I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana Papatulică
Pe piaţa ţiţeiului, preţurile s-au stabilizat în jurul nivelului de 95 $/baril, marcând fluctuaţii minore. Astfel în timp ce la bursa NYMEX media preţurile ţiteiului uşor WTI (Light Sweet Crude) s-a redus cu 0,40%, la 93,15 $/baril, la bursa din Londra media preţurilor ţiteiului Brent s-a redus cu 1,26%, la 96,81 $/baril, modificări nesemnificative, care reflectă influenţe contradictorii asupra trendului săptămânal, cum ar fi creşterea sensibilă a producţiei în Libia şi majorarea puternică a exporturilor din zona Africii de vest spre Asia, o anumită încetinire a ritmului dezvoltării industriale în Asia, mai ales în China, sporirea temporară a cererii din partea rafinorilor chinezi, poate şi pentru constituirea de stocuri înaintea iernii, creşterea economică importantă din SUA (ritm annual de 4,6% în trimestrul II), dar compensată de suplimentarea producţiei interne de hidrocarburi. Preţurile ţiţeiului s-au redus în ultimele luni sub influenţa creşterii economice modeste din Zona euro, aprecierii cursului dolarului SUA şi sporirii ofertei de ţiţei din afara OPEC.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţurile la gazul natural pe piaţa NYMEX s-au redus cu 6,22%. În ultimele luni preţurile la gazul natural au scăzut, pe fondul unei veri blânde şi al unui consum redus de electricitate în SUA, pentru aparatele de aer condiţionat.
Moody’s Investors Service a redus recent estimările de preţ, pentru 2015, la gaz natural la 3,75 $/milion BTU (de la 4,25 $), la ţiţeiul Brent la 90 $/baril (de la 95 $), la tiţeiul WTI la 85 $/baril (de la 90 $). Creşterea producţiei de ţiţei în Libia, Iran şi în unele zone din afara OPEC poate conduce la un trend uşor descendent al preţurilor ţiţeiului. Estimările lui Moody’s nu sunt prognoze bine fundamentate, ci doar evaluări preliminare folosite la analizele de risc pentru creditele acordate producătorilor de hidrocarburi.
III. PRODUSE PETROLIERE
AUTOR: Mariana Papatulică
Pe piaţa nord-vest europeană, preţurile spot (CIF cargouri) ale produselor petroliere au reflectat evoluţia preţurilor ţiţeiului (uşor descendentǎ) şi influenţa unor factori sezonieri, cum ar fi terminarea sezonului turistic (de concedii), care afectează cererea de benzină şi motorină, dar şi începutul pregătirilor sezonului de iarnă, care înseamnă stocuri mai mari de păcură. Astfel, preţul benzinei regular 95 CO a scǎzut cu 2,06%, preţul naftei cu 2,55%, preţul motorinei Diesel 50S cu 1,82%, iar preţul la petrolul de aviaţie (JET Kerosene) cu 1,21%. Preţurile la pǎcură cu 3,5%S s-au menţinut practic neschimbate.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date I.E.M.
IV. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
În săptămâna 22 – 28 septembrie 2014, media cotaţiilor grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, a fost de 174,99 $/tonă, în scădere cu 3,17% faţă de cea înregistrată în perioada anterioară. Cotaţiile grâului american au oscilat de la o valoare maximă a intervalului atinsă miercuri, 24 septembrie, de 176,46 $/tonă, la una minimă de 174,17 $/tonă, la încheierea tranzacţiilor bursiere de a doua zi. Dacă în primele 3 zile ale săptămânii cotaţiile se încadrau pe un trend ascendent, pe fondul speculaţiilor conform cărora cererea mondială de cereale va marca un recul, în ultimele două zile au marcat o scădere, la valori de aproximativ 174 $/tonă.
Reducerea cotaţiilor grâului american a fost determinată de recentul Raport al Consiliului Internaţional al Cerealelor (International Grains Council – IGC), publicat pe 24 septembrie, în care se îmbunătăţesc previziunile privind producţia mondială de grâu din sezonul 2014/15 (1 iulie – 30 iunie). Astfel, potrivit IGC, producţia mondială de grâu va creşte la un nivel record de 717 milioane tone, ca urmare a majorării prognozelor privind recoltele din Uniunea Europeană şi Ucraina. Specialiştii IGC se aşteaptă ca producţia de grâu a U.E., în 2014/15, să fie de 153,1 milioane tone, în creştere cu 7% faţă de cea estimată pentru 2013/14, iar în cazul Ucrainei se previzionează o recoltă de 23 milioane tone, cu 3% mai mare comparativ cu cea din sezonul anterior.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
La Bursa din Chicago, cotaţiile porumbului american galben nr. 2 ating cea mai scăzută valoare din ultimii 5 ani, de 127,16 $/tonă pe 26 septembrie, ca urmare a demarării procesului de strângere a celei mai mari recolte din istoria Statelor Unite, principalul producător şi exportator mondial. În aceste condiţii media săptămânală s-a redus cu 3,77% faţă de perioada precedentă, la 128,67 $/tonă.
Conform estimărilor Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA), în sezonul actual (1 octombrie 2013 – 30 septembrie 2014), producţia de porumb a S.U.A. este de 354 milioane tone, iar în 2014/15 va atinge un nivel cu 3,4% mai mare, de 366 milioane tone. Majorarea producţiei de porumb a Statelor Unite reflectă randamentele mari înregistrate în ambele sezoane. Pentru 2013/14 USDA estimează o producţie medie la hectar de 9,97 tone, iar pentru 2014/15 prognozele arată că se va putea obţine aproape 11 tone/ha. Condiţiile meteorologice extrem de favorabile au susţinut realizarea unui randament bun al recoltelor de porumb, precum şi o calitate cu mult mai ridicată decât în sezoanele anterioare. Potrivit USDA, pe 21 septembrie 2014, 74% din recolta de porumb a SUA evolua în condiţii bune sau chiar excelente, procentul rămânând neschimbat faţă de săptămâna anterioară.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, cotaţiile medii săptămânale la uleiul de soia şi la boabele de soia au continuat să scadă. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia, în săptămâna analizată, a înregistrat o reducere de 4,86%, la 341,29 $/tonă, iar cea a uleiului de soia a fost de 711,73 $/tonă, marcând o scădere de 1,31%. Tendinţa descendentă a preţurilor a fost determinată atât de oferta în creştere, cât şi a reducerii cererii.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna 22 – 28 septembrie, la Bursa de la Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat s-a situat la 416,76 $/tonă, cu 0,58% mai mult faţă de cotaţia săptămânii anterioare. Săptămâna a debutat cu preţuri scăzute, în prima zi, 22 septembrie, cotaţia a fost de 409,60 $/tonă, nivel minim, iar pe tot parcursul intervalului analizat preţurile au înregistrat mici creşteri, ajungând în ultima zi de tranzacţionare la 428,10 $/tonă, nivel maxim.
Pe parcursul acestei săptămâni, cumpărătorii au fost influenţaţi de recentul anunţ făcut de Asociaţia Producătorilor de Zahăr din India, care prognozează că în sezonul 2014/15 producţia de zahăr va fi de 24,8 milioane tone, comparativ cu prognoza din 17 septembrie a.c., care indica un nivel de 25,5 milioane tone. Analiştii de piaţă sunt de părere că datorită micşorării taxelor de import şi a costurilor ridicate de procesare, producţia indiană de zahăr ar putea fi şi mai scăzută în sezonul actual.
Potrivit anunţului făcut de Ministerul Agriculturii din Rusia, în sezonul 2014/15, producţia de zahăr a acestei ţări este previzionată la 4,3 milioane tone, cel mai scăzut nivel din ultimele 3 sezoane şi cu 14% mai puţin faţă de sezonul 2013/14. Principala cauză a reducerii producţiei sunt condiţiile meteorologice nefavorabile, temperaturile ridicate care au afectat recolta de sfeclă de zahăr. Având în vedere diminuarea producţiei, se aşteaptă ca importurile ruseşti să crească în sezonul actual la 930 mii tone, comparativ cu 650 mii tone în sezonul 2013/14. Principalul furnizor de zahăr pe piaţa Rusiei este Brazilia.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 22-28 septembrie 2014, media cotaţiilor la cafea Arabica a fost de 4.047,28 $/tonă, cu 2,83% mai mult faţă de săptămâna anterioară.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotaţiilor a fost de 1.948,00 $/tonă în intervalul analizat, cu 0,32% mai puţin comparativ cu săptămâna 15-21 septembrie a.c., când s-a înregistrat 1.954,20 $/tonă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
Media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.485,70 $/tonă, cu 4,21% mai mult comparativ cu săptămâna anterioară.
În perioada 22-28 septembrie 2014, media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 3.328,00 $/tonă, cu 5,51% mai mult faţă de săptămâna anterioară, când s-a înregistrat 3.154,20 $/tonă.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
Preţurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat scăderi, fiind influenţate de reducerea importurilor Chinei, principalul importator mondial. La Bursa din Liverpool, cotaţia medie a bumbacului Index “A” a fost de 1.571,89 $/tonă, înregistrând o scădere de 4,17% faţă de cotaţia săptămânii anterioare, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a marcat o scădere de 7,61%, situându-se la 1.382,18 $/tonă. La bumbacul Index „A”, media săptămânală a fost calculată pe 4 zile, preţurile au oscilat între 1.546,81 $/tonă, nivel minim şi 1.606,34 $/tonă, nivel maxim. În cazul bumbacului american, se remarcă o tendinţă descendentă a preţurilor în primele 4 zile de tranzacţionare, atingând un nivel minim, de 1.355,85 $/tonă în data de 25 septembrie, iar în ultima zi, cotaţia a înregistrat o uşoară creştere. Potrivit Agenţiei de ştiri „Bloomberg”, în această săptămână, preţurile internaţionale ale bumbacului au atins cele mai scăzute niveluri din ultimii 5 ani.
Potrivit Raportului din luna septembrie a.c. al Departamentului American al Agriculturii (USDA), în sezonul actual, 2014/15, importul de bumbac al Chinei este prognozat la 1,7 milioane tone, marcând o reducere de 44% faţă de sezonul 2013/14. Limitarea importurilor chineze va pune presiune asupra preţurilor internaţionale ale bumbacului pe tot parcursul sezonului actual. În prezent, importurile chineze de bumbac reprezintă 23% din totalul importurilor mondiale. China deţine în sezonul actual circa 59% (13,7 milioane tone) din totalul stocurilor mondiale.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
V. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
Cotaţiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) s-au stabilizat temporar sub pragul de 2.000 $/tonă în al treilea interval după maximul anului 2014, înregistrat în luna august. Scăderea cotaţiei medii cu 1,59% faţă de media săptămânală anterioară, la 1.927,70 $/tonă, exprimă nesustenabilitatea cotaţiilor la peste 2.200 $/tonă, dat fiind excedentul masiv de metal la nivel mondial.
Tranzacţionarea a 37.275 tone de aluminiu la în intervalul analizat, în cea mai mare parte pentru oferte de finanţare, a determinat scăderea săptămânală a stocurilor mediei cu 0,99% faţă de media săptămânală anterioară, la 4.645.770 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului a scăzut cu 1,82%, la 6.773,,20 $/tonă, comparativ cu săptămâna precedentă. Cotaţia cuprului se menţine încă la un nivel scăzut ca urmare a preconizării creşterii ofertei pe de o parte şi incertitudinii creşterii economice pe plan mondial, pe de altă parte.
Stocurile de cupru la Bursa din Londra s-au redus până la nivelul de 154.400 tone (vineri 26 septembrie a.c), nivel cu circa 0,68% mai redus faţă de cel de la începutul lunii octombrie a.c.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
Cotaţiile plumbului la LME au continuat trendul descendent instalat la începutul lunii septembrie. Declinul acestora sub 2.100 $/tonă, aproape de minimul înregistrat în 2014, a determinat scăderea cotaţiei medii săptămânale cu 0,96% faţă de media săptămânală anterioară, la 2.066,30 $/tonă.
Nivelul relativ scăzut al stocurilor de plumb la bursa londoneză şi reducerea mediei săptămânale a acestora cu 0,10% faţă de media săptămânală anterioară, la 225.360 tone, ar putea crea condiţii favorabile pentru evoluţia cotaţiilor, având în vedere creşterea cererii pentru baterii auto în apropierea sezonului rece.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Cotaţiile zincului au înregistrat o scădere uşoară în intervalul analizat, cu 0,13% faţă de media săptămânală anterioară, la 2.248 $/tonă. În perioada imediat următoare acest nivel se va dovedi nesustenabil, iar cotaţiile vor testa nivelul de 2.100 $/tonă, în ciuda faptului că statisticile ILZSG exprimă un deficit al balanţei mondiale cerere-ofertă. În realitate, deficitul este generat de practica intensă a depozitării metalului, utilizat ca ofertă de finanţare în scopul susţinerii preţului metalului şi încurajării realizării noilor proiecte miniere.
Ritmul lent al tranzacţiilor la bursa londoneză a determinat scăderea cu 0,21% a mediei săptămânale a stocurilor, comparativ cu media săptămânală anterioară, la 752.050 tone.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 22-28 septembrie 2014, media cotaţiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 17.180,00 $/tonă, cu 4,26% mai puţin comparativ cu intervalul precedent.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au crescut de la 339.036 tone înregistrate pe 22 septembrie 2014, la 347.970 tone în data de 26 septembrie a.c. (+8.934 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa de Metale din Londra, în perioada analizată, cotaţia medie a cositorului a înregistrat o majorare de 0,14% comparativ cu cea din săptămâna anterioară, la 21.162 $/tonă. Această creştere se datorează reducerii producţiei şi stocurilor, precum şi sporirii uşoare a cererii.
Scăderea stocurilor de la LME, cu 9.370 tone la data de 25 septembrie 2014, a contribuit la diminuarea mediei săptămânale a acestora până la 9.598 tone sau cu 2,90% sub nivelul mediei din săptămâna precedentă, când s-a înregistrat 9.885 tone.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date I.E.M.
VI. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase
AUTOR: Andrei Rădulescu
Piaţa valutară
Dolarul american a continuat tendinţa de apreciere, în raport cu principalele monede din ţările dezvoltate şi din ţările emergente şi în dezvoltare, pe parcursul ultimei săptămâni din luna septembrie. Această evoluţie a fost determinată, în principal, de dinamica indicatorilor macroeconomici din Statele Unite, care confirmă momentul favorabil traversat de prima economie a lumii şi exprimă, totodată, apropierea momentului de “normalizare” a ratei de dobândă de politică monetară de către FED (cel mai probabil în primul trimestru din 2015).
Spre exemplu, cursul mediu al dolarului american s-a apreciat cu 1% faţă de moneda unică europeană pe parcursul săptămânii trecute, spre nivelul maxim din noiembrie 2012. Această evoluţie a fost determinată şi de continuarea tendinţei de deteriorare a indicatorilor macroeconomici din Zona Euro, fapt care contribuie la creşterea probabilităţii implementării unor noi măsuri monetare de relaxare de către Banca Centrală Europeană (discursurile recente ale d-lui Mario Draghi confirmă acest aspect).
De asemenea, dolarul american s-a apreciat şi raportat la alte valute din ţările dezvoltate: coroana suedeză (cu 0,8%), dolarul canadian (cu 0,8%), francul elveţian (cu 0,9%), yen-ul nipon (cu 0,9%), coroana daneză (cu 1%), kiwi neo-zeelandez (cu 1,7%) şi dolarul australian (cu 1,9%). Evoluţia dolarului american faţă de monedele din Noua Zeelanda şi Australia a fost determinată şi de declaraţiile recente ale şefilor băncilor centrale din aceste state, conform cărora nivelul curent al acestor valute nu este sustenabil (sunt supra-apreciate).
Pe de altă parte, dolarul american a stagnat faţă de coroana norvegiană şi s-a depreciat cu 0,2% raportat la lira sterlină, pe parcursul săptămânii trecute.
În ceea ce priveşte monedele ţărilor emergente şi în dezvoltare se notează aprecierea generalizată a dolarului american, mai pronunţată faţă de valutele din Asia (ringgitul malaysian şi peso filipinez, cu câte 0,7%), din Mexic (cu 0,9%) şi Brazilia (cu 2,4%, evoluţie determinată de contextul economic dificil şi de cursa electorală pentru alegerile generale din 5 octombrie).
De asemenea, moneda americană a crescut şi faţă de valutele din Iran (cu 0,1%), India (cu 0,2%), Argentina (cu 0,2%) şi Kuweit (cu 0,3%) pe parcursul săptămânii trecute, dar a stagnat raportat la riyalul saudit.
Raportat la leul românesc dolarul american s-a apreciat, în medie, cu 0,9% în ultima săptămână din septembrie, evoluţie determinată de dinamica cursurilor EUR/USD (depreciere cu 1%) şi EUR/RON (depreciere cu 0,1%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/USD şi EUR/RON.
Pieţe de capital
Indicii bursieri globali au consemnat scăderi generalizate în ultima săptămână din septembrie, evoluţie determinată de o serie de factori, printre care se menţionează: revizuirea „în jos a prognozelor de creştere a economiwi mondiale şi a comerţului internaţional în 2014; informaţiile negative din sfera unor companii reprezentative (spre exemplu, Apple) listate pe principalele pieţe, înainte de debutul sezonului de raportări financiare pe trimestrul III.
Indicele global calculat de Morgan Stanley a scăzut cu 2% până la 433,8 puncte săptămâna trecută, corecţia fiind mai pronunţată în pieţele emergente (declin cu 2,8%, până la 1.338,5 puncte, conform indicelui MSCI pentru această categorie, în contextul retragerilor de capital înainte de majorarea ratei de dobândă de politică monetară din Statele Unite). De asemenea, indicele MSCI pentru pieţele dezvoltate a scăzut cu 1,9%, până la 1.707,9 puncte în ultima săptămână din septembrie.
În Statele Unite indicele S&P 500 a scăzut cu 1,4%, până la 1.982,9 puncte, în timp ce indicele Dow Jones a pierdut 1%, până la 17.113,2 puncte săptămâna trecută, momentul favorabil traversat de economie exprimând premise de apropiere a momentului de normalizare a ratei de dobândă de politică monetară de către FED.
De cealaltă parte a Atlanticului, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a pierdut 1,8% până la 342,3 puncte săptămâna trecută, evoluţie influenţată şi de dinamica nefavorabilă a indicatorilor macroeconomici din Zona Euro, dar şi de scepticismul pieţei cu privire la reuşita măsurilor Băncii Centrale Europene în combaterea deflaţiei.
De asemenea, scăderi s-au consemnat şi pe bursele din Asia, indicele regional MSCI Asia Pacific a piedut 1,7% din valoare (până la 142,1 puncte) pe parcursul săptămânii trecute. Această evoluţie a fost determinată de corecţiile din pieţele americane şi europene, dar şi de dinamica indicatorilor macroeconomici din regiune, sau de trecerea datei pentru dividende la companiile din Japonia.
În România, acţiunile la bursă au scăzut în ultima săptămână din septembrie, evoluţie determinată, în principal, de climatul din pieţele externe. Indicele BET a pierdut 0,5%, până la 7.169.9 puncte, în timp ce indicele BET-FI (al SIF-urilor şi Fondului Proprietatea) s-a depreciat cu 0,8%, până la 30.396.1 puncte. Se notează declinul indicelui ROTX (tranzacţionabil pe Bursa de la Viena), cu 1,7%, până la 13.044.2 puncte, evoluţie determinată de corecţiile mai pronunţate pe piaţa de capital austriacă, în contextul ştirilor nefavorabile din sfera principalelor bănci cu privire la dinamica rezultatelor financiare în acest an (exemplul Raiffeisen). Trebuie menţionat faptul că, pe 22 septembrie, Bursa de Valori a lansat un nou indice, BET-TR (BET – Total Return), care cuprinde companiile din indicele BET, cu menţiunea că sunt luate în considerare şi dividendele acestor societăţi.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date I.E.M.
