I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana Papatulică
În săptămâna 19-25 mai 2014, preţurile ţiţeiului pe piaţa spot din Rotterdam au continuat să înregistreze creşteri, de 0,67%, în cazul Brent-ului (Marea Britanie), la un nivel de 110,25 $/baril, şi de 1,87% în cazul WTI (SUA), la 103,85 $/baril.
Preţul ţiţeiului WTI a crescut sub influenţa majorării preţurilor benzinei pe piaţa SUA, la cea mai ridicată valoare din ultima lună, deoarece sărbătoarea Zilei Memoriale, la data de 26 mai, dă semnalul începutului sezonului estival, automobilistic, care conturează perspectiva unei sporiri a cererii de energie. Pieţele la termen, ca şi cele spot din SUA, au primit un impuls suplimentar ca urmare a tensiunilor geopolitice acumulate înainte de alegerile prezidenţiale din Ucraina, din data de 25 mai, precum şi a declinului neaşteptat de important, în medie cu 10,3 mil.barili, al stocurilor de ţiţei, ca urmare a creşterii cererii din partea rafinăriilor, în vederea acoperirii necesarului sporit de carburanţi auto.
Preţul ţiţeiului Brent a fost stimulat, la rândul său, de declinul stocurilor americane de ţiţei, de tensiunile geopolitice din Ucraina, dar mai ales de escalarea violenţelor politice şi sociale în Libia. Situaţia fragilă din Libia a continuat să ofere suport preţurilor ţiţeiului, la nivel mondial, în condiţiile în care mai multe exploatări petrolifere sunt închise, ceea ce face ca producţia acestei ţări să se menţină la un nivel extrem de scăzut, de 10,5 mil.tone/an, faţă de un nivel uzual de 70 mil.tone/an şi o capacitate productivă maximă de 80 mil tone/an. De menţionat că 85% din exportul de ţiţei al acestei ţări este, în mod tradiţional, direcţionat către Europa de vest.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţul gazului natural pe piaţa spot a SUA a avut o evoluţie practic staţionară, menţinându-se la un nivel aproximativ egal cu cel din săptamâna precedentă, de 154,50 $/1000 m.c. Evoluţia s-a datorat creşterii, peste estimările comercianţilor, a volumului stocurilor de gaze naturale, în contextul unui uşor recul al producţiei interne. Preţul mediu de export în Germania, al gazului rusesc, franco-frontiera ţării importatoare (din contractele pe termen lung), a înregistrat o valoare medie de 381 $/1000 m.c, în luna aprilie a.c, cu 0,94% mai mult decât în luna precedentă.
III. PRODUSE PETROLIERE
AUTOR: Mariana Papatulică
Benzină
Preţul benzinei cu CO 95, regular, pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, a crescut cu 1,07%, la o valoare medie de 1018,00 $/tonă. Preţurile benzinei au fost stimulate de uşoara majorare a preţului ţiţeiului dar, în principal, de cererea robustă din partea imporatatorilor din vestul Africii, în special din Nigeria. Patru cargouri cu benzină au fost dirijate spre Nigeria, în schimb doar unul singur a fost destinat cumpărătorilor din SUA. De altfel, în ultimele săptămâni, exporturile de benzină europeană către SUA s-au diminuat considerabil, ca urmare a majorării substanţiale a stocurilor pe Coasta de est, ceea ce a redus interesul pentru achiziţii al cumpărătorilor americani de pe piaţa spot din nord-vestul Europei, altminteri un furnizor tradiţional de benzină al SUA. Posibila închidere a rafinăriei de la St.John, aparţinând firmei Irving, cu o capacitate de 70.000 barili/zi, care aprovizionează cu benzină zona de nord-est a SUA, ar putea oferi, totuşi, un suport pentru preţuri, pe termen scurt.
Motorină
Preţurile distilatelor medii pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, au avut o evoluţie practic staţionară în cazul diesel-ului, a cărui valoare a rămas neschimbată la 936,00 $/tonă, marcând o creştere cu totul nesemnificativă (+0,11%) în cazul motorinei cu 0,1% sulf, la 915,85 $ /tonă, stimulată de uşoara majorare a preţului ţiţeiului Brent.
Păcură
Preţul păcurii cu 3,5% sulf pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, a crescut cu 1,13%, la o valoare medie săptămânală de 573,53 $/tonă, evoluţie care a reflectat influenţa majorării preţului ţiţeiului Brent, declinul cu 0,6% al stocurilor de păcură „grea” pe axa Rotterdam-Amsterdam-Anvers(ARA), la un volum de 667.000 tone şi perspectiva unor exporturi în Asia, unde oferta este deficitară.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date I.E.M.
IV. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
La Bursa din Chicago, cotaţiile grâului american roşu moale nr. 2 şi-au continuat trendul descendent, în condiţiile în care disponibilităţile mondiale din 2013/14 sunt prognozate la un nivel mai ridicat decât cel din sezonul anterior. Astfel, media cotaţiilor grâului american, în săptămâna 19 – 25 mai 2014, a fost de 244,05 $/tonă în scădere cu 4,21% faţă de cea înregistrată în perioada precedentă.
Potrivit Raportului din ianuarie 2014 al Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA), în sezonul actual (2013/14), disponibilităţile mondiale de grâu (stocuri iniţiale + producţie + importuri) vor fi de 1,04 miliarde tone, în creştere cu 45 milioane tone (+4,5%) comparativ cu cele din 2012/13.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
În perioada analizată, cotaţia medie săptămânală a porumbului american galben nr. 2 s-a diminuat cu 3,47% faţă de cea înregistrată cu o săptămână în urmă, la 187,39 $/tonă.
Tendinţa de scădere a cotaţiilor porumbului american a reflectat speculaţiile conform cărora condiţiile meteorologice din Statele Unite, cel mai mare producător şi exportator mondial de porumb, vor determina obţinerea unei recolte mai mari decât se prognozează în prezent. Conform Raportului USDA, din mai a.c., producţia de porumb a SUA în 2013/14 va fi de 353,7 milioane tone, cu 29% mai mare comparativ cu cea din 2012/13.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, cotaţiile medii săptămânale la uleiul de soia şi la boabele de soia au avut evoluţii diferenţiate. Astfel, cotaţia medie a uleiului de soia s-a diminuat cu circa 1,25% în săptămâna analizată, comparativ cu media din săptămâna anterioară, la 891,70 $/tonă, iar cea a boabelor de soia a crescut cu 1,01%, la 550,74 $/tonă.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
La Bursa de la Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat a înregistrat o scădere de 2,53% la 474,76 dolari/tonă. Diminuarea preţurilor zahărului rafinat din săptămâna 19 – 25 mai este atribuită unei cereri mai scăzute comparativ cu săptămâna anterioară.
Conform primelor prognoze făcute de Departamentului American al Agriculturii (USDA), din luna mai a.c., în sezonul 2014/15 producţia mondială de zahăr se va situa la 175,59 milioane tone, nivel uşor mai scăzut (-1%) faţă de cel din sezonul 2013/14. Scăderea producţiei Braziliei, principalul producător mondial, , va fi contrabalansată de creşterea producţiei Indiei, cel de-al doilea producător mondial de zahăr. USDA anticipează că, în sezonul 2014/15, producţia braziliană se va reduce cu circa 1 milion tone, la 36,8 milioane tone, iar producţia Indiei va creşte cu 900 mii tone, la 27,9 milioane tone. Consumul mondial de zahăr este previzionat să crească cu 2%, la 170,5 milioane tone, reflectând sporirea consumului din China şi India. Stocurile mondiale de zahăr vor totaliza 44,44 milioane tone, nivel cu 3% mai scăzut faţă de cel înregistrat în sezonul 2013/14.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 19-25 mai 2014, media cotaţiilor la cafea Arabica a fost de 4.030,08 $/tonă, cu 1,43% mai puţin faţă de săptămâna anterioară, când s-a înregistrat 4.088,73 $/tonă.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotaţiilor a fost de 2.013,40 $/tonă în intervalul 19-25 mai 2014, cu 4,26% mai puţin comparativ cu săptămâna 12-18 mai a.c., când s-a înregistrat 2.103,00 $/tonă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
În săptămâna 19-25 mai 2014, media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.150,25 $/tonă, cu 3,90% mai mult comparativ cu săptămâna anterioară, când media cotaţiilor a fost de 3.032,14 $/tonă.
În perioada 19-25 mai 2014, media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 2.980,40 $/tonă, cu 3,05% mai mult faţă de săptămâna 12-18 mai a.c., când s-a înregistrat 2.892,20 $/tonă.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna analizată, ambele sorturi de bumbac au înregistrat diminuări ale cotaţiilor, atribuite unor vânzări mai reduse. La Bursa din Liverpool, cotaţia medie a bumbacului Index “A” a fost de 2.026,01 $/tonă, înregistrând o micşorare de 1,17% faţă de cotaţia săptămânii anterioare, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a scăzut cu 2,56%, situându-se la 1.947,15 $/tonă.
Potrivit celui mai recent raport al Departamentului American al Agriculturii, din luna mai a.c., în sezonul 2014/15 producţia mondială de bumbac este previzionată la 25,13 milioane tone, nivel în uşoară scădere faţă de sezonul anterior (-2%). În sezonul 2014/15, China şi India vor marca reduceri ale producţiilor de bumbac, iar Statele Unite şi Brazilia vor înregistra creşteri. USDA previzionează o creştere de 2% a consumului mondial de bumbac, situându-se la 24,35 milioane tone. Stocurile mondiale de bumbac vor însuma 22,13 milioane tone, nivel record, cu 4% mai ridicat comparativ cu cel din sezonul 2013/14.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
Cotaţiile aluminiului la Bursa de la Londra (London Metal Exchange-LME) au înregistrat o medie de 1.737,60 $/tonă (-0,37% faţă de săptămâna precedentă), menţinându-se la cele mai joase niveluri din ultimii ani, deşi scăderile din prima parte a intervalului au fost urmate de evoluţia favorabilă a acestora, pe fondul cererii susţinute şi a restrângerii ofertei din China. Potrivit anunţului oficialităţilor locale din regiunea chineză Xianjinag, realizarea proiectelor noi, amânată din cauza poluării excesive, va diminua oferta de aluminiu la nivel mondial. Deficitul de metal alb (exclusiv China), estimat de analiştii de la compania Rusal (Rusia) la 429.000 tone în acest an, ar putea ajunge la 1,3 milioane tone în 2014 şi 2015 şi la 1,9 milioane tone în 2016, fiind generat de creşterea consumului de metal în sectorul construcţiilor de maşini. Stocurile de metal alb existente în afara Chinei, de circa 9 milioane tone din care 2,2 milioane neraportate, ar putea scădea la 5-6 milioane tone în 2016, în condiţiile instalării deficitului, după o perioadă de circa 8 ani de excedent.
Tranzacţiile cu metal alb din acest interval au diminuat stocurile de la bursa londoneză cu 33.850 tone şi au determinat scăderea mediei săptămânale a acestora cu 0,88% faţă de media săptămânală anterioară, la 5.236.295 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
Cotaţia medie a cuprului, la Bursa din Londra, în săptămâna analizată a înregistrat o creştere minoră de 0,05% la 6.941,80 $/tonă, în absenţa unor factori de influenţă.
Stocurile de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) au continuat să se reducă, cu 8,87%, la 179.235 tone la sfârşitul săptămânii analizate.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
Cotaţia medie a plumbului a înregistrat o creştere nesemnificativă, de 0,13% faţă de media săptămânală precedentă, la 2.111,10 $/tonă, în lipsa unor factori cu impact major asupra elementelor fundamentale. Piaţa plumbului, caracterizată prin cel mai restrâns raport cerere-ofertă în prima parte a anului 2014, va trece la deficit în a doua parte ca urmare a creşterii cererii din industria auto din SUA, China şi a redresării activităţii din acelaşi sector în Uniunea Europeană.
Nivelul stocurilor de metal la LME a rămas aproape neschimbat, iar media acestora a înregistrat o scădere nesemnificativă, de 0,02% comparativ cu media săptămânală anterioară, la 192.255 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Creşterile uşoare ale cotaţiilor zincului la LME din a doua parte a intervalului analizat au determinat majorarea cotaţiei medii cu 0,33% faţă de media săptămânală anterioară, la 2.076,30 $/tonă. Evoluţia favorabilă a cotaţiilor a fost determinată, în principal, de cererea susţinută din China după aplicarea politicii de stimulare a consumului de către guvernul condus de premierul Li Keqiang.
Nivelul stocurilor rămâne în continuare ridicat, după tranzacţionarea a 23.225 tone de metal alb-albastru la bursa londoneză, care a contribuit la scăderea relativ semnificativă, de 2,19% a mediei acestora faţă de media anterioară, la 739.270 tone. Potrivit analiştilor economici de la Morgan Stanley, deficitul de metal creat în 2014 în condiţiile creşterii cererii şi restrângerii ofertei, va genera scăderea nivelului stocurilor la LME în 2015, la nivelul necesarului de consum mondial pentru 4,4 săptămâni, cel mai mic nivel din 2008. În opinia aceloraşi analişti, în 2015 cotaţiile zincului vor înregistra cea mai mare creştere comparativ cu celelalte metale neferoase.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 19-25 mai 2014, media cotaţiilor la nichel, la Bursa din Londra, a fost de 19.632,00 $/tonă, cu 2,43% mai puţin comparativ cu intervalul 12-18 mai a.c. Stocurile de nichel la bursa londoneză, în săptămâna analizată, au crescut de la 279.750 tone înregistrate pe 19 mai 2014. la 280.404 tone în data de 23 mai a.c. (+654 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa de Metale din Londra, în săptămâna analizată cotaţia medie a cositorului a înregistrat o diminuare minoră, de 0,19%, comparativ cu cea din săptămâna anterioară, la 23.339 $/tonă. Factorul determinat de corecţie a preţurilor cositorului îl constituie aprecierea dolarului şi speculaţiile conjuncturale de bursă, cât şi majorarea stocurilor.
La LME, stocurile de cositor au continuat să crească, ajungând pe 23 mai 2014 la 10.760 tone, cel mai mare nivel din ultimele 5 luni. Nivelul mediu al stocurilor în săptămâna analizată a crescut la 10.512 tone, cu 8,90% mai mult faţă de săptămâna anterioară (9.653,90 tone).
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date I.E.M.
VI. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Susţinute de teama că prelungirea grevei minierilor din Republica Africa de Sud şi dependenţa mult prea mare a consumatorilor de paladiu de exporturile Rusiei riscă să producă deficite grave de ofertă pe piaţa mondială, metalele platinice au continuat să se scumpească în ritm alert. Aurul şi argintul, în schimb, s‑au confruntat cu lipsa de interes a investitorilor, care au preferat să‑şi îndrepte atenţia spre dolarul SUA.
Aur
Preţul de referinţă al unciei fine de aur[1] s‑a diminuat cu 0,25%, la 1.294,95 $. Cvasi-stagnarea s‑a datorat menţinerii cotaţiilor sub maximul din săptămâna anterioară (1.305,25 $/u.f.), precum şi trendului uşor descendent instaurat după tentativa de a reveni peste pragul de 1.300 $/u.f. (în după‑amiaza zilei de 19 mai, LBMA cota uncia fină la 1.302 $). În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 16 mai uncia fină de aur valora la fel ca în urmă cu o săptămână: 1.291,50 $.
În România, valoarea de referinţă a gramul de aur[2] a scăzut nesemnificativ, cu 0,03%, la 134,63 lei. Evoluţia, mai bună decât pe piaţa din Londra, s‑a datorat relativei stabilităţi manifestate de dolarul SUA în raport cu moneda naţională în intervalul 20‑23 mai, care a atenuat efectul fluctuaţiei valorii unciei fine. Prin urmare, pe 23 mai Banca Naţională a României anunţa un preţ uşor mai mare (+0,3%) decât cel stabilit cu o săptămână în urmă: 134,69 lei/gram, comparativ cu 134,62 în 9 mai.
Argint
Preţul de referinţă al unciei fine de argint[3] a scăzut cu 0,56%, la 19,44 $. În lipsa altor stimuli, cotaţiile au evoluat, întreaga săptămâna, pe trendul aurului. Spre deosebire de acesta, însă, la închiderea fixingului londonez din 23 mai uncia fină de argint valora cu 0,5% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 19,42 $, comparativ cu 19,33 $ în 16 mai.
Platină
Preţul de referinţă al unciei fine de platină[4] a crescut cu 1,38%, la 1.480,20 $. Scumpirea s‑a datorat trendului ascendent pe care a cotat metalul, în special după ce compania Johnson Matthey, comerciant şi distribuitor de metale platinice la nivel mondial, a prognozat un deficit considerabil de metal pentru acest an (1,2 milioane de uncii) – datorat, în principal, deficienţelor de aprovizionare din Republica Africa de Sud. În această conjunctură, metalul a început intervalul analizat în creştere(+1,3%), la 1.483 $/u.f., şi a continuat să coteze pe trend ascendent până a ajuns cel mai ridicat nivel înregistrat după 6 septembrie 2013, respectiv la 1.492 4/u.f., pe 22 mai. Prin urmare, în ciuda corecţiei care a urmat (-0,6%), la închiderea fixingului londonez din 23 mai uncia fină de platină valora cu 1,3% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.483 $, comparativ cu 1.464 $ în 16 mai.
Paladiu
Preţul de referinţă al unciei fine de paladiu[4] a crescut cu 1,32%, la 827,00 $. Pe parcursul intervalului analizat, metalul a cotat în condiţii similare cu platina, scumpindu‑se puternic după ce Johnson Matthey a anunţat că, în condiţiile creşterii robuste a cererii de investiţie şi a diminuării livrărilor din Republica Africa de Sud şi din Rusia (cea mai mare ţară producătoare de paladiu din lume), piaţa mondială se va confrunta cu un deficit de 1,6 milioane de uncii în 2014. În aceste condiţii, după ce a început săptămâna la 822 $/u.f. (+0,7%), uncia fină de paladiu a continuat să coteze pe trend ascendent şi s‑a scumpit până la 837 $, în 22 mai. Atingerea acestui nivel, care se situa cu doar 21 $ sub maximul înregistrat din 22 februarie 2001 şi până în prezent (858 $/u.f., pe 21 februarie 2011), a fost urmat, însă, de o ieftinire substanţială (-1,1%) şi, la închiderea fixingului londonez din 23 mai uncia fină de paladiu valora cu numai 1,5% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 828 $, comparativ cu 816 $ în 16 mai.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase
SURSA: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu in coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)
VII. Piaţa Valutară şi Pieţele de Capital
AUTOR: Andrei Rădulescu
Cursul mediu al dolarului american a consemnat evoluţii predominant favorabile în raport cu monedele ţărilor dezvoltate, dar şi cu cele ale economiilor emergente şi în dezvoltare, pe parcursul săptămânii trecute. Aceste evoluţii au fost susţinute de dinamica unor indicatori macroeconomici (din economia mondială, economia americană), de climatul pozitiv din pieţele de acţiuni (indicele american S&P 500 a atins un nou record, depăşind pragul de 1 900 p.), dar şi de unele evenimente din anumite ţări.
Comparativ cu moneda unică europeană, cursul mediu al dolarului s-a apreciat cu 0,3%, evoluţie susţinută de probabilitatea ridicată privind implementarea unor noi măsuri monetare de relaxare de către Banca Centrală Europeană în luna iunie, mai ales în contextul semnalelor recente de decelerare a economiei Zonei Euro.
De asemenea, dolarul american s-a apreciat şi în raport cu alte monede din Europa (notându-se creşterea faţă de francul elveţian şi coroana suedeză, cu 0,4%, respectiv 0,6%), dar şi din zona Asia/Pacific (avans cu 0,7% comparativ cu dolarul din Noua Zeelandă şi cu 1,1% faţă de dolarul australian).
Pe de altă parte, cursul mediu al dolarului a stagnat faţă de dolarul canadian şi s-a depreciat comparativ cu lira sterlină (cu 0,2%, date fiind semnalele recente de accelerare a economiei britanice) şi cu yen-ul japonez (cu 0,3%, în contextul deciziilor recente de politică monetară ale Băncii Centrale a Japoniei – instituţia a semnalat că nu se grăbeşte cu implementarea unor măsuri adiţionale de relaxare a politicii monetare).
Raportat la valutele din ţările emergente şi în dezvoltare, dolarul american a consemnat evoluţii mixte. Pe de o parte, se notează aprecierea dolarului în medie cu 0,4% faţă de peso argentinian şi cu 2,2% raportat la rial-ul iranian. Pe de altă parte, se menţionează deprecierea dolarului în medie cu 0,1% faţă de real-ul brazilian, cu 0,3% în raport cu peso mexican, cu 0,5% comparativ cu ringgit-ul malaysian şi cu 1,6% faţă de rupia indiană (pe fondul rezultatului alegerilor din India).
Comparativ cu leul românesc cursul mediu al dolarului american s-a apreciat cu 0,1% pe parcursul săptămânii trecute, evoluţie determinată de dinamica cursurilor EUR/USD (depreciere cu 0,3%) şi EUR/RON (scădere, cu 0,3%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/USD şi EUR/RON.
Pieţe de capital
STATELE UNITE
Acţiunile americane s-au apreciat pe parcursul săptămânii trecute, evoluţie susţinută de dinamica unor indicatori macroeconomici, dar şi de informaţiile din sfera unor companii. Indicele S&P 500 a crescut cu 1,2%, până la 1 900,53 p. (un nou nivel record), în timp ce indicele Dow Jones a urcat cu 0,7%, până la 16 606,27 p., pe o volatilitate în atenuare cu 8,7% (indicatorul VIX). Se notează dinamica cotaţiilor din comerţul cu amănuntul, cu un avans de 1,8%, evoluţie susţinută de evoluţia rezultatelor raportate de companii reprezentative: Best Buy (6%), Tiffany (6,8%). De asemenea, se menţionează creşterea titlurilor din sectoarele internet şi tehnologic, în stabilizare după declinul demarat în luna martie: TripAdvisor (15%), Netflix (15%). Totodată, acţiunile din sectorul construcţiilor de locuinţe au crescut săptămâna trecută, pe fondul dinamicii unor indicatori sectoriali: KB Home (4,3%), Lennar Corp. (5,2%), D.R. Horton (6,2%). Nu în ultimul rând, titlurile Hewlett-Packard s-au apreciat cu 3,7%, după anunţul unor noi programe de restructurări.
EUROPA
Titlurile europene au continuat seria aprecierilor pe parcursul săptămânii trecute, evoluţie susţinută de dinamica unor indicatorilor macroeconomici globali şi regionali, dar şi de informaţiile din sfera unor companii. Indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a urcat cu 0,8%, până la 341,76 p., în timp ce indicele EuroStoxx 50 a crescut cu 1%, până la 3 203,28 p.. Indicii CAC 40 şi DAX 30 s-au apreciat cu 0,8%, respectiv 1,4%, în timp ce indicele FTSE 100 a scăzut cu 0,6%. Se notează dinamica unor cotaţii, susţinută de evoluţia favorabilă a rezultatelor trimestriale şi/sau a previziunilor de rezultate comunicate de companii: DCC Plc (12%), Ryanair (13%). De asemenea, unele acţiuni au crescut, ca urmare a recomandărilor emise de analişti: EON (7,5%), RWE (9%). Nu în ultimul rând, titlurile Daily Mail şi General Trust s-au apreciat cu câte 11%, după anunţul listării companiei Zoopla Property. Pe de altă parte, unele titluri au scăzut, ca urmare a evoluţiei nefavorabile a rezultatelor financiare trimestriale şi/sau a previziunilor de rezultate pe termen scurt: Vodafone (5%), Royal Mail (10%). De asemenea, acţiunile Orange s-au depreciat cu 3%, pe fondul reducerii recomandării investiţionale de către analiştii de la Societe Generale. Nu în ultimul rând, titlurile AstraZeneca au pierdut 10%, ca urmare a respingerii ofertei de preluare lansată de compania americană Pfizer.
ASIA
Cotaţiile asiatice au crescut pentru a doua săptămână consecutiv, pe fondul dinamicii unor indicatori macroeconomic globali, a evoluţiilor din sfera pieţelor valutare (deprecierea yen-ului în raport cu dolarul american), a informaţiilor din sfera unor companii, dar şi a unor evenimente importante (semnarea acordului între Rusia şi China, în domeniul energetic). Indicele regional MSCI Asia Pacific s-a apreciat cu 0,9%, până la 140,92 p.. Se notează dinamica pieţei nipone, susţinută şi de deprecierea yen-ului în raport cu dolarul american: indicele Topix a crescut cu 1,8%, în timp ce indicele Nikkei 225 s-a apreciat cu 2,6%. De asemenea, creşteri au consemnat şi indicii Kospi (0,2%), Shanghai Compozit (0,4%) şi Hang Seng (1,1%). Pe de altă parte, indicii SET (Tailanda) şi NZX 50 (Noua Zeelandă) s-au depreciat cu 0,6%, respectiv 0,7%. Se remarcă dinamica titlurilor din sectorul energetic din China, după semnarea acordului energetic cu Rusia, fapt care a determinat analiştii unor bănci să emită recomandări de cumpărare: China Resources Gas (8,3%), China Gas (9,1%). De asemenea, cotaţiile companiilor de export din Japonia au crescut, pe fondul dinamicii unor indicatori macroeconomici din Statele Unite, dar şi a deprecierii yen-ului în raport cu dolarul: Toyota (0,6%), Honda (4,3%). Nu în ultimul rând, acţiunile din sectorul imobiliar din China s-au apreciat, ca urmare a speculaţiilor privind posibilitatea eliminării unor restricţii la cumpărarea de locuinţe: China Resources (0,3%), China Overseas Land & Investment (4%). Pe de altă parte, se notează declinul titlurilor Sanrio cu 18%, evoluţie determinată de recomandările investiţionale emise de analiştii de la Goldman Sachs.
ROMÂNIA
Indicii bursieri interni au consemnat evoluţii predominant favorabile pe parcursul săptămânii trecute, dinamică în ton cu sentimentul din principalele pieţe internaţionale. Indicele BET a crescut cu 0,3%, până la 6 448,25 p., în timp ce indicele BET-C a scăzut cu 0,3%, până la 3 238,63 p.. Indicele BET-FI a consemnat un avans de 2,3%, până la 28 907,13 p.. Titlurile Fondul Proprietatea s-au apreciat cu 0,3%, până la 0,7985 RON. De asemenea, se notează dinamica pozitivă a cotaţiilor din sectorul bancar (cu excepţia Băncii Carpatica, în scădere cu 1,3%, până la 0,063 RON şi a Băncii Transilvania, în stagnare la 1,83 RON): Banca Română pentru Dezvoltare (+6,3%, la 8,845 RON) şi Erste Group (+4,6%, la 105 RON). Pe de altă parte, titlurile din sectorul energetic s-au depreciat săptămâna trecută, cele mai severe scăderi fiind consemnate de OMV Petrom (-2,3%, la 0,4285 RON) şi Nuclearelectrica (-2,5%, la 8,19 RON). De asemenea, cotaţiile Bursei de Valori Bucureşti au consemnat un declin de 2,2%, până la 26,8 RON. În sfera SIF-urilor s-au înregistrat evoluţii favorabile, notându-se dinamica titlurilor SIF Muntenia (+4,9%, la 0,819 RON) şi SIF Transilvania (+6,1%, la 0,61 RON).
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date I.E.M.
1 Media săptămânală a valorilor comunicate în după amiaza fiecărei zile de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
2 Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
3 Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
4 Media săptămânală a valorilor comunicate în după amiaza fiecărei zile de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).
