Tendinţe pe principalele pieţe internaţionale de mărfuri şi valutare în perioada 19 – 25 octombrie 2015

I. ŢIŢEI

AUTOR: Mariana Papatulică

În săptămâna 19 – 25 octombrie 2015, preţurile principalelor ţiţeiuri de referinţă, exprimate în termeni de medii săptămânale, au continuat să înregistreze scăderi  pe pieţele la termen, internaţionale, de 2,69%, la 45,55 $/baril, în cazul ţiţeiului WTI (SUA), la bursa Nymex din New York, şi de 2,90%, la 48,25 $/baril, în cazul Brent-ului (Marea Britanie),  la bursa ICE din Londra, ambele în tranzacţiile cu scadenţă în luna noiembrie.

Declinul preţurilor este atribuit cererii diminuate de ţiţei din partea rafinăriilor atât din SUA, cât şi din Europa, care efectuează în prezent lucrări de revizii tehnice,  fapt care a contribuit la acumularea masivă de ţitei în stocuri. În SUA, stocurile de ţiţei au înregistrat o creştere de 8 mil. barili în ultima săptămână, la un total de 476 mil.barili, nivel apropiat de recordul absolut al ultimilor 80 de ani. Reviziile tehnice de toamnă ale rafinăriilor mai durează câteva săptămâni, perioadă în care nu există practic un suport pentru redresarea preţurilor.

Scăderea preţului ţiţeiului a fost de natură să exercite presiuni asupra monedei Arabiei Saudite. Cursul de schimb al riyalului saudit în  raport cu dolarul s-a situat la cel mai scăzut nivel din ultimele trei decenii. Rezervele valutare ale ţării  se află într-un proces accelerat de diminuare, astfel încât, dacă preţul petrolului nu se  redresează,  Arabia Saudită va avea nevoie să facă schimbări în politica petrolieră şi nu numai. Deja, există speculaţii potrivit cărora deficitul bugetar crescând este motivul pentru care Arabia Saudită a decis să-şi devalorizeze moneda: o monedă devalorizată va uşura povara asupra bugetului, deoarece guvernul vinde ţiţei în dolari şi îşi finanţează cheltuielile sociale în riyali. Dezavantajele sunt, de asemenea, semnificative – în afară de inflaţie şi agravarea datoriei publice, măsura ar putea fi văzută ca o pierdere a controlului guvernamental.

Într-o recentă informare, Fondul Monetar Internaţional a estimat că, dacă preţurile ţiţeiului se menţin la actualele niveluri scăzute, statele producătoare de ţiţei din Orientul Mijlociu se vor confrunta cu un deficit bugetar cumulat de 1000 mld.$, în absenţa unor reforme urgente.

Iranul, o ţară care a început deja, să creeze îngrijorare în rândul producătorilor din Orientul Mijlociu, prin perspectiva de majorare importantă a producţiei şi exporturilor sale de ţiţei ,a făcut publice unele detalii cu privire la noile contracte de concesiune în domeniul petrolier, dezvăluind câteva din reformele menite să atragă investiţii internaţionale. De exemplu, Iranul va plăti bonificaţii mai mari pentru operatorii străini şi va oferi, de asemenea, contracte pe o durată de 20 de ani.  Într-un interviu acordat ziarului ,,Financial Times” în data de 21 octombrie a.c., Mehdi Hosseini, un oficial iranian care a contribuit la conceperea noilor contracte,  a declarat că societăţile naţionale iraniene trebuie să aibă dreptul la o participaţie de circa 20% în orice proiect  joint-venture. Mehdi Hosseini nu a precizat o cifră anume, invocând 20-25 sau 30 % ca un procent minimal. Noile contracte sunt considerate ca fiind cruciale pentru atragerea a circa 100 de miliarde de dolari,  sumă de care Iranul afirmă că are nevoie pentru a dezvolta industria de petrol şi gaze. În trecut, Iranul a oferit numai contracte de tip buy-back  (de răscumpărare), în condiţii dezavantajoase pentru companiile străine care exploatau petrolul şi încheiate doar pe o perioadă scurtă de timp. Clauzele contractuale vor fi făcute cunoscute oficial în luna noiembrie.  Mai multe companii majore, în special din Europa – cum ar fi Royal Dutch Shell şi Total – şi-au exprimat  interesul de a reveni în Iran.

Ministrul economiei din Rusia, Alexei Uliukaiev, a avertizat că ţara sa, cel mai mare exportator de energie din lume, se va confrunta ani de zile de acum înainte cu preţuri la ţiţei de aproximativ 50 $/baril, deoarece economia mondială a intrat într-un un ciclu lung de preţuri  scăzute ale mărfurilor,  în speţă ale materiilor prime.  Alexei Uliukaiev a menţionat : „Nu întrevăd o nouă scădere importantă a preţurilor ţiteiului, dar ani de zile de acum înainte, acestea vor oscila uşor în jurul valorii 50 $/baril.”

II. GAZ NATURAL

AUTOR: Mariana Papatulică

Preţurile gazelor naturale în contractele futures, la bursa Nymex din New York, cu scadenţă în noiembrie, au înregistrat o scădere moderată, de 3,54%, la o valoare medie săptămânală de 84,68 $/1000 m.c,, în contextul unui declin al cererii şi al creşterii stocurilor la un nivel săptămânal record pentru ultimii 3 ani, respectiv la 3.814 mld pic.cub.(35 pic.cub= 1 m.c.) .

Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere

Sursa: Baza de date I.E.M.

III. PRODUSE AGROALIMENTARE

Grâu

AUTOR: Emilia Bălan

În săptămâna 19 – 25 octombrie 2015, media cotaţiilor grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, a fost de 180,26 $/tonă, în scădere cu 3% faţă de cea înregistrată în perioada anterioară. Cotaţiile grâului american au oscilat de la o valoare minimă de 178,48 $/tonă la încheierea tranzacţiilor bursiere de luni, 19 octombrie, la una maximă a intervalului atinsă miercuri, 21 octombrie, de 181,79 $/tonă.

Dacă în primele 3 zile ale săptămânii cotaţiile se încadrau pe un trend ascendent, în ultimele două zile au marcat o scădere, la valori de aproximativ 180 $/tonă, pe fondul aprecierii dolarului american şi al diminuării cererii pentru grâul american.

În prima parte a săptămânii, scumpirea grâului a avut loc ca urmare a preocupărilor comercianţilor privind situaţia însămânţărilor din Rusia şi Ucraina (locul IV şi VI în ierarhia mondială a principalilor producători). Deşi condiţiile meteorologice din aceste ţări sunt bune, penuria de apă din sol este factorul care ameninţă procesul de dezvoltare a grâului de iarnă. Potrivit unui oficial al Uniunii Cerealelor din Rusia, aproximativ 30% din terenul pe care se cultivă cereale de iarnă nu dispune de umiditatea necesară.

Aprecierea dolarului în raport cu principalele monede internaţionale a susţinut ieftinirea grâului de joi şi vineri, deoarece o valoare mare a dolarului american, moneda de tranzacţionare a produselor la bursa americană, determină reducerea cererii de import din partea statelor consumatoare. În acest context, exporturile de grâu ale Statelor Unite (al treilea mare exportator mondial) s-au diminuat. Conform Serviciului Agricol Extern din cadrul Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – Foreign Agricultural Service, USDA – FAS), exporturile SUA, în săptămâna 9 – 15 octombrie, au fost de 211,9 mii tone, în scădere cu 43% comparativ cu săptămâna anterioară. Principalele destinaţii pentru grâul american au fost: Filipine (80,8 mii tone), Taiwan (56,8 mii tone), Nigeria (26 mii tone) şi Japonia (25,4 mii tone).

Porumb

AUTOR: Emilia Bălan

În săptămâna analizată, media cotaţiilor porumbului american galben nr. 2, la Bursa din Chicago, a fost de 148,69 $/tonă în scădere cu doar 0,42% comparativ cu intervalul anterior, pe fondul absenţei unor factori deosebiţi de influenţă.

Ulei şi Boabe de Soia

AUTOR: Eufrosina Mereoru

La Bursa din Chicago, în săptămâna analizată (19 – 25 octombrie 2015), cotaţiile la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat evoluţii diferenţiate. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia a scăzut cu 0,64% faţă de săptămâna precedentă, la 329,69 $/tonă, iar cotaţia uleiului de soia s-a majorat cu 0,59%, la  632,39 $/tonă. La boabele de soia, preţurile au oscilat între un nivel de 327,38 $/tonă şi unul de 332,62 $/tonă, iar la uleiul de soia, nivelul minim a fost de 620,49 $/tonă, iar cel maxim de  643,42 $/tonă.

Potrivit celui mai recent raport al Departamentului American al Agriculturii (USDA), din octombrie a.c., în sezonul 2015/2016, (care a debutat la 1 august a.c.), producţia mondială de ulei de soia este prognozată la 50,796 milioane tone, şi se va majora cu cca. 4,6% faţă de sezonul 2014/15, iar consumul mondial de ulei de soia va fi de 50,001 milioane tone, nivel cu aproximativ 4,6%  mai mare  decât cel înregistrat în sezonul trecut.

Zahăr

AUTOR: Simona Zamşa

În perioada 19 – 25 octombrie 2015, la Bursa de Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat a înregistrat o diminuare minoră (-0,26%) faţă de săptămâna anterioară şi s-a situat la 386,78 $/tonă. Pe parcursul intervalului analizat, cotaţiile zilnice au înregistrat variaţii minore, preţurile zahărului oscilând între un nivel minim de 383,90 $/tonă, atins pe 23 octombrie, şi un nivel maxim de 390,90 $/tonă, pe 22 octombrie.

Cafea

AUTOR: Anca Dragomirescu

În intervalul 19-25 octombrie 2015, media cotaţiilor la cafea Arabica a fost de 2.681,06 $/tonă, cu 8,31% mai puţin  faţă de săptămâna anterioară, pe fondul reducerii cereri.

La sortimentul de cafea Robusta, media cotaţiilor a fost de 1.556,20 $/tonă în intervalul analizat, cu 4,09% mai puţin comparativ cu săptămâna precedentă în condiţiile unei cererii slabe.

Cacao

AUTOR: Anca Dragomirescu

Media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.328,77 $/tonă în perioada 19-25 octombrie 2015, cu 2,40% mai mult comparativ cu intervalul 12-18 octombrie a.c..

În perioada 19-25 octombrie 2015, media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 3.156,40 $/tonă, cu 1,62% mai mult faţă de intervalul precedent.

Bumbac

AUTOR: Simona Zamşa

În intervalul 19 – 25 octombrie, preţurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat scăderi uşoare. La Bursa din Liverpool, cotaţia medie a bumbacului Index “A” s-a diminuat cu 0,18% şi s-a situat la 1.547,91 $/tonă, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a fost de 1.395,90 $/tonă, cu 0,02% mai puţin faţă de cotaţia săptămânii anterioare.

La bumbacul Index „A” preţurile au oscilat între 1.523,66 $/tonă şi 1.562,24 $/tonă, iar la bumbacul american, nivelul minim a fost de 1.378,57 $/tonă, iar cel maxim de 1.416,27 $/tonă.

Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare

Sursa: Baza de date I.E.M.

IV. METALE NEFEROASE

Aluminiu

AUTOR: Florela Stoian

Scăderea drastică a cotaţiilor zilnice ale aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) a fost determinată de existenţa excedentului masiv de metal alb, acumulat în ultimii opt ani, pe piaţa mondială. Media săptămânală a acestora s-a diminuat cu 4,49 % faţă de media săptămânală anterioară, la 1.498,80 $/tonă. În acest context, dar şi pentru a compensa parţial noile capacităţi care vor veni pe flux în perioada următoare, compania Chinalco (China) a anunţat reducerea producţiei cu 500.000 tone la topitoria Liancheng. Dacă măsura companiei Chinalco nu va fi urmată şi de alte reduceri ale marilor producători la nivel mondial, astfel ca excedentul de metal să fie consumat iar piaţa să se echilibreze, trendul descendent al cotaţiilor, sub 1.500 $/tonă, va continua în perioada imediat următoare.

Nivelul stocurilor de aluminiu la LME se menţine la nivel ridicat, la peste 3 mil. tone, iar media săptămânală a acestora este aproape neschimbată faţă de media din săptămâna anterioară.

Cupru

AUTOR: Emilia Manole

În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale de la Londra s-a redus cu 1,15%, la 5.236,70 $/tonă. Motivul acestei evoluţii este reprezentat de aprecierea dolarului în raport cu moneda euro, dar şi de nivelul scăzut al cererii din China. Potrivit datelor recente, Banca Centrală a Chinei a redus ratele dobânzilor pentru a şasea oară în acest an,  considerându–se că această masură poate fi un sprijn pentru relansarea creşterii economice.

Potrivit declaraţiei făcute de un analist de la firma de cercetare de stat ,,Antaike” a Angenţiei de stiri Reuters, în perioada 2015 – 2016 China va cheltui cel puţin 2 miliarde de yuani (315 milioane dolari) pentru modernizarea infrastructurii, fiind posibil să se consume aproximativ 1,3 milioande de tone de cupru rafinat. De asemenea se preconizează că s-ar putea reduce cererea pentru importurile de cupru, în condiţiile în care producţia de cupru rafinat ar putea creşte cu 6,7% în 2015 și cu 7,8% în 2016, ajungând la 7.94 milioane de tone în 2016.

Volumul stocurilor de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) a continuat să scadă, cu 2,74% în săptămâna analizată, până la nivelul de 284.915 tone.

Plumb

AUTOR: Florela Stoian

În intervalul analizat, cotaţia medie a plumbului la LME  s-a diminuat cu 1,74% faţă de media săptămânală anterioară, la 1.758 $/tonă. Relativa stabilizare a cotaţiilor în intervalului 1.700-1.800 $/tonă a stimulat comercializarea metalului, determinând scăderea stocurilor de la bursa londoneză până la cel mai scăzut nivel din 2010. Dacă volumul actual al stocurilor este comparabil cu cel înregistrat în  2010, în schimb nivelul cotaţiilor din acelaşi an depăşea cu 500-600 $/tonă pe cel din săptămâna analizată, fiind susţinut de consumul din industria de automobile din China,. Pe termen scurt şi mediu, cotaţiile plumbului vor fi susţinute  de creşterea cererii şi de oferta restrânsă după reducerea producţiei de la compania Glencore (Elveţia).

Media stocurilor de metal la bursa londoneză s-a diminuat cu 1,50% faţă de media săptămânală anterioară, la 149.420 tone.

Zinc

AUTOR: Florela Stoian

Cotaţia medie a zincului la LME a revenit în marja 1.700-1.800 $/tonă, după o evoluţie favorabilă în săptămna anterioară, în urma reducerii ofertei miniere cu 500.000 tone la compania Glencore (Elveţia). Trendul ascendent a fost perturbat de fluctuaţiile dolarului în raport cu moneda unică europeană,  dar şi de reducerea producţiei de zinc în China – cel mai mare producător de metal din lume. Media săptămânală a cotaţiilor zilnice a înregistrat o scădere de 3,42% faţă de media săptămânală anterioară, la 1.739 $/tonă.

Creşterea moderată a cererii s-a reflectat în diminuarea stocurilor, la 578.250 tone la 23 octombrie, şi a mediei săptămânale a acestora, cu 1,12% faţă de media săptămânală anterioară, la 581.935 tone.

Nichel

AUTOR: Anca Dragomirescu

În  perioada 19-25 octombrie 2015, media cotaţiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 10.404,00 $/tonă, cu 0,81% mai puţin comparativ cu intervalul precedent.

Stocurile de nichel la bursa londoneză au scăzut de la 437.640 tone înregistrate pe 19 octombrie 2015 la 429.720 tone în data de 23 octombrie a.c. (-7.920 tone).

Cositor

AUTOR: Eufrosina Mereoru

Pe parcursul intervalului 19 – 25 octombrie 2015, cotaţiile internaţionale ale cositorului, la Bursa de Metale de la Londra, au înregistrat scăderi. Cotaţia medie a cositorului s-a situat la 16.010 $/tonă, în scădere cu 0,59% faţă de media săptămânii precedente (16.105 $/tonă). În săptămâna analizată, cotaţiile cositorului au oscilat între un nivel minim de 15.975 $/tonă, atins pe  20 octombrie, şi un nivel maxim de 16.075 $/tonă, pe 23 octombrie. Reducerea cotaţiei cositorului se datorează atât speculaţiilor conjuncturale de bursă, cât şi scăderii cererii, în special din partea ţărilor asiatice, în deosebi a Chinei, principala ţară consumatoare de cositor din lume.

Pe data de  23 octombrie a.c., stocurile de cositor la LME au atins un nivel de 4.540 tone, cu cca. 1,8% mai mare faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul săptămânii trecute (4.460 tone). Nivelul mediu al stocurilor de cositor s-a majorat cu  0,78% comparativ cu perioada anterioară, la  4.495 tone.

Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase

Sursa: Baza de date I.E.M.

V. METALE PREŢIOASE

AUTOR: Dana Ghiţac

Revenirea cursului de schimb al dolarului american pe trend ascendent (în raport cu valutele principalilor parteneri comerciali ai SUA) şi speranţele legate de faptul că SUA, Rusia, Turcia şi Arabia Saudită vor reuşi să găsească o soluţie politică pentru rezolvarea conflictului din Siria au stopat interesul investitorilor pentru metalele preţioase. Această situaţie a blocat tendinţa de redresare în ritm alert a cotaţiilor, nu doar pe pieţele la termen, ci şi pe piaţa de lingouri din Londra^[1], unde doar preţul platinei a mai reuşit să crească faţă de săptămâna anterioară:

Ø Aurul a început perioada analizată pe trend descendent, cotând luni la 1.175,40 $/u.f. şi a continuat să se ieftinească şi în zilele următoare, de aşa manieră încât la închiderea fixingului londonez din 23 octombrie uncia fină^[2] valora cu aproape 2% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 1.161,25 $, comparativ cu 1.180,85 $ în 16 octombrie. În aceste condiţii, preţul de referinţă al unciei fine de aur^[3] a scăzut cu 0,35%, în termeni de medii săptămânale, la 1.169,70 $.

În România, deprecierea monedei naţionale în raport cu dolarul SUA a fost suficient de puternică pentru a anula impactul ieftinirii aurului pe piaţa din Londra şi pentru a menţine valoarea metalului galben pe trend ascendent. Prin urmare, pe 23 octombrie Banca Naţională a României anunţa un preţ cu 2% mai mare decât cel stabilit cu o săptămână în urmă (150,09 lei/gram, comparativ cu 147,04 lei/gram în 16 octombrie), iar în termeni de medii săptămânale preţul de referinţă al gramului de aur^[4] a crescut cu 1,38%, la 147,70 lei.

Ø Argintul a început intervalul analizat prin trei ieftiniri consecutive, în urma cărora valoarea unciei fine scădea cu 2%, revenind sub pragul psihologic de 16 $. Vineri însă, după ce Banca Populară a Chinei a anunţat atât reducerea dobânzii de referinţă (pentru a şasea oară în decursul unui an), cât şi diminuarea nivelului rezervelor minime obligatorii (pentru a patra oară în 2015), investitorii au reînceput să mizeze pe relansarea cererii chineze de materii prime industriale. Impactul a fost resimţit de toate metalele preţioase considerate cu precădere „industriale”, deci şi de argint, care s‑a scumpit cu 1% într‑o singură zi. Amplitudinea creşterii a fost însă insuficientă pentru a compensa ieftinirile anterioare şi la închiderea fixingului londonez din 23 octombrie metalul valora cu 0,4% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (15,98 $/u.f., comparativ cu 16,04 $/u.f. în 16 octombrie), iar în termeni de medii săptămânale, preţul de referinţă al unciei fine de argint^[5] a scăzut cu 0,51%, la 15,84 $.

Ø Platina a fost singurul metal preţios care a început intervalul analizat în creştere, cotând la cel mai ridicat nivel din ultimele patru săptămâni (1.014 $/u.f.). Mai mult, amplitudinea scumpirii de luni şi cea a redresării de vineri (în trend cu argintul şi paladiul), au fost suficiente pentru a anula impactul marcărilor de profit cu care s‑a confruntat metalul timp de trei zile (marţi‑joi). Prin urmare la închiderea fixingului londonez din 23 octombrie metalul valora cu doar 0,1% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (1.006 $/u.f., comparativ cu 1.007 $/u.f. în 16 octombrie), iar în termeni de medii săptămânale, preţul de referinţă al unciei fine de platină³ a crescut cu 1,59%, la 1.008 $.

Ø Paladiul, puternic afectat de marcările de profit declanşate după depăşirea pragului psihologic de 700 $/u.f., a început intervalul analizat în scădere, la 693 $/u.f., şi a continuat să coteze pe trend descendent şi în următoarele trei zile, ieftinindu‑se, în total, cu peste 4%. Din această cauză, în ciuda extrem de puternicei redresări de vineri (+4%), la închiderea fixingului londonez din 23 octombrie metalul valora cu 0,6% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (699 $/u.f., comparativ cu 703 $/u.f. în 16 octombrie), iar preţul de referinţă al unciei fine de paladiu^[3] a scăzut cu 1,77% în termeni de medii săptămânale, la 687 $.

Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată

Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de Kitco, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com

NOTE:

*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)

**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:

ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)

ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM).

VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL

AUTOR: Andrei Rădulescu

Piaţa valutară

Cursul mediu al dolarului american a consemnat aprecieri generalizate săptămâna trecută, atât în raport cu monedele din ţările dezvoltate, dar şi faţă de monedele din statele emergente şi în dezvoltare. Practic, după o perioadă de deprecieri, dolarul american a revenit în forţă în penultima săptămână a lunii octombrie.

Această evoluţie a fost determinată de intensificarea perspectivelor divergente de politică monetară în principalele blocuri economice ale lumii, după decizii şi semnalele de politică monetară recente din China şi Zona euro.

Pe de o parte, în China Banca Centrală a redus rata dobânzii de referinţă (cu 25 puncte bază la 4,35%) şi nivelul ratei rezervelor minime obligatorii (cu 50 puncte bază la 17,5%), decizii care vizează susţinerea creşterii economice, care se confruntă cu o serie de provocări în procesul de tranziţie de la ,,motorul” exporturilor, la ,,motorul” consumului privat.

Pe de altă parte, în Zona euro, Banca Centrală Europeană a semnalat la penultima şedinţă de politică monetară din acest an că este pregătită să implementeze noi măsuri de relaxare monetară pentru a susţine procesul de relansare a creşterii economică şi a evita scenariul deflaţiei în regiune.

Subliniem faptul că, în Statele Unite, se menţine ridicată probabilitatea ca FED să demareze procesul de majorare a ratei de dobândă de referinţă până la finalul anului, deşi indicatorii macroeconomici comunicaţi recent au consemnat evoluţii mixte. Considerăm că, atenţia pieţelor financiare se va axa pe semnalele de politică monetară ce vor fi emise de FED la penultima şedinţă de politică monetară din 2015, programată în ultima săptămână din octombrie.

Totodată, evoluţiile din pieţele de titluri de stat, acţiuni şi materii prime au influenţat dinamica pieţelor valutare săptămâna trecută.

Astfel, pe pieţele de titluri de stat ratele de dobândă pe scadenţa 10 ani au evoluat divergent săptămâna trecută: creştere în Statele Unite (cu 2,6%, la 2,087%); scădere în Germania (cu 7,5%, la 0,508%).

Pe de altă parte, pieţele de acţiuni au consemnat creşteri generalizate, iar cotaţiile internaţionale la ţiţei au scăzut în săptămâna 19-23 octombrie.

În acest context, cursul mediu al dolarului american s-a apreciat cu 1,4% faţă de moneda unică europeană săptămâna trecută, fiind testat nivelul maxim de la jumătatea lunii august.

De asemenea, moneda americană a crescut şi raportat la valutele din sfera de influenţă a euro: coroana daneză (cu 1,4%), coroana suedeză (cu 2,4%).

Totodată, dolarul american a crescut şi faţă de yen-ul nipon (cu 0,7%), francul elveţian (cu 0,8%), dolarul canadian (cu 0,9%), dolarul australian (cu 0,9%) şi coroana norvegiană (cu 1,4%, evoluţie influenţată şi de scăderea preţurilor la ţiţei).

Pe de altă parte, se observă deprecierea minoră a dolarului american raportat la lira sterlină (cu 0,3%).

În ceea ce priveşte monedele din ţările emergente şi în dezvoltare se consemnează aprecierea dolarului săptămâna trecută faţă de: peso filipinez (cu 1,2%), real-ul brazilian (cu 2,2%) şi ringgit-ul malaysian (cu 2,7%).

La polul opus, în săptămâna 19-23 octombrie moneda americană s-a depreciat cu 0,1% raportat la rialul iranian.

Comparativ cu leul românesc, moneda americană s-a apreciat cu 1,7% săptămâna trecută, evoluţie determinată de dinamica cursurilor EUR/RON (creştere cu 0,3%) şi EUR/USD (creştere cu 1,4%). Cursul USD/RON constituie un cross între EUR/RON şi EUR/USD.

Pieţe de capital

Pieţele internaţionale de acţiuni au consemnat evoluţii favorabile pe parcursul săptămânii 19-23 octombrie, determinate, în principal, de deciziile şi semnalele de politică monetară din China şi Zona euro. Totodată, sezonul raportărilor de rezultate financiare trimestriale (T3), evoluţiile din pieţele de titluri de stat, valute şi materii prime au avut impact pe pieţele de acţiuni săptămâna trecută.

În China, Banca Centrală a surprins pieţele financiare prin decizia de a reduce rata de dobândă de referinţă cu 25 puncte bază la 4,35%. De asemenea, instituţia a redus nivelul ratei rezervelor minime obligatorii, de la 18% la 17,5%. Aceste decizii au rolul de a susţine economia chineză, care se confruntă cu un proces de decelerare în ultimele trimestre (în T3 dinamica PIB-ului a atins cel mai redus nivel din 2009).

În Zona euro, Banca Centrală Europeană a semnalat, la penultima şedinţă de politică monetară din acest an, că ar putea implementa noi măsuri de relaxare monetară pe termen scurt, pentru a susţine procesul de relansare economică şi a evita scenariul deflaţiei. Menţionăm faptul că, în ultima perioadă s-au consemnat evoluţii mixte ale indicatorilor macroeconomici în regiune, într-un context caracterizat prin continuarea procesului de consolidare bugetară (în trimestrul II deficitul bugetar s-a redus la 2% din PIB, iar datoria publică s-a ,,temperat” la 92,2% din PIB). Pe de o parte, încrederea consumatorilor s-a deteriorat în octombrie, indicatorul Comisiei Europene scăzând spre nivelul minim din ultimele nouă luni. Pe de altă parte, indicatorul PMI Compozit (industrie prelucrătoare, sector de servicii) a crescut în octombrie, evoluţie care exprimă rezistenţa la evoluţiile nefavorabile din ţările emergente şi la scandalul VolksWagen.

Nu în ultimul rând, evoluţii mixte ale indicatorilor macroeconomici s-au înregistrat şi în Statele Unite în perioada recentă. Pe de o parte, încrederea constructorilor de locuinţe s-a ameliorat în octombrie (atingând maximul ultimilor 10 ani), lună în care industria prelucrătoare a accelerat (conform indicatorului PMI). Pe de altă parte, indicatorii economici avansaţi au scăzut cu un ritm lunar de 0,2% în septembrie, lună în care numărul autorizaţiilor de construcţii locuinţe a consemnat un declin de 5% (raportat la august).

Pe pieţele de titluri de stat, rata de dobândă pe scadenţa 10 ani a crescut marginal în Statele Unite (cu 2,6%, la 2,087%), dar a scăzut în Germania (cu 7,5%, la 0,508%) săptămâna trecută.

În ceea ce priveşte informaţiile din sfera companiilor, săptămâna trecută acestea au raportat rezultatele financiare pe trimestrul III: o serie de societăţi, printre care Microsoft, McDonald’s, General Motors (peste estimările pieţei), IBM, Caterpillar şi Morgan Stanley (sub estimările pieţei).

În acest context, indicele MSCI calculat de Morgan Stanley pentru pieţele internaţionale de acţiuni a crescut cu 1,3%, la 412,4 puncte săptămâna trecută (declin cu 1,1% faţă de începutul anului). Se evidenţiază dinamica pieţelor dezvoltate, indicele MSCI pentru această categorie urcând cu 1,4%, la 1 706,6 puncte (scădere cu 0,2% de la începutul anului). Indicele MSCI pentru pieţele emergente a urcat cu doar 0,4%, la 868,6 puncte în săptămâna 19-23 octombrie (scădere cu 9,2% comparativ cu nivelul de la finalul anului 2014).

În Statele Unite, indicele Dow Jones a crescut cu 2,5%, la 17 646,7 puncte, iar indicele S&P500 a urcat cu 2,1%, la 2 075,2 puncte săptămâna trecută.

În Europa, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a încheiat săptămâna 19-23 octombrie la 377,4 puncte, în urcare cu 3,9%, evoluţie susţinută de semnalele de politică monetară emise de Banca Centrală Europeană.

În Asia, indicele regional MSCI Asia Pacific a crescut cu 1%, la 135,8 puncte în penultima săptămână din octombrie.

În România, indicele BET a crescut cu doar 0,4%, la 7 124,3 puncte săptămâna trecută.

Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar

Sursa: Baza de date I.E.M.

Coordonatori: dr. Maria CARTAS, Cornel ALBU