I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana Papatulică
În săptămâna 27 ianuarie-2 februarie 2014, preţurile ţiţeiurilor de referinţă din Europa şi SUA, pe piaţa spot din Rotterdam, au înregistrat o evoluţie staţionară în cazul Brent-ului (Marea Britanie), care s-a menţinut la un nivel de 107,60 $/baril, dar au crescut în cazul WTI (SUA), cu 1,77%, la un nivel de 97,29 $/baril. Ecartul dintre preţurile celor două ţiţeiuri s-a redus considerabil, la numai 10,50 $/baril.
Preţul ţiţeiului WTI a fost stimulat de următorii factori:
a) datele încurajatoare referitoare la economia SUA, cea mai mare consumatoare de petrol din lume, în contextul în care Departamentul Comerţului a anunţat creşterea cu 3,2% a PIB-ului acestei ţări în trimestrul IV 2013 (ritm analizat), doar cu puţin sub estimarea, de 3,3%, a unui panel de economişti chestionaţi de MarketWatch, încrederea consumatorilor a atins, în luna ianuarie a.c., cel mai ridicat nivel din ultimele 5 luni, iar un indice-cheie al preţurilor locuinţelor a înregistrat cea mai mare creştere, pe o bază anuală, din februarie 2006;
b) percepţia pieţei potrivit căreia darea în funcţiune a conductei Keystone, aparţinând companiei “TransCanada Corp.”, va asigura diminuarea excedentului de stocuri din centrul comercial şi de stocare de la Cushing (Oklahoma) – unde se formează preţul din contractele la termen – prin transportarea unor cantităţi sporite de ţiţei către rafinăriile de pe Coasta Golfului Mexic. (de menţionat că deficitul de conducte din zonă a favorizat acumularea unor stocuri supradimensionate, la Cushing, fapt care a menţinut, în ultimii 3 ani, o presiune constant nefavorabilă asupra preţului WTI, în raport cu Brentul).
c) înviorarea temporară a cursului acţiunilor pe pieţele de capital.
Tendinţa de creştere a preţului WTI a fost atenuată, însă, de majorarea cu 4,7 mil.barili a stocurilor de ţiţei ale SUA şi de perspectiva apropiată a unei reduceri a programului de stimulente monetare al Băncii Centrale a SUA (F.E.D.). O asemenea măsură va avea un efect stimulativ asupra dolarului, care la rândul său va antrena un declin al preţurilor ţiţeiului şi al preţurilor altor mărfuri, care sunt tranzacţionate în dolari SUA.
Preţul ţiţeiului Brent a fost susţinut de datele favorabile referitoare la economia SUA, dar creşterea a fost contracarată de temerile referitoare la slăbirea ritmurilor ratei de creştere în economiile emergente, şi cu precădere în cea a Chinei, precum şi de perspectiva redresării ofertei de ţiţei a Libiei, Irakului şi Iranului.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţul gazului natural pe piaţa spot a SUA a scăzut uşor la începutul săptămânii, pentru prima dată în ultimele 3 săptămâni, dar reducerea a fost atenuată ulterior, ca urmare a incidenţei unui nou val de frig, astfel încât media săptămânală a preţurilor a fost doar cu 2,58 $/1000 m.c. inferioară celei din intervalul anterior, respectiv, 179,30 $/1000 m.c. Vremea rece a continuat să stimuleze cererea din partea sectoarelor utilitare (încălzire casnică şi electricitate), care s-a menţinut la cote ridicate. Volumul destocărilor a fost, de asemenea, important, de 230 mld. pic.cub (6,55 mld m.c.), diminuând cuantumul total al stocurilor la un nivel cu 22,5% mai redus faţă de anul precedent şi cu 16,6% sub media ultimilor 5 ani.
III. PRODUSE PETROLIERE
AUTOR: Mariana Papatulică
Benzină
Preţul benzinei cu CO 95, regular, pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, a înregistrat un declin de 0,50%, la o medie săptămânală de 941,10 $/tonă.
Preţul benzinei a fost „descurajat” de cererea sezonieră, în mod uzual redusă, în această perioadă a anului în Europa şi de oportunităţile limitate de export pe terţe pieţe.
Motorină
Preţurile distilatelor medii pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, au înregistrat modificări minore în raport cu săptămâna precedentă, respectiv un declin de 0,12% în cazul motorinei cu 0,1% sulf şi o creştere de 0,31% în cazul diesel-ului, la valori medii săptămânale de 922,70 $/tonă şi, respectiv, de 943,50 $/tonă.
Principalul factor care a stimulat preţurile, în special cele ale dieselului, l-a constituit cererea majorată, din partea SUA, pentru sortimentul cu conţinut ultra-scăzut de sulf, ca urmare a condiţiilor meteo foarte severe, dar şi din partea unor consumatori din nord-vestul Europei, confruntaţi de asemenea cu temperaturi scăzute. Ca factor de susţinere a preţurilor se menţionează şi perspectiva apropiată a declanşării operaţiilor de revizii tehnice ale rafinăriilor în SUA şi a pregătirii acestora pentru producţia de fracţii uşoare (benzină), fapt care tinde să restricţioneze oferta de distilate medii.
Stocurile de distilate medii din SUA au continuat să scadă, cu peste 2 mil.barili, în condiţiile în care cererea pentru aceste produse a crescut în ultimele patru săptămâni cu 5,2% (pe o bază anuală).
Păcură
Preţul păcurii cu 3,5% sulf, pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, a marcat cea mai importantă creştere din spectrul de produse petroliere primare, respectiv cu 2,19%, la o medie săptămânală de 565,48 $/tonă, evoluţie care a reflectat deficitul de pe piaţă, în contextul restricţiilor de export practicate pe timpul lunilor de iarnă de Rusia, unul din principalii furnizori terţi ai pieţei vest-europene.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date I.E.M.
IV. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
În ultima săptămână a lunii ianuarie, media cotaţiilor grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, a fost de 205,04 $/tonă, în scădere cu 1,18% faţă de perioada anterioară. Pe 29 ianuarie, cotaţia grâului american a înregistrat cea mai mică valoare din ultimii 3 ani şi jumătate, de 202,64 $/tonă.
Această tendinţă descendentă a avut loc în condiţiile speculaţiilor apărute la bursă, conform cărora temperaturile scăzute din decembrie 2013 şi ianuarie 2014 din Statele Unite vor afecta o parte importantă din culturile de grâu ale acestei ţări, determinând o diminuare a disponibilităţilor de grâu ale principalului exportator mondial – SUA.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
În perioada analizată, în termeni de valori medii săptămânale, la Bursa din Chicago, cotaţiile porumbului american galben nr. 2 au crescut cu doar 1,01%, la 169,97 $/tonă. Scumpirea uşoară a porumbului a avut loc pe fondul majorării substanţiale a exporturilor Statelor Unite, cel mai mare producător şi exportator de porumb din lume.
Astfel, potrivit Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA), exporturile de porumb ale SUA în perioada 16 – 23 ianuarie 2014 au fost de 1,9 milioane tone, cantitate dublă comparativ cu săptămâna precedentă (693 mii tone).
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, cotaţiile medii săptămânale, atât la uleiul de soia, cât şi la boabele de soia, au continuat să scadă. Astfel, cotaţia medie a uleiului de soia în săptămâna analizată s-a redus cu circa 1,54%, la 821,45 $/tonă, comparativ cu săptămâna anterioară, când s-a înregistrat 834,26 $/tonă, iar cea a boabelor de soia s-a situat la 470,33 $/tonă, înregistrând o scădere nesemnificativă de 0,03% faţă de perioada anterioară (470,47 $/tonă). Conform estimărilor analiştilor de la Departamentul Agriculturii al SUA (USDA), producţia de boabe de soia a Braziliei va depăşi 89 milioane de tone, în sezonul 2013/2014, Brazilia ocupând locul doi din acest punct de vedere, după SUA, iar Argentina ocupă locul trei.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În perioada 27 ianuarie – 2 februarie 2014, cotaţiile zahărului rafinat au înregistrat creşteri uşoare faţă de săptămânile anterioare, pe fondul unor achiziţii mai mari din partea investitorilor. Creşterea vânzărilor a fost impulsionată de menţinerea temperaturilor ridicate şi lipsa precipitaţiilor din Brazilia, principalul producător şi exportator mondial.
La Bursa de la Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat a fost de 409,48 $/tonă, cu 0,47% mai mult faţă de cotaţia săptămânii anterioare.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
Mediile cotaţiilor la cafea, la ambele sortimente, în săptămâna 27 ianuarie-02 februarie 2014 s-au majorat, datorită creşterii consumului cu ocazia Noului An Chinezesc.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
La produsul cacao, creşterea mai importantă a cotaţiilor s-a datorat în principal estimărilor Organizaţiei Internaţionale pentru Cacao (ICCO), care preconizează pentru anul 2014 o majorare a producţiei mondiale de ciocolată, cu 2-4% faţă de anul 2013, la circa 7,5 milioane tone.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În intervalul analizat, preţurile internaţionale ale bumbacului au înregistrat diminuări comparativ cu săptămânile anterioare, datorate scăderii vânzărilor.
La Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi s-a situat la 1.878,62 $/tonă, marcând o scădere de 2,77%, iar la Bursa din Liverpool, cotaţia medie a bumbacului Index “A” a fost de 2.028,97 $/tonă, înregistrând o diminuare de 1,98% faţă de cotaţia săptămânii anterioare.
Potrivit Raportului din luna ianuarie al Departamentului American al Agriculturii, stocurile mondiale de bumbac totalizează peste 21,2 milioane tone, în sezonul actual, situându-se la un nivel record. În sezonul 2013/14, se înregistrează o creştere a stocurilor mondiale de 9% faţă de sezonul 2012/13, determinată de majorări ale stocurilor din China şi Brazilia.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
V. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
Cotaţiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londre (London Metal Exchange-LME) au scăzut sub pragul de 1.700 $/tonă, pe fondul dezechilibrului profund dintre elementele fundamentale ale pieţei şi al absenţei tranzacţiilor din China pe perioada Anului Nou chinezesc. Scăderea semnificativă a cotaţiei medii pentru metalul alb, cu 2,67% faţă de media săptămânală anterioară, la 1.696,60 $/tonă, cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, va stimula intervenţiile investitorilor financiari în scopul restrângerii aparente a ofertei, prin depozitarea metalului pe o perioadă de cel mult 21-22 luni.
Împotriva acestei practici, care susţine creşterea preţului, dar perturbă aprovizionarea cu metal, oficialii LME au anunţat modificarea, începând din 1 aprilie, a cerinţelor de depozitare a metalului alb pentru o perioadă mai mare de 50 de zile. Aplicarea măsurii va limita perioada de depozitare şi va reduce profitul companiilor de depozitare, realizat din chiriile percepute pentru metalul depozitat sub formă de lingouri. Pierderile înregistrate de companiile de depozitare vor fi compensate prin creşterea taxelor pe perioada depozitării.
Stocurile de metal la bursa londoneză se menţin la un nivel foarte ridicat, de peste 5 milioane tone, iar media acestora a înregistrat o creştere uşoară, de 0,56% faţă de media săptămânală precedentă, la 5.435.655 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului a continuat tendinţa de scădere din săptămâna trecută. Astfel, cotaţia medie a cuprului s-a redus cu 1,69%, la 7.181,00 $/tonă şi, tot în această săptămână, moneda SUA s-a apreciat, ceea ce face ca preţul metalelor să fie mai scump pentru investitori din afara SUA, punând presiune aspura preţurilor.
Media săptămânală a stocurilor de cupru la LME, este de 319.500 tone, în scădere cu 3,06% comparativ cu perioada anterioară (329.595 tone), vineri, 31 ianuarie a.c., înregistrându-se cel mai mic nivel de la începutul anului.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
Scăderea cotaţiei medii a plumbului la LME cu 2,15% faţă de media săptămânală anterioară, la 2.122,70 $/tonă, s-a înregistrat pe fondul aversiunii faţă de risc în rândul investitorilor şi al absenţei cererii pentru plumb în China, unde pieţele rămân închise până la 6 februarie, dată la care se va încheia perioada sărbătorilor Anului Nou chinezesc.
Deşi nivelul stocurilor la LME a scăzut cu 12.000 tone în intervalul 27-31 ianuarie, media acestora a crescut nesemnificativ, cu 0,26%, faţă de media săptămânală anterioară, la 209.155 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Cotaţiile zincului la LME s-au aflat sub presiune, coborând sub 2.000$/tonă, după ce au surprins prin valorile ridicate din decembrie şi ianuarie. Scăderea severă a cotaţiei medii, cu 3,45% faţă de media săptămânală anterioară, la 1.987.10 $/tonă, a fost generată în principal de cererea relativ slabă, în absenţa tranzacţiilor din China pe perioada Anului Nou chinezesc. În opinia analiştilor, preţurile zincului se vor menţine la un nivel scăzut o perioadă scurtă de timp, în care dezechilibrul balanţei mondiale cerere-ofertă pentru zinc se va corecta. Această perioadă va fi urmată apoi de creşterea interesului investitorilor, situaţie care va avantaja evoluţia preţului metalului.
Nivelul stocurilor, în scădere constantă, până la 854.450 tone la 31 ianuarie, ca urmare a tranzacţionării unui volum de 19.375 tone, a determinat reducerea mediei săptămânale a acestora cu 1,65% faţă de media anterioară, la 860.785 tone.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 27 ianuarie-02 februarie 2014, media cotaţiilor nichelului a înregistrat o scădere de aproape 4%, faţă de intervalul anterior. Această reducere s-a datorat creşterii stocurilor de nichel la bursa londoneză, în ultimele două săptămâni, cu peste 5.000 tone, din care 2.448 tone în ultima săptămână.
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa de Metale din Londra, în săptămâna analizată, cotaţia medie a cositorului a înregistrat o diminuare nesemnificativă, de 0,45%, comparativ cu cea din săptămâna anterioară, la 22.096 $/tonă. Scăderea a vut loc în ziua de vineri, când cotaţia a coborât sub pragul de 21.925 $/tonă. Reducerea cotaţiei cositorului se datorează atât unei uşoare sporiri a cererii, cât şi diminuării stocurilor. Cererea de cositor în industria de electronice din China şi Japonia reprezintă aproximativ 50% din consumul mondial. Analiştii de la Institutul Internaţional de Cercetări pentru Cositor (ITRI) au prognozat că, deficitul de cositor la nivel mondial va creşte la 12.400 tone în 2014, aproape dublu faţă de deficitul de 7.400 tone în 2013. Preţul cositorului este prognozat să crească până la 26.000 $/tonă în 2014, de la 22.869 $/tonă la sfârşitul lunii decembrie 2013.
Stocurile la LME au continuat să scadă, ajungând la o medie săptâmânală de 8.859 tone sau cu 4,76% sub nivelul mediei din săptămâna anterioară, când s-a înregistrat 9.302 tone. Stocurile la Bursa din Londra au avut o evoluţie descendentă, din luna noiembrie 2013 şi până în prezent, diminuându-se cu aproximativ 8.860 tone, ca urmare a majorării consumului. La sfârşitul lunii ianuarie a.c., stocurile au atins nivelul dramatic de 8.885 tone, cel mai redus nivel din septembrie 2010.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date I.E.M.
VI. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Ø Preţul de referinţă al aurului[1] a crescut nesemnificativ în săptămâna analizată, cu doar 0,07%, la 1.253,85 $/u.f..La închiderea fixingului londonez din 31 ianuarie uncia fină de aur valora cu peste 1% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 1.251 $, comparativ cu 1.267 $, în 24 ianuarie. Cu toate acestea, aurul a încheiat prima lună din 2014 cu 2% peste nivelul la care o începea, înregistrând şi o scumpire cu 1,6% faţă de media lunii decembrie 2013.
În România, impactul uşoarei scumpiri a unciei fine pe piaţa londoneză în timpul săptămânii analizate a fost diminuat de întărirea monedei naţionale în raport cu cea americană. Totuşi, valoarea de referinţă a gramul de aur[2] a scăzut nesemnificativ, cu doar 0,05%, la 133,90 lei, iar pe 31 ianuarie Banca Naţională a României anunţa un preţ cu 1% sub nivelul stabilit cu o săptămână în urmă: 133,12 lei/gram, comparativ cu 134 lei/gram în 24 ianuarie. Cu toate acestea, metalul galben a încheiat prima lună din 2014 cu 2,2% peste nivelul la care o începea, înregistrând şi o scumpire cu 3,8% faţă de media din decembrie 2013.
Ø Preţul de referinţă al argintului[3] a scăzut cu 2,53%, la 19,59 $/u.f..La închiderea fixingului londonez din 31 ianuarie, uncia fină de argint valora cu 4,4% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 19,51 $, comparativ cu 20,19 $ în 24 ianuarie. În acest context, metalul a încheiat prima lună din 2014 cu 3,2% sub nivelul la care o începea, înregistrând însă o scumpire cu 1,5% faţă de media din decembrie 2013.
Ø Preţul de referinţă al platinei[4] a scăzut cu 3,36%, la 1.405 $/u.f.. La închiderea fixingului londonez din 31 ianuarie, uncia fină de platină valora cu 4,2% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 1.382 $, comparativ cu 1.443 $ în 24 ianuarie. Cu toate acestea, metalul alb a încheiat prima lună din 2014 cu doar 0,4% sub nivelul la care o începea şi s‑a scumpit puternic (+ 4,75%) faţă de media din decembrie 2013.
Ø Preţul de referinţă al paladiului5 a scăzut cu 3,67%, la 718,60 $/u.f..La închiderea fixingului londonez din 31 ianuarie, uncia fină de paladiu valora cu peste 5% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 707 $, comparativ cu 745 $ în 24 ianuarie. În acest context, metalul a încheiat prima lună din 2014 cu 2,2% sub nivelul la care o începea, înregistrând însă o scumpire cu 2% faţă de media din decembrie 2013.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase
SURSA: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu in coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)
VII. Piaţa Valutară şi Pieţele de capital
AUTOR: Andrei Rădulescu
Dolarul american s-a apreciat săptămâna trecută în raport cu majoritatea monedelor, evoluţie determinată de continuarea procesului de “normalizare” a politicii monetare în Statele Unite, care a determinat noi retrageri de capital din economiile emergente, în contextul creşterii percepţiei de risc. Intensificarea volatilităţii şi a percepţiei de risc pe pieţele emergente au susţinut fenomenul de flight to quality (direcţionarea capitalului către instrumente şi pieţe cu grad mai redus de risc). De asemenea, divergenţele cu privire la perspectiva politicii monetare în principalele blocuri economice, susţinute pe parcursul săptămânii de evoluţia unor indicatori macroeconomici, au avut impact asupra pieţei valutare în ultimele zile de şedinţă.
În raport cu moneda unică europeană, dolarul a crescut nesemnificativ, cu 0,01% (în medie) săptămâna trecută, evoluţie determinată de decizia FED privind reducerea cu încă 10 miliarde dolari a programului de cumpărare de active, dar şi de dinamica nefavorabilă a unor indicatori din Zona Euro (inflaţia în regiune, comerţul cu amănuntul în Germania).
Cele mai importante aprecieri ale dolarului s-au consemnat în raport cu monedele ţărilor emergente, în special din America Latină (apreciere în medie cu 11,7% în raport cu peso argentinian şi cu 2% în raport cu realul brazilian).
Pe de altă parte, dolarul s-a depreciat cu 1,24% în raport cu yen-ul săptămâna trecută, evoluţie influenţată de semnalele de accelerare a inflaţiei în Japonia, care ar putea determina, la un moment dat, întreruperea politicii monetare a Băncii Centrale a Japoniei (BoJ).
În prima săptămână din februarie, evoluţia pieţelor valutare va fi sensibilă la dinamica indicatorilor din sfera industriei şi a pieţei forţei de muncă din Statele Unite, dar şi la şedinţa de politică monetară a Băncii Centrale Europene, inclusiv la comentarile preşedintelui Mario Draghi.
Acţiunile americane s-au depreciat în ultima săptămână din ianuarie, pe fondul semnalelor emise de Sistemul Federal de Rezerve (continuarea procesului de normalizare a politicii monetare, prin reducerea programului de cumpărare de active cu 10 miliarde dolari, la 65 miliarde dolari), dar şi al informaţiilor nefavorabile din sfera unor companii. Indicele S&P 500 a scăzut cu 0,4%, până la 1 782,59 p. (declin de 3,6% în ianuarie), în timp ce indicele Dow Jones a pierdut 1,1%, până la 15 698,85 p. (scădere cu 5,3% în ianuarie), pe o volatilitate în intensificare cu 1,5% (indicatorul VIX). La capitolul negativ, o serie de companii s-au depreciat, ca urmare a evoluţiei nefavorabile a rezultatelor financiare trimestriale (T4 2013) şi/sau a previziunilor de rezultate pentru trimestrele următoare: Yahoo (5%), Amazon (7,5%), Boeing (8,3%), Apple (8,3%). Pe de altă parte, unele companii au crescut, după comunicarea rezultatelor financiare pe trimestrul IV (acestea au depăşit estimările pieţei): Caterpillar (9%), Facebook (15%).
Titlurile europene au scăzut săptămâna trecută, ca urmare a unor informaţii din plan macroeconomic (decizia FED cu privire la reducerea programului de cumpărare de active la şedinţa din ianuarie, evoluţia unor indicatori din Zona Euro sau China), dar şi a ştirilor din sfera unor companii. Indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 s-a depreciat cu 0,7%, până la 322,52 p. (scădere cu 1,8% în ianuarie), în timp ce indicele Euro Stoxx 50 a pierdut 0,5%, până la 3 013,96 p.. Indicii DAX 30 şi FTSE 100 au consemnat ritmuri de declin de 0,9%, respectiv 2,3%. O serie de companii au scăzut, pe fondul evoluţiei nefavorabile a rezultatelor financiare trimestriale (T4 2013): Diageo (7,5%), Serco Group (14%), Mulberry Group (26%). De asemenea, titlurile Banco Popolare au pierdut 16%, ca urmare a planurilor de majorare a capitalului cu 1,5 miliarde EUR. Scăderi au consemnat şi acţiunile BG (19%), pe fondul perspectivelor de diminuare a producţiei de hidrocarburi în 2014. Pe de altă parte, unele companii au crescut, ca urmare a informaţiilor favorabile din sfera producţiei şi/sau a rezultatelor financiare pe 2013 şi a previziunilor pe 2014: Ericssson (6,6%), Anglo American (7,2%), Software AG (7,5%).
Cotaţiile asiatice au marcat o tendinţă de scădere săptămâna trecută, pe fondul evoluţiilor de pe pieţele valutare (determinate de deciziile de politică monetară din Statele Unite), dar şi a informaţiilor din sfera unor companii. Indicele regional MSCI Asia Pacific a pierdut 2,1%, până la 134,81 p. (scădere cu 4,6% în ianuarie). Indicii niponi Nikkei 225 şi Topix s-au depreciat cu 3,1%, respectiv 3,5%, ca urmare a aprecierii yen-ului în raport cu dolarul american. Scăderi au consemnat şi indicii Shanghai Compozit (1%), ASX 200 (1%), Hang Seng (1,9%) şi Sensex (2,9%). Companiile exportatoare din Japonia au scăzut pe parcursul săptămânii, ca urmare a aprecierii yen-ului în raport cu dolarul american: Honda Motor (2,6%), Panasonic (3,6%), Toyota (4%). De asemenea, acţiunile Treasury Wine Estates s-au depreciat cu 20%, pe fondul evoluţiei nefavorabile a rezultatelor financiare pe semestrul II 2013. Nu în ultimul rând, scăderi au consemnat şi companiile din sectorul imobiliar din China, ca urmare a unor studii care indică un exces de ofertă: Sino-Ocean Land (7,9%).
Indicii bursieri interni s-au depreciat săptămâna trecută, evoluţie în ton cu sentimentul din pieţele internaţionale. Indicele BET a scăzut cu 1,8%, până la 6 378,98 p., în timp ce indicele BET-C a pierdut 2%, până la 3 297,46 p.. Indicele BET-FI a consemnat un declin mai sever, 4%, până la 30 129,81 p.. Cele mai importante corecţii au fost consemnate la nivelul sectorului energetic: SNG (-1,6%, la 33,37 RON), TGN (-2,4%, la 181,5 RON), SNN (-2,8%, la 10,15 RON), SNP (-2,9%, la 0,4661 RON) şi TEL (-3,6%, la 14,84 RON). De asemenea, companiile din sectorul bancar au scăzut, cel mai sever declin fiind consemnat de acţiunile EBS (-5,2%, la 121,7 RON) şi BCC (-8,9%, la 0,0647 RON). Totodată, acţiunile BVB au consemnat un declin de 6,1%, până la 29,71 RON. Titlurile FP au prezentat rezistenţă la tendinţa generalizată de scădere, încheind săptămâna cu o pierdere de doar 0,5% (la 0,8155 RON). În sfera SIF-urilor s-au consemnat scăderi importante, cele mai severe la SIF1 (-6%, până la 1,259 RON) şi SIF2 (-6,9%, la 1,359 RON).
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date I.E.M.
1 Media săptămânală a valorilor comunicate în după‑amiaza fiecărei zile de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
2 Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
3 Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
4 Media săptămânală a valorilor comunicate în după‑amiaza fiecărei zile de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).
