I.ŢIŢEI
AUTOR: Brînduşa Covaci
Atât cotaţia ţiţeiului WTI SUA, cât şi a Brent-ului Anglia au avut, în săptămâna precedentă, un trend ascendent, influenţat de factori multipli dintre care amintim: violenţele din Libia, atacurile grupării Boko Haram în Nigeria şi Camerun, intervenţia monetară a statului în economia Chinei, revenirea burselor de mărfuri din USA, Europa, Arabia Saudită, Dubai şi Kuwait, etc. Cu toate acestea, preţurile ţiţeiului şi ale produselor petroliere rămân volatile, pe fondul negocierilor privind datoriile Greciei, diminuării importurilor către China, al aprecierii parţiale a rialului saudit în raport cu dolarul american. Punctele de referinţă în cotaţia ţiţeiului din ultimele două săptămâni rămân, totuşi: decizia Sistemului Federal de Rezerve al Statelor Unite ale Americii de a nu majora până în iunie 2015 rata dobânzii de referinţă, deciziile Băncii Centrale Europene şi Băncii Centrale a Chinei de a opera modificări în politicile monetare. Scopul implementării acestor politici monetare este stoparea reducerii ritmului de creştere economică, combaterea deflaţiei şi asigurarea unei profitabilităţi sustenabile a firmelor.
Cotaţia medie a ţiţeiului Brent pe piaţa la termen ICE Londra (InterContinental Exchange) pentru martie 2015 a înregistrat o creştere de 13,22% la 56,24 $/baril. Pe parcursul săptămânii, ţiţeiul Brent Anglia 38 API a crescut continuu, atingând vineri valoarea de 57,80 $/baril.
Conform Reuters (Barani Krishnan), preţul ţiţeiului Brent a avut cea mai importantă creştere, timp de două săptămâni consecutive, din ultimii 17 ani. Contractele la termen ale ţiţeiului Brent au înregistrat, în săptămâna analizată, o, de nouă procente, marcând cea mai mare revenire din 2011 până în prezent, şi, o creştere de 19 procente, pentru ultimele două săptămâni marcând cea mai mare apreciere la nivel de două săptămâni consecutive din 1998 până în prezent.
Cotaţia medie din ultima săptămână a ţiţeiului WTI pe piaţa la termen NYM SUA (New York Mercantile Exchange) pentru martie 2015 a crescut cu 10,78%, la 50,65 $/baril, după unele fluctuaţii din cursul săptămânii. Specialiştii Reuters consideră că o piaţă spot mai calmă a permis reducerea presiunii exercitate asupra pieţei la termen, contrabalansând efectele unui dolar american în continuă apreciere.
II.GAZ NATURAL
AUTOR: Brînduşa Covaci
Cotaţia medie săptămânală a gazului natural Henry Hub pe piaţa la termen NYM , pentru martie 2015, a scăzut cu 5,88%, la 93,83 $/1000 mc. În schimb cotaţia săptămânală a gazului natural UK NBP (National Balancing Point) pe piaţa la termen ICE Londra pentru martie 2015 a crescut cu 1,85% la 165,77 $/1000 mc. Aceste variaţii au fost determinate de:
– confirmarea de către China a unuia dintre cele mai mari zăcăminte de gaze naturale, de 100 bilioane metri cubi) din Marea Chinei de Sud;
– deciziile luate în urma reuniunii miniştrilor europeni în vederea stabilirii unei strategii energetice comune în UE. Reuniunea a avut loc vineri – 6 februarie 2015, la Riga, finalizându-se cu două concluzii importante: îmbunătăţirea cooperării energetice transfrontaliere în Europa şi reducerea rezilienţei faţă de Rusia;
– explorarea unor noi zăcăminte de petrol şi gaze naturale în Egipt, după ce guvernul a luat decizia renunţării la importul de gaz natural lichefiat din Algeria către Rusia;
– anunţul Japoniei de a asigura energie alternativă prin inaugurarea, până în iunie 2015, unui nou reactor nuclear Sendai de către Kyushu Electric în Kagoshima, influenţând astfel importul de gaz natural.
III.PRODUSEPETROLIERE
AUTOR: Brînduşa Covaci
Preţurileproduselor petroliere pe pieţele americane şi nord-vest europene au înregistrat variaţii importante în săptămâna analizată. Influenţate de evoluţia ascendentă a preţurilor la ţiţei, mediile săptămânale ale preţului au crescut, astfel: benzina regular fără plumb, condiţii de livrare spot FOB, New York, cu 11,66%, la 486,49 $/tonă, motorina cu 0,1% sulf,condiţii de livrare spot FOB, Rotterdam, cu 12,89%, la 523,60 $/tonă şi motorina diesel, condiţii de tranzacţionare – termen de livrare martie 2015, ICE Londra, cu 12,24%, la 534,45 $/tonă.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date I.E.M.
IV. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
În prima săptămână a lunii februarie, media cotaţiilor grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, a fost de 188,88 $/tonă, cu 0,59% mai mare faţă de cea din perioada anterioară. Tendinţa cotaţiilor zilnice a fost ascendentă, de la o valoare minimă de 181,05 $/tonă, luni, 2 februarie, la una maximă a intervalului analizat de 193,64 $/tonă, vineri la închiderea bursei.
Scumpirea grâului a avut loc în condiţiile deprecierii dolarului şi a unei posibile creşteri a vânzărilor de grâu american către Egipt – principalul importator mondial. Bursa din Chicago a reacţionat ca urmare a speranțelor comercianţilor în ceea ce priveşte posibilitatea ca linia de credit de 100 milioane $ pusă la dispoziţia guvernului de la Cairo, de Statele Unite, să genereze o sporire a vânzărilor de grâu american către Egipt.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
În perioada analizată, cotaţiile porumbului american galben nr. 2 au avut o tendinţă ascendentă, de la un minim de 145,56 $/tonă pe 2 februarie a.c., la o din Chicago, a fost de 188,88 $/tonă, cu 0,59% mai mare faţă de cea din perioada anterioară. Tendinţa cotaţiilor zilnice a fost ascendentă, de la o valoare minimă de 181,05 $/tonă, luni, 2 februarie, la una maximă a intervalului analizat de 193,64 $/tonă, vineri, la închiderea bursei.
Scumpirea grâului a avut loc în condiţiile deprecierii uşoare a dolarului şi ale unei posibile creşteri a vânzărilor de grâu american către Egipt – principalul importator mondial. Bursa din Chicago a reacţionat ca urmare a speranţelor valoare maximă de 151,86 $/tonă, înregistrată în două dintre zilele intervalului, marţi şi vineri, la închiderea Bursei din Chicago. Media perioadei a fost de 150,38 $/tonă, cu 1,60% mai mare faţă de cea înregistrată în săptămâna 26 ianuarie – 1 februarie 2015.
Creşterea cotaţiilor porumbului pe piaţa americană a avut loc pe fondul scumpirii celorlalte cereale, precum şi ca o redresare, după ce vineri 30 ianuarie 2015, la Bursa din Chicago, cotaţia acestei cereale a scăzut la cea mai mică valoare din ultimele 2 luni (145,66 $/tonă).
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, cotaţiile medii săptămânale la uleiul de soia şi la boabele de soia au continuat să crească. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia s-a majorat cu circa 0,34% în săptămâna analizată, la 358,12 $/tonă, iar cea a uleiului de soia a crescut cu 2,10%, la 685,01 $/tonă.
Potrivit estimărilor Departamentului pentru Agricultură din SUA (US Department of Agriculture, USDA) din ianuarie 2015, importul mondial de ulei de soia în sezonul 2014/2015 este de 9,100 milioane tone, aproape acelaşi volum ca în sezonul trecut (9,198 milioane tone), iar exportul mondial de ulei de soia este prognozat la 9,445 milioane tone, cu aproximativ 2,30% mai mult faţă de sezonul anterior (9,233 milioane tone).
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna 2 – 8 februarie 2015, la Bursa de la Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat s-a situat 377,90$/tonă, înregistrând o scădere de 3,19% faţă de cotaţia săptămânii anterioare. Deşi media săptămânii analizate s-a micşorat faţă de media săptămânii precedente, tendinţa cotaţiilor a fost de creştere.
În prima zi de tranzacţionare din intervalul analizat, cotaţiile zahărului rafinat au înregistrat reduceri faţă de cele din săptămâna precedentă; în data de 2 februarie, cotaţia zahărului rafinat a fost de 371,80$/tonă, nivel minim al perioadei analizate. Diminuarea preţurilor de la începutul acestei săptămâni este atribuită unei cereri foarte scăzute, investitorii fiind reticenţi în achizionarea unor cantităţi mari de zahăr, dată fiind existenţa unui surplus destul de însemnat pe piaţa internaţională. Recentul anunţ făcut de autorităţile indiene privind majorarea producţiei de zahăr din sezonul actual a limitat achiziţiile din ultimele 2 săptămâni. În următoarele zile, preţurile au crescut, ajungând în ultima zi de tranzacţionare la 381,80$/tonă, nivel maxim al intervalului analizat.
Potrivit celor mai recente previzuni ale analistului Kingsman, în sezonul 2015/16, producţia mondială de zahăr se va situa la 177,1 milioane tone comparativ cu 179,1 milioane tone în sezonul actual. Consumul mondial este previzionat să crească cu 1,7%, la 182,3 milioane tone.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 02-08 februarie 2015, media cotaţiilor la cafea Arabica a fost de 3.614,88 $/tonă, nivel relativ similar cu cel din săptămâna anterioară.
La sortimentul decafea Robusta, media cotaţiilor a fost de 1.922,00 $/tonă în intervalul analizat, cu 0,83% mai puţin comparativ cu săptămâna precedentă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
Media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF,a fost de 2.916,03 $/tonă, cu 1,19% mai mult comparativ cu săptămâna anterioară.
În perioada 02-08 februarie 2015, media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 2.721,00 $/tonă, cu 0,23% mai mult faţă de intervalul precedent.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna analizată, preţurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat creşteri, atribuite unei cereri uşor mai ridicate comparativ cu săptămânile precedente. La Bursa din Liverpool, cotaţia medie a bumbacului Index “A” a fost de 1.504,47 $/tonă, cu 2,72% mai mare faţă de cotaţia săptămânii precedente, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi s-a majorat cu 3,44%, la 1.349,24 $/tonă.
La bumbacul Index „A”, preţurile au oscilat între 1.478,45$/tonă, nivel minim, în prima zi de tranzacţionare, şi 1.522,55$/tonă, nivel maxim, în ultima zi. În cazul bumbacului american, cel mai ridicat preţ din săptămâna analizată a fost de 1.362,47 $/tonă (5 februarie), iar cel mai scăzut a fost de 1.320,57 $/tonă (2 februarie).
Conform previzunilor făcute pe 2 februarie a.c., de analiştii de la ICAC (International Cotton Advisory Committee), în sezonul 2015/16, producţia mondială de bumbac este prognozată la 24,5 milioane tone, cu 7% mai puţin faţă de sezonul actual. Datorită preţurilor mici obţinute pe recolta sezonului 2014/15, principalii producători mondiali (India, China şi Statele Unite) îşi vor reduce, în sezonul 2015/16 suprafeţele cultivate cu bumbac. Consumul mondial de bumbac este previzionat să crească cu 2%, la 24,7 milioane tone, fiind impulsionat de creşterea economică mondială mai mare prognozată la 3,5% de Fondul Monetar Internaţional faţă de 3,3% anterior. Stocurile mondiale se menţin ridicate, la 21,39 milioane tone, dar sunt previonate să se diminueze cu 1% comparativ cu sezonul 2014/15.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
V.METALENEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
În intervalul analizat, cotaţia medie a aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) s-a consolidat în marja 1.800-1.900 $/tonă, pe fondul fluctuaţiilor dolarului SUA faţă de moneda unică europeană şi al cererii moderate. Cotaţia medie a înregistrat o creştere cu 1,42% faţă de media anterioară, la 1.861 $/tonă. Stabilitatea preţului metalului alb la peste 1.800 $/tonă va încuraja creşterea ofertei mondiale cu circa 1 milion de tone în acest an, asigurat, în principal, de companiile din China. Deşi oferta mondială de metal alb se va majora, media anuală a cotaţiilor aluminiului este previzionată de specialiştii de la Economist Intelligence Unit (EIU) să crească cu 14,9% faţă de media anuală din 2014, la 2.141 $/tonă.
Nivelul stocurilor a continuat tendinţa de scădere, până la 4.012.500 tone la 6 februarie, iar media săptămânală a acestora s-a diminuat cu 0,96% faţă de media săptămânală anterioară, la 4.027.175 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) s-a majorat cu 2,91%, la 5.645,10 $/tonă,aceasta fiind cea mai mare creştere săptămânală din august 2014 (atingând miercuri nivelul de 5.708,00$/tonă, cel mai ridicat din 22 ianuarie a.c.). Această creştere s-a datorat, în principal, deprecierii uşoare a dolarului în raport cu moneda euro (în timp ce euro s-a apreciat faţă de franclul elveţian pe fondul speculaţiilor făcute de Banca Naţioanală a Elveţiei), cât şi unor factori specifici.
Banca Populară Chineză a relaxat politica monetară, reducând nivelul rezervelor minime obligatorii de la 50% până la 19,5%, pentru relansarea creditării economiei. Comisia Europeană a îmbunătăţit previziunile sale privind creşterea economică în anul curent: pentru Uniunea Europeană o majorare de 1,7% (de la 1,5%), iar pentru Zona euro o creştere de 1,3% (faţă de 1,1%), de asemenea preconizează o inflaţie de 0,2% pentru U.E. şi o diminuare de 0,1% pentru Zona euro.
Nivelul stocurilor de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) a continuat să crească, cu 8,73%, până la nivelul de 264.285 tone, faţă de săptămânaanterioară.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
Cotaţiile plumbului la LME s-au menţinut în marja 1.800-1.900 $/tonă, pe fondul cererii relativ slabe la nivel mondial, şi în special în China, în perioada de dinaintea Anului Nou Chinezesc. Menţinerea cotaţiilor peste pragul de 1.800 $/tonă a fost de asemenea influenţată de echilibrul existent între elementele fundamentale ale pieţei plumbului, cea mai echilibrată piaţă în comparaţie cu celelalte metale neferoase, după ce în perioada ianuarie-noiembrie 2014 stocurile s-au diminuat cu 40.000 tone. Cotaţia medie a plumbului a rămas aproape neschimbată în intervalul analizat, cu o creştere nesemnificativă, de 0,13% faţă de media săptămânală anterioară, la 1.845 $/tonă.
Ritmul lent al tranzacţiilor cu plumb la bursa londoneză este reflectat de diminuarea nivelului stocurilor, la 214.250 tone la 6 februarie, şi a mediei săptămânale a acestora, cu 0,27% faţă de media săptămânală anterioară, la 214.465 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Cotaţia medie a zincului la LME s-a stabilizat peste pragul de 2.000 $/tonă, pe fondul fluctuaţiilor valutare şi al cererii susţinute în special către ofertele de finanţare, prin care producătorii urmăresc menţinerea la un nivel înalt al preţului, pentru a încuraja producţia. Cotaţia medie a crescut cu 1,35% faţă de media săptămânală anterioară, la 2.133,20 $/tonă. Prognozele specialiştilor de la EIU privind cotaţia medie anuală a zincului în 2015 susţin o creştere cu 10,7% în comparaţie cu media anuală din 2014, la 2.394 $/tonă. Opinia acestor analişti se bazează pe oferta limitată, prognozată ca urmare a închiderii multor mine, şi pe reluarea creşterii cererii la nivel mondial, având în vedere şi impactul pe care îl au ofertele de finanţare asupra evoluţiei cotaţiilor la bursa londoneză.
Tendinţa de scădere a nivelului stocurilor de zinc la LME, prezentă de la începutul anului, continuă în intervalul analizat, prin diminuarea cu 14.675 tone în cadrul săptămânii. Media săptămânală a cu 2,29% faţă de media săptămânală anterioară, la 622.265 tone.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 02-08 februarie 2015, media cotaţiilor la nichel,la Bursa de la Londra, a fost de 15.031,00 $/tonă, cu 2,29% mai mult comparativ cu intervalul precedent.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au scăzut de la 424.974 tone înregistrate pe 02 februarie 2015 la 424.206 tone în data de 06 februarie, a.c. (-768 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa de Metale din Londra, în săptămâna analizată, cotaţia medie a cositorului a continuat tendinţa descendentă, pentru a patra săptămână consecutivă. Astfel, cotaţia medie a cositorului în perioada 02 – 08 februarie 2015 a fost de 18.930 $/tonă, mai redusă cu 2,27% faţă de cea înregistrată cu o săptămână în urmă, fapt ce s-a datorat situaţiei economice şi financiare pe plan european şi mondial.
Scăderea stocurilor de la LME, cu 11.850 tone la data de 6 februarie 2015, a contribuit la diminuarea mediei săptămânale a acestora la 11.840 tone sau cu 0,40% sub nivelul mediei din săptămâna precedentă, când s-a înregistrat 11.888 tone.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date I.E.M.
VI. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Deciziile de politică monetară ale Băncii Centrale Europene,dinamica indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice ale lumii, semnalele că FED ar putea demara procesul de normalizare a ratei de dobândă de referinţă şi, mai ales, publicarea datelor despre evoluţia economiei americane au redeschis „apetitul pentru risc” al investitorilor speculativi, în detrimentul cererii pentru active de refugiu. Această conjunctură s‑a resimţit negativ pe pieţele de metale preţioase din Londra, unde, pe parcursul săptămânii,aurul a continuat să coteze în scădere, iar argintul, platina şi paladiul s‑au confruntat cu o volatilitate excesivă.
Aur
În prima săptămână din februarie,preţul de referinţă al aurului[1] a scăzut cu 1,27%, la 1.261,10 $/u.f.. Afectat de migrarea interesului speculativ spre pieţele de capital, metalul galben a continuat să coteze pe trend descendent până la cel mai scăzut nivel din ultimele trei săptămâni. În a ceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 6 februarie uncia fină de aur valora cu aproape 2% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 1.241 $, comparativ cu 1.260,25 $ în 30 ianuarie.
În România, valoarea de referinţăagramul de aur[2] s‑a diminuat cu 2,55%, la 157,91 lei, iar pe 6 februarie Banca Naţională a României anunţa un preţ cu aproape 2% mai mic decât cu o săptămână în urmă:156,63 lei/gram faţă de 159,25 lei/gramîn 30 ianuarie.
Argint
Preţul de referinţă al argintului[3] a scăzut cu 1,86%, la 17,28 $/u.f.. Tributar dublului său statut, de metal utilizat atât pentru tezaurizare cât şi pentru aplicaţii industriale, argintul a fost mult mai volatil decât aurul şi a reuşit să încheie intervalul analizat în uşoară creştere. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 6 februarie uncia fină de argint valora cu aproape 2% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 17,22 $, comparativ cu 16,92 $ în 30 ianuarie.
Platină
Preţul de referinţă al platinei[4] a scăzut cu 1,06%, la 1.232,60 $/u.f.. Trebuie, însă, menţionat faptul că, pe parcursul săptămânii, metalul alb a fost atât de bine susţinut de optimismul celor care mizează pe faptul că programul BCE de susţinere a economiilor din Zona euro va relansa şi industria auto europeană (principalul consumator de platină), încât a cotat pe trend de redresare şi la închiderea fixingului londonez din 6 februarie uncia fină de platină valora cu aproape 2% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.239 $, comparativ cu 1.221 $ în 30 ianuarie.
Paladiu
Preţul de referinţă al paladiului[5] a crescut cu 0,85%,la 786,20 $/u.f.. Pe parcursul intervalului analizat metalul a continuat să evolueze sub presiunea exercitată de modul în care percep investitorii potenţialul speculativ al unui metal preţios pentru care analiştii prognozează un deficit de ofertă din ce în ce mai mare pe piaţa mondială (ca urmare a puternicei dezvoltări a industriei auto din SUA). Prin urmare, după ce a cotat între un minim de 773 $ (pe 2 februarie) şi un maxim de 792 $ (pe 3 şi 4 februarie), la închiderea fixingului londonez din 6 februarie, uncia fină de paladiu valora cu 1,4% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 786 $, faţă de 775 $ în 30 ianuarie.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase
SURSA:Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu in coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru(simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares(simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)
VII. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
AUTOR: Andrei Rădulescu
Piaţa valutară
În prima săptămână din februarie, cursul mediu al dolarului american a consemnat evoluţii divergente, atât în raport cu monedele ţărilor dezvoltate, cât şi faţă de monedele din statele emergente şi în dezvoltare.
Evoluţia dolarului american a fost influenţată săptămâna trecută de dinamica indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice ale lumii, precum şi de fluctuaţiile din pieţele de acţiuni, titluri de stat şi materii prime, în special ţiţei.
În Statele Unite, evoluţiile din piaţa forţei de muncă, coroborate cu scăderea cotaţiilor la ţiţei în ultimele luni se reflectă favorabil asupra venitului real disponibil al populaţiei, cu impact pozitiv pentru consumul privat american (motorul economiei naţionale, dar şi mondiale).
De asemenea, în Zona Euro indicatorii macroeconomici s-au ameliorat recent, în contextul resimţirii noilor măsuri de relaxare a politicii monetare. Astfel, ritmul de evoluţie a industriei prelucrătoare şi a sectorului de servicii s-a accelerat uşor în luna ianuarie faţă de decembrie.
Preţul barilului de ţiţei s-a stabilizat săptămâna trecută (evoluţie influenţată de comunicarea datelor privind dinamica recentă a producţiei şi a stocurilor în Statele Unite), iar pe pieţele de capital climatul s-a ameliorat temporar.
În acest context, dolarul american s-a depreciat cu aproximativ 0,7% faţă de moneda unică europeană în prima săptămână din februarie, evoluţie influenţată şi de aşteptările (infirmate ulterior) privind posibilitatea ajungerii la un acord al Guvernului elen cu instituţiile financiare internaţionale.
De asemenea, dolarul american a scăzut şi faţă de lira sterlină (cu 0,5%), coroana daneză (cu 0,7%) şi coroana norvegiană (cu 2,6%, evoluţie influenţată de stabilizarea cotaţiilor internaţionale la ţiţei).
Nu în ultimul rând, dolarul american s-a depreciat, în medie, cu 0,1% faţă de yenul nipon şi în raport cu dolarul canadian.
Pe de altă parte, moneda americană s-a apreciat cu 1,2% faţă de coroana suedeză şi cu 1,5% în raport cu francul elveţian (se speculează că Banca Centrală a Elveţiei intervine discreţionar pentru deprecierea monedei după evoluţiile determinate de decizia din 15 ianuarie de a renunţa la plafonul minim 1,2 pentru cursul EUR/CHF).
În ceea ce priveşte monedele ţărilor emergente şi în dezvoltare se notează aprecierea dolarului american cu 4,7% faţă de realul brazilian, evoluţie influenţată de scandalul de corupţie de la compania petrolieră braziliană Petrobras (Agenţia Moody’sa redus rating-ul acesteia cu o treaptă, la Baa3).
Totodată, dolarul s-a apreciat uşor faţă de peso argentinian (cu 0,3%) şi în raport cu peso mexican (cu 0,5%).
Pe de altă parte, moneda americană a scăzut cu 1,1% faţă de ringgit-ul malaysian.
În raport cu leul românesc, dolarul s-a depreciat cu 1,7% săptămâna trecută, evoluţie influenţată de dinamica cursurilor EUR/RON (scădere cu 1%) şi EUR/USD (apreciere cu 0,7%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/USD şi EUR/RON.
Pieţe de capital
Dinamica indicatorilor macroeconomici globali, ştirile din sfera companiilor şi evoluţiile din pieţele de materii prime, valutare şi de titluri de stat s-au resimţit la bursele internaţionale în prima săptămână din luna februarie.
În Statele Unite, se notează evoluţia în creştere a ritmului consumului privat (+2,8% an/an în decembrie), susţinută de avansul venitului real disponibil al populaţiei (+3.7% an/an), în contextul evoluţiei cotaţiilor internaţionale la ţiţei. De asemenea, sectorul de servicii a accelerat în luna ianuarie, conform indicatorului PMI calculat de Institute for Supply Management, dar şi dinamica procesului de creare de noi locuri de muncă (+257 mii în ianuarie).
În Zona Euro, se remarcă ameliorarea indicatorilor PMI din industrie şi sectorul de servicii, evoluţie care creează premise mai bune pentru economia regiunii la început de 2015. Pe de altă parte, situaţia din Grecia se menţine critică, Banca Centrală Europeană refuzând titlurile de stat elene ca instrument colateral pentru finanţarea băncilor.
Nu în ultimul rând cotaţiile internaţionale la ţiţei au crescut pe parcursul săptămânii, după comunicarea datelor privind evoluţia stocurilor şi producţiei în Statele Unite.
În acest context, indicele calculat de Morgan Stanley pentru pieţele internaţionale de acţiuni a crescut cu 2,5%, până la 420,5 puncte (avans cu 0,8% de la începutul anului). Se notează dinamica pieţelor de capital din ţările dezvoltate, indicele Morgan Stanley pentru această categorie urcând cu 2,6%, până la 1 720,6 ppuncte (+0,6% de la începutul anului). Pieţele emergente au urcat cu 1,8% săptămâna trecută, conform indicelui Morgan Stanley pentru această categorie (978,6 puncte, +2,3% de la începutul anului).
În Statele Unite, indicele Dow Jones a crescut cu 3,8%, până la 17 824,3 puncte, în timp ce indicele S&P 500 a urcat cu 3%, până la 2 055,5 puncte.
În Uniunea Europeană, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a consemnat un avans de doar 1,7%, la 373,3 puncte săptămâna trecută, o performanţă mai slabă comparativ cu cea a pieţei americane, date fiind preocupările investitorilor cu privire la situaţia din Grecia.
În Asia, indicele MSCI Asia Pacific a crescut cu 0,6%, la 141,3 puncte săptămâna trecută, evoluţie influenţată şi de decizia Băncii Centrale a Chinei de a reduce nivelul ratelor rezervelor minime obligatorii (de la 20% la 19,5%).
În România, bursa a crescut marginal în prima săptămână din februarie, sub influenţa climatului din pieţele europene, dar şi a factorilor regionali (situaţia din Rusia şi Grecia). Indicele BET a închis săptămâna la 7 058,6 puncte (avans cu 0,4%).
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date I.E.M.
1, 3 Comunicat, în după‑amiaza fiecărei zile, de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
2 Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
4, 5 Stabilit, în după amiaza fiecărei zile, de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).
