porumbului american galben nr. 2 a crescut cu doar 0,01%, la 152,42 $/tonă. Diferenţa dintre valoarea maximă a intervalului, de 153,63 $/tonă pe 20 ianuarie şi cea minimă de 151,08 $/tonă înregistrată pe 22 ianuarie a.c., a fost relativ mică (2,57 $/tonă), ceea ce indică o stabilitate a pieţei, în lipsa unor factori perturbatori majori.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, cotaţiile medii săptămânale la uleiul de soia şi la boabele de soia au continuat tendinţa descendentă, pentru a doua săptămână consecutivă. Astfel, în săptămâna analizată cotaţia medie a boabelor de soia a înregistrat o reducere de 1,90%, la 359,62 $/tonă, iar cea a uleiului de soia a scăzut cu 1,69% faţă de media din săptămâna precedentă, la 710,12 $/tonă.
Potrivit datelor publicate de Departamentul Agriculturii din SUA (USDA) în raportul său din ianuarie 2015, respectiv „Soybeans: World Supply and Dristribution”, pentru sezonul 2014/2015, producţia mondială de soia boabe va înregistra o creştere de 1,07%,faţă de sezonul 2013/2014, la 314,369 milioane tone.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna 19 – 25 ianuarie 2015, la Bursa de la Londra, cotația medie a zahărului rafinat a înregistrat o creștere de 2,11%, la 402,84 $/tonă. Cotațiile zahărului sunt influențate de temerile privind reducerea producției de zahăr din Brazilia, principalul producător și exportator mondial, pe fondul vremii nefavorabile din principalele regiuni cultivatoare. Autoritățile din această țară au declarat că, în primele 2 săptămâni ale anului 2015, cantitățile de precipitații au fost de numai 15% comparativ cu aceeași perioadă a anilor 2014 și 2013.
Săptămâna analizată a debutat cu prețuri mai scăzute comparativ cu cele din săptămâna precedentă, apoi acestea au înregistrat creșteri și pe parcursul primelor 3 zile și diminuări în ultimele 2. Principalul factor care a determinat investitorii să achiziționeze mai mult zahăr în primele 3 zile de tranzacționare a fost menținerea vremii secetoase din Brazilia. Spre sfârșitul perioadei analizate, vânzările s-au redus, sub influența anunțului oficialilor din India privind majorarea producției de zahăr din această țară. Prețurile au oscilat între un nivel minim de 393,40 $/tonă, atins în ultima zi de tranzacționare, și un nivel maxim de 408,30 $/tonă, în a III-a zi.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 19-25 ianuarie 2015, media cotațiilor la cafea Arabica a fost de 3.571,82 $/tonă, cu 8,09% mai puțin față de săptămâna anterioară, pe fondul vremii nefavorabile din Brazilia, principalul producător .
La sortimentul de cafea Robusta, media cotațiilor a fost de 1.928,00 $/tonă în intervalul analizat, cu 2,45% mai puțin comparativ cu săptămâna precedentă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
Media cotațiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.000,43 $/tonă, cu 3,34% mai puțin comparativ cu săptămâna anterioară.
În perioada 19-25 ianuarie 2015, media cotațiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 2.833,25 $/tonă, cu 4,90% mai puțin față de intervalul precedent.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna analizată, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat scăderi. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” a fost de 1.464,34 $/tonă, înregistrând o micșorare de 2,05%, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a scăzut cu 3,03%, la 1.272,62 $/tonă.
La bumbacul Index „A”, prețurile au oscilat între 1.450,89 dolari/tonă, nivel minim, în ultima zi de tranzacționare și 1.482,86 dolari/tonă, nivel maxim, în prima zi. În cazul bumbacului american, cel mai ridicat preț din sătămâna analizată a fost de 1.279,12 dolari/tonă (20 ianuarie), iar cel mai scăzut a fost de 1.263,47 dolari/tonă (22 ianuarie).
Conform Raportului Departamentului American al Agriculturii (USDA) din luna ianuarie a.c., în sezonul 2014/15, stocurile mondiale de bumbac vor totaliza un nivel record, de 23,65 milioane tone, cu 1,5 milioane tone mai mult față de sezonul 2013/14, reprezentând un factor de presiune asupra prețurilor internaționale ale bumbacului. În sezonul 2014/15, China se apreciază că va deține peste 58% din totalul stocurilor mondiale.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
V.METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
În intervalul analizat, cotațiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) au depășit pragul de 1.800 $/tonă. Creșterea mediei săptămânale cu 3,26% față de media săptămânală anterioară, la 1.836,80 $/tonă, a fost determinată de relativa stabilitate a prețului țițeiului, cât și de retragerea, de către guvernul chinez, a reducerii nivelului TVA asupra exporturilor de semifabricate din aluminiu. Pe termen scurt, nivelul prețului metalului alb, de peste 1.800 $/tonă, în scădere de la circa 2.100 $/tonă în urmă cu două luni, este justificat de actualul raport dintre cerere și ofertă.
Cererea moderată pentru metalul alb a contribuit la scăderea nivelului stocurilor la bursa londoneză până la 4.086.175 tone, cel mai mic nivel din mai 2009, și a mediei săptămânale a acestora cu 0,95% față de media săptămânală anterioară, la 4.101.015 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra a continuat trendul descendent ce a caracterizat toată luna ianuarie a.c înregistrând o scădere de 2,30%, la 5.677,00 $/tonă, iar miercuri 21 ianuarie cotaţia metalului roşu a atins valoarea de 5.630,00 $/tonă, cel mai scăzut nivel din 2009. Principalii factori ai acestei evoluţii sunt încetinirea continuă a cererii interne (slabe) din partea Chinei şi aprecierea continuă a dolarului (înregistrânduse cel mai puternic dolar din 2003) în raport cu moneda euro (cea mai scăzută valoare din ultimii 11 ani.) Conform datelor FMI se confirmă încetinirea cererii în China, creșterea PIB fiind estimată la sub 7% în 2015 și la aproape de 6% în 2016.
Stocurile de cupru la Bursa de la Londra au înregistrat o creştere semnificativă, de 13,89%, comparativ cu sfârşitul anului 2014 și o creștere de 27% de la începutul anului și până în prezent la 221.360 tone la sfârşitul săptămânii analizate.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
Cotațiile plumbului la LME s-au încadrat în marja 1.800-1.900 $/tonă în intervalul analizat, pe fondul cererii moderate și al restrângerii ofertei după anunțul reînchiderii minei Paroo Station (Australia). Trendul ascendent al cotațiilor a contribuit la creșterea cu 4,08% a mediei săptămânale comparativ cu media săptămânală anterioară, la 1.855,50 $/tonă. După performanțele slabe din prima lună a acestui an, prețurile plumbului ar putea depăși în săptămânile următoare nivelul cotațiilor zincului (metalul alături de care se găsește în minereuri), pe fondul diminuării producției de metal primar ca urmare a închiderii minelor.
Media stocurilor de plumb a scăzut cu 0,54% față de media săptămânală anterioară, la 215.525 tone, reflectând o cerere moderată.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
În intervalul analizat, cotațiile zincului la LME au evoluat favorabil, pe fondul aprecierii dolarului SUA în raport cu moneda unică europeană, după anunțul relaxării cantitative propuse de Banca Centrală Europeană, și al restrângerii producției miniere prin închiderea minei Century (Australia), depășind pragul de 2.100 $/tonă. Media săptămânală a cotațiilor a crescut cu 1,74% față de media săptămânală anterioară, la 2.101,50 $/tonă. Prețurile zincului s-ar putea stabiliza la acest nivel pe o perioadă de câteva luni, ca urmare a achizițiilor de metal la prețurile atractive, înainte ca acestea să crească după întreruperea programată a activității altor mine de zinc.
Cererea susținută pentru metalul alb-albastru a contribuit la scăderea nivelului stocurilor până la 645.775 tone, cel mai scăzut nivel din decembrie 2010, și a mediei săptămânale a acestora cu 2,02% față de media săptămânală anterioară, la 651.155 tone.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 19-25 ianuarie 2015, media cotațiilor nichelului, la Bursa de Metale de la Londra, a fost de 14.567,00 $/tonă, cu 0,11% mai puțin comparativ cu intervalul precedent.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au crescut de la 417.900 tone înregistrate pe 19 ianuarie 2015 la 423.036 tone în data de 23 ianuarie, a.c. (+5.136 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa de Metale de la Londra, în săptămâna analizată, cotaţia medie a cositorului a înregistrat o scădere de 0,35%, comparativ cu intervalul precedent, la 19.384 $/tonă. Preţurile cositorului au oscilat între o valoare minimă de 19.125 $/tonă (21 ianuarie 2015) şi una maximă de 19.510 $/tonă (23 ian.a.c.).
Nivelul mediu al stocurilor de cositor la LME în săptămâna 19 – 25 ianuarie 2015 a înregistrat o reducere de 0,65% faţă de perioada precedentă, la 12,026 tone.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date I.E.M.
VI. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Încă din primele zile ale săptămânii analizate, prețurile metalelor preţioase (atât cele la termen, cât şi cele la disponibil) au evoluat sub presiunea la creştere exercitată de:
- turbulenţele de pe pieţele valutare,
- anticipările investitorilor cu privire la suplimentarea măsurilor de politică monetară a Băncii Centrale Europene,
- temerile privind rezultatul alegerilor parlamentare din Grecia,
- tendința de continuă scădere a preţurilor barilului de țiței.
Această conjunctură a avut un impact extrem de favorabil şi pe pieţele din Londra, unde aurul, argintul şi platina au continuat să se scumpească până la noi maxime multilunare.
Aur
Preţul de referinţă al aurului[1] a crescut cu 3,48%,la 1.289,30 $/u.f. Afectat de marcările de profit intervenite pe pieţele la termen după nivelul ridicat la care s‑a încheiat săptămâna anterioară, metalul galben a început intervalul analizat în uşoară scădere (-0,3%, la 1.273,75 $/u.f.). De marţi, însă, aurul a reînceput să se scumpească şi, în doar trei zile, a ajuns la cel mai ridicat preţ din ultimele şapte luni (1.295,75 $/u.f., pe 22 ianuarie). Totuşi, din cauza presiunilor negative exercitate de vânzările speculative şi corecţiile tehnice ce au urmat, la închiderea fixingului londonez din 23 ianuarie uncia fină de aur valora cu doar 1,4% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.294,75 $, comparativ cu 1.277,50 $ în 16 ianuarie.
În România, valoarea de referinţă a gramului de aur[2]a crescut cu 6,32%, la 161,92 lei. Mai mult, datorită scumpirii unciei fine pe piaţa din Londra şi a deprecierii monedei naţionale în raport cu dolarul american, preţul gramului de aur a depăşit, pentru prima dată din aprilie 2013, nivelul de 166 lei. În aceste condiţii, pe 23 ianuarie Banca Naţională a României anunţa un preţ cu peste 6% mai mare decât cu o săptămână în urmă:166,18 lei/gram, faţă de 156,93 lei/gram în 16 ianuarie.
Argint
Preţul de referinţă al argintului[1] a crescut cu 6,86%, la 18,00 $/u.f.. Stimulat de intensificarea cererii de investiţie, argintul a continuat să coteze pe trend ascendent, reuşind să revină şi să depăşească, pentru prima dată după mai bine de cinci luni, pragul de 18 $/u.f., scumpindu‑se, în doar trei zile, cu 7,7%. Prin urmare, în ciuda presiunilor de ieftinire exercitate şi pe piaţa londoneză de marcările de profit declanşate pe pieţele la termen de puternica redresare, la închiderea fixingului londonez din 23 ianuarie uncia fină de argint valora cu aproape 8% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 18,23 $, comparativ cu 16,92 $ în 16 ianuarie.
Platină
Preţul de referinţă al platinei[3] a crescut cu 2,08%, comparativ cu săptămâna anterioară, la 1.273,80 $/u.f.. Susţinut de creşterea cererii de lingouri, metalul alb s‑a scumpit cu aproape 2% în primele trei zile, miercuri uncia fină fiind cotată la 1.285 $. Creşterea preţului până la cel mai ridicat nivel din ultimele patru luni a fost însă urmată de două ieftiniri consecutive (datorate influenţei negative pe care au avut‑o vânzările speculative pe piaţa la termen) şi la închiderea fixingului londonez din 23 ianuarie uncia fină de platină valora cu doar 1% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.274 $, comparativ cu 1.262 $ în 16 ianuarie.
Paladiu
Preţul de referinţă al paladiului[3] a scăzut cu 2,55% comparativ cu săptămâna anterioară,la 770,80 $/u.f.. Pe parcursul intervalului analizat metalul a continuat să evolueze sub presiunea exercitată de migrarea interesului investitorilor către plasamentele de refugiu şi/sau cu potenţial speculativ mai mare pe termen scurt (cu precădere, aur, argint, dolari americani, franci elveţieni). Prin urmare, tendinţa de redresare din primele două zile a fost blocată după ce preţul a ajuns la 778 $/u.f. La închiderea fixingului londonez din 23 ianuarie, uncia fină de paladiu valora cu doar 1,3% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 767 $, faţă de 757 $ în 16 ianuarie.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase
Sursa:Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu in coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru(simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares(simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)
VII. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
AUTOR: Andrei Rădulescu
Piaţa valutară
Pe parcursul săptămânii trecute, cursul mediu al dolarului american a fost influențat de o serie de aspecte, printre care se menționează: deciziile de politică monetară din Zona Euro; dinamica indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice ale lumii; evoluțiile din piețele de : acțiuni, obligațiuni și materii prime, în special țiței.
Se notează aprecierea dolarului american, în medie cu aproximativ 1,8% în raport cu moneda unică europeană, evoluție determinată de deciziile Băncii Centrale Europene (extinderea programului de cumpărare de active la 60 miliarde euro/lună începând cu martie anul curent). La finele săptămânii trecute dolarul se tranzacționa la maximele din toamna anului 2003 în raport cu euro (cursul EUR/USD sub pragul 1,12).
Totodată, dolarul american s-a apreciat și față de monedele din sfera de influență a euro: coroana suedeză (cu 1,2%), coroana daneză (cu 1,9%).
De asemenea, moneda americană a crescut, în medie, cu 2,4% în raport cu dolarul canadian, evoluție determinată de decizia de politică monetară din Canada de a reduce dobânda de referință (de la 1%, la 0,75%) la prima ședință de politică monetară din acest an.
Nu în ultimul rând, dolarul american s-a apreciat și față de monedele din Australia (cu 1%) și Noua Zeelandă (cu 2%).
Pe de altă parte, se observă deprecierea monedei americane față de francul elvețian, cu 9,2%, evoluție determinată de efectul bază (săptămâna anterioară Banca Centrală a Elveției a abandonat plafonul minim de susținere la 1,2 pentru cursul EUR/CHF).
În ceea ce privește monedele țărilor emergente și în dezvoltare se notează o depreciere a dolarului american, determinată de ameliorarea percepției de risc investițional pe aceste piețe, în contextul perspectivelor de continuare a unei politici monetare relaxate pe glob, pe termen scurt. Dolarul american s-a depreciat cu 0,6% raportat la rupia indiană, 0,9% față de peso filipinez și 1,4% în raport cu real-ul brazilian.
În raport cu leul românesc, dolarul american s-a apreciat cu 2% săptămâna trecută, depășind la finele perioadei pragul psihologic de 4 la finele săptămânii. Această evoluție a fost determinată de dinamica cursurilor EUR/RON (apreciere cu 0,1%) și EUR/USD (depreciere cu 1,8%). Cursul USD/RON este un cross între EUR/RON și EUR/USD.
Pieţe de capital
Săptămâna trecută s-au consemnat evoluții favorabile pe piețele internaționale de acțiuni, susținute, în principal, de deciziile de politică monetară din Zona Euro. De asemenea, dinamica indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice ale lumii, sezonul de raportări financiare trimestriale și fluctuațiile din piețele de obligațiuni și piețele de mărfuri s-au resimțit pe piețele de capital pe parcursul săptămânii trecute.
La prima ședință de politică monetară din 2015, Banca Centrală Europeană a extins programul de cumpărare de active la instrumente financiare emise de guverne, agenții și instituții europene cu rating investițional. Totodată, acest program se va aplica, cu anumite condiții și pentru țările regiune care derulează un acord de finanțare internațională cu UE/FMI. Astfel, în noua forma, BCE va cumpăra începând cu luna martie active (publice și private) de 60 miliarde euro/lună. Acest program se va derula cel puțin până în septembrie 2016.
În acest context, indicele calculat de Morgan Stanley pentru piețele globale de acțiuni a crescut cu 2,1%, până la 418,3 puncte săptămâna trecută (avans cu 0,3% de la începutul anului). Se notează dinamica piețelor emergente: indicele Morgan Stanley pentru această categorie a urcat cu 3,5%, la 990,9 puncte (creștere cu 3,6% de la începutul anului), evoluție determinată de perspectiva continuării politicii monetare relaxate pe glob pe termen scurt (astfel fluxurile internaționale de capital s-au reorientat către piețele emergente).
De asemenea, piețele dezvoltate au crescut săptămâna trecută: indicele MSCI pentru această categorie a urcat cu 1,9%, la 1 707,7 puncte (scădere cu 0,1% de la începutul anului).
În plan regional se notează dinamica pieței europene de acțiuni, influențată de declinul costurilor de finanțare, către noi minime istorice, în contextul deciziilor BCE. Indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a urcat cu 5,1%, la 370,4 puncte săptămâna trecută.
În Statele Unite, indicele Dow Jones a crescut cu 0,9%, la 17 672,6 puncte, iar indicele S&P 500 a urcat cu 1,6%, la 2 051,8 puncte pe parcursul săptămânii trecute, evoluții influențate atât de deciziile monetare din Europa, dar și de sezonul de raportări financiare.
Totodată, piața asiatică a încheiat săptămâna trecută cu un avans de 2,7%, la 141,1 puncte (indicele regional MSCI Asia Pacific).
Pe plan intern acțiunile la bursă au crescut săptămâna trecută, sub influența climatului din piețele europene. Indicele general al pieței (BET) a urcat cu 1%, până la 7 056,8 puncte.
1 Comunicat, în după‑amiaza fiecărei zile, de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
2 Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
3 Stabilit, în după amiaza fiecărei zile, de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).
