I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana Papatulică
În săptămâna 2-8 iunie 2014, preţurile ţiţeiului pe piaţa spot din Rotterdam au scăzut cu 0,87%, la 109,21 $/baril, ĩn cazul Brent-ului (Anglia), şi cu 0,83%, la 103,30 $/baril, ĩn cazul WTI (SUA)
Declinul preţurilor s-a datorat majorării, cu 3 mil.barili/zi, a stocurilor de ţiţei ale SUA, perspectivelor favorabile de soluţionare a crizei ruso-ucrainiene şi reluării exporturilor de ţiţei ale Libiei.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţul gazului natural pe piaţa spot a SUA a crescut la 165 $/1000 m.c., ca urmare a sporirii cererii de gaz din partea utilităţilor publice pentru satisfacerea consumului de aer condiţionat
III. PRODUSE PETROLIERE
AUTOR: Mariana Papatulică
Benzină
Preţul benzinei cu CO 95, regular, pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, a scăzut cu 1,56%, la o valoare medie de 1.006,30 $/tonă, sub presiunea preţului ĩn declin al ţiţeiului şi a supraofertei de produs. Situaţia se va ĩmbunătăţi ĩn scurtă vreme, odată cu reluarea licitaţiilor de import din partea Nigeriei, pentru trimestrul III a.c. In ultimele săptămâni, exporturile de benzină europeană către SUA s-au diminuat considerabil, ca urmare a majorării substanţiale a stocurilor pe Coasta de est, ceea ce a redus interesul pentru achiziţii al cumpărătorilor americani de pe piaţa spot din nord-vestul Europei, altminteri un furnizor tradiţional de benzină al SUA.
Distilate medii
Preţurile distilatelor medii pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, au scăzut cu 2,36% ĩn cazul diesel-ului, la 907,95 $/tonă, şi cu 2,16% în cazul motorinei cu 0,1% sulf, la 888,85 $/tonă, sub presiunea declinului preţului ţiţeiului Brent şi a reducerii cererii sezoniere.
Păcură
Preţul păcurii cu 3,5% sulf pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, a scăzut cu 0,71%, la o valoare medie săptămânală de 568,23 $/tonă, evoluţie care a reflectat influenţa declinului preţului ţiţeiului Brent şi reducerea cererii sezoniere.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date I.E.M.
IV. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
La Bursa din Chicago, media săptămânală a cotaţiilor grâului american roşu moale nr. 2, în perioada 2 – 8 iunie 2014, a scăzut cu 3,23% faţă de perioada anterioară, la 225,73 $/tonă.
Ieftinirea grâului american a avut loc pe fondul prognozelor conform cărora producţia în creştere a Uniunii Europene, principala zonă producătoare de grâu din lume, va determina o majorare a stocurilor mondiale. Astfel, producţia de grâu a celor 28 de state membre ale U.E. este prognozată, pentru sezonul 2014/15, la aproape 145 milioane tone, cel mai ridicat nivel din ultimele 6 sezoane.
În acest context, stocurile mondiale de la sfârşitul anului agricol 2014/15 se preconizează a fi de 187 milioane tone, cu 0,5% mai mari decât în sezonul actual (2013/14), ce se va încheia pe 30 iunie 2014.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
În perioada analizată, media cotaţiilor porumbului american galben nr. 2 a fost de 180,14 $/tonă, în scădere cu 2,51% comparativ cu cea înregistrată săptămâna trecută. Reducerea cotaţiilor porumbului american s-a înscris în tendinţa generală a preţurilor la bursa agricolă de la Chicago, majoritatea materiilor prime agricole marcând scăderi ale cotaţiilor.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, cotaţiile medii săptămânale la uleiul de soia şi la boabele de soia au continuat să scadă. Astfel, cotaţia medie a uleiului de soia, în săptămâna analizată a înregistrat o scădere de 1,65%, la 853,82 $/tonă, iar cea a boabelor de soia a fost de 542,46 $/tonă, ceea ce înseamnă o diminuare de 1,23% faţă de media din săptămâna precedentă. Informaţile privind perspectiva unei producţii bune de soia în Brazilia şi Argentina au contribuit la scăderea preţurilor. În 2014, producţia de soia a Argentinei a fost estimată la 56 milioane tone, iar cea a Braziliei la 90 milioane tone.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna 2 – 8 iunie 2014, cotaţia medie a zahărului rafinat, la Bursa de la Londra, a fost de 464,14 dolari/tonă, în scădere cu 1,06% faţă de perioada precedentă (469,10 dolari/tonă), pe fondul unor factori tehnici de bursă.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 02-08 iunie 2014, media cotaţiilor la cafea Arabica a fost de 3.770,33 $/tonă, cu 4,33% mai puţin faţă de săptămâna anterioară, când s-a înregistrat 3.941,16 $/tonă.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotaţiilor a fost de 1.906,00 $/tonă în intervalul 02-08 iunie 2014, cu 1,70% mai puţin comparativ cu săptămâna 26 mai-01 iunie a.c., când s-a înregistrat 1.939,00 $/tonă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
În săptămâna 02-08 iunie 2014, media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.273,73 $/tonă, cu 1,31% mai mult comparativ cu săptămâna anterioară, când media cotaţiilor a fost de 3.231,44 $/tonă.
În perioada 02-08 iunie 2014, media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 3.079,60 $/tonă, cu1,16% mai mult faţă de săptămâna 26 mai-01 iunie a.c., când s-a înregistrat 3.044,25 $/tonă.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna analizată, la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a crescut cu 0,56% comparativ cu intervalul anterior, situându-se la 1.897,18 $/tonă. În ceea ce priveşte cotaţiile bumbacului Index “A”, tranzacţionat la Bursa din Liverpool, acestea nu au fost disponibile
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
V. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
În intervalul analizat, cotaţiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) au înregistrat cea mai bună performanţă în comparaţie cu celelalate metale neferoase, prin creşterea la 1.828,50 $/tonă la 5 iunie, pe fondul continuării practicilor de depozitare a circa 75% din stocurile monitorizate de LME. Depăşirea pragului de 1.800 $/tonă a asigurat o creştere a mediei săptămânale de 0,86% faţă de media săptămânală anterioară, la 1.812,20 $/tonă. Datele statistice evidenţiază un excedent de metal alb pe piaţa mondială, însă, prin angajarea metalului în ofertele de finanţare se vor crea condiţii pentru indisponibilitatea metalului pentru retragerea imediată şi posibilitatea instalării unui uşor deficit. Limitarea ofertei de metal alb va avea ca urmare, în opinia specialiştilor de la compania Rusal (Rusia), majorarea primelor la peste 500 $/tonă în trimestrul următor, asigurând continuarea trendului crescător al preţurilor aluminiului.
Tranzacţionarea a 19.470 tone de metal alb a determinat scăderea mediei săptămânale a stocurilor la bursa londoneză cu 0,64% faţă de media săptămânală anterioară, la 5.174.955 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa din Londra a scăzut cu 2,28%, la 6.845,70 dolari/tone. Această reducere a fost cauzată de impactul anchetei privind finanţarea industriei de cupru din portul Qingdao din China (al treilea ca mărime) asupra producţiei, motiv pentru care s-au intensificat preocupările privind înăsprirea finanţării în sectoarele de mărfuri. Aceste condiţii au afectat comerţul şi pe principalii consumatori de cupru din lume.
Nivelul stocurilor continuă să scadă, iar media stocurilor de metal la LME s-a diminuat cu 2,20% faţă de media săptămânală anterioară, la 168.765 tone.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
Cotaţiile plumbului la LME au oscilat între 2.063-2.095 $/tonă în intervalul analizat, iar media acestora a înregistrat o uşoară scădere, de 0,70% faţă de media săptămânală anterioară, la 2.084,40 $/tonă. Deşi piaţa mondială a plumbului este în deficit de 10.000 tone în primul trimestru al acestui an, iar cererea pentru metal este susţinută în sectorul de fabricare a bateriilor pentru automobile, tranzacţiile limitate în acest interval indică existenţa, în afara pieţei, a unor cantităţi considerabile de plumb primar şi secundar (provenit din recuperări).
Diminuarea volumului stocurilor de plumb la LME cu doar 100 tone a determinat scăderea mediei săptămânale a acestora cu 0,43% faţă de media săptămânală precedentă, la 190.615 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Evoluţia favorabilă a cotaţiilor zincului la LME, în marja 2.000-2.100 $/tonă, a determinat creşterea mediei săptămânale cu 0,42%, la 2.081,80 $/tonă. Creşterea uşoară a cotaţiilor a fost susţinută în principal de cererea pentru metal în ofertele de finanţare, aceasta depăşind cererea fizică pentru metalul alb-albastru în principalele sectoare industriale. Potrivit previziunilor specialiştilor de la Institutul Internaţional de Studii privind Plumbul şi Zincul (International Lead and Zinc Study Group-ILZSG), deşi piaţa mondială este în deficit, preţul zincului se va situa între 1.900-2.070 $/tonă în al doilea trimestru, nivel apropiat de costul de producţie de 1.800 $/tonă, determinând amânarea realizării proiectelor noi în scopul creşterii ofertei.
Intensificarea tranzacţiilor cu metal la LME a determinat scăderea semnificativă a mediei săptămânale a stocurilor cu 2,09% faţă de media săptămânală anterioară, la 704.225 tone.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 02-08 iunie 2014, media cotaţiilor la nichel, la Bursa din Londra, a fost de 18.966,00 $/tonă, cu 1,76% mai puţin comparativ cu intervalul 26 mai-01 iunie a.c., când s-a înregistrat 19.306,25 $/tonă.
Stocurile de nichel la bursa londoneză, în săptămâna analizată, au scăzut de la 284.112 tone înregistrate pe 02 iunie 2014 la 283.992 tone în data de 06 iunie a.c. (-120 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa de Metale din Londra, cotaţia medie a cositorului a marcat, în săptămâna analizată, o reducere, de 0,66%, comparativ cu cea din săptămâna anterioară, la 23.249 $/tonă. Reducerea din perioada analizată se datorează factorilor economici externi, dar şi creşterii stocurilor, iar pe de altă parte, creşterii exporturilor de cositor ale Indoneziei, din luna mai, care s-au ridicat la 12.778,81 tone, cu aproximativ 145% mai mult decât în luna aprilie a.c.(5.219,33 tone) şi cu 38% mai mari decât în mai 2013 (9.242,05 tone), conform datelor oficiale ale Ministerului Comerţului indonezian.
Stocurile de cositor la LME au înregistrat, în cele 5 zile de tranzacţionare, creşteri minore. Astfel, cotaţia medie a stocurilor de cositor în săptămâna 2-8 mai 2014 a fost de 10.877 tone, în creştere cu 0,24% faţă de cea din intervalul precedent (10.877 tone).
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date I.E.M.
VI. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Decizia Băncii Centrale Europene (BCE) de a reduce nivelul dobânzilor de politică monetară a stopat declinul preţurilor aurului, argintului şi platinei, ajutându‑le să încheie intervalul analizat peste nivelul la care îl începeau. Cu toate acestea, numai paladiul a reuşit să se scumpească şi în termeni de medii săptămânale.
Aur
Preţul de referinţă al unciei fine de aur[1] s‑a diminuat cu 1,12%, la 1.247,05 $. După ce a început intervalul analizat prin două ieftiniri consecutive, în urma cărora valoarea metalului cobora la 1.242,75 $/u.f. (în 3 iunie), anticipaţiile privind o nouă relaxare a politicii monetare a Băncii Centrale Europene au reuşit să stopeze tendinţa de scădere în ritm alert instaurată după 22 mai şi preţul unciei fine a iniţiat o uşoară redresare – ajungând, după două zile de creştere, la 1.252.50 $, pe 5 iunie. Ulterior, însă, „entuziasmul” investitorilor care mizau pe o depreciere mult mai accentuată a dolarului SUA în raport cu moneda euro s‑a diminuat de aşa manieră încât la închiderea fixingului londonez din 6 iunie uncia fină de aur valora cu 0,24% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 1.247,5 $, comparativ cu 1.250,5 $ pe 30 mai.
În România, valoarea de referinţă a gramul de aur[2] a scăzut cu 1,78%, la 129,48 lei. Ieftinirea s‑a datorat deprecierii dolarul SUA în raport cu moneda naţională, care a amplificat efectul diminuării valorii unciei fine pe piaţa din Londra de aşa manieră încât, pentru prima dată în acest an, valoarea metalului galben a coborât şi s‑a menţinut pe tot parcursul intervalului analizat sub nivelul de 130 lei. Totuşi, pe 6 iunie Banca Naţională a României anunţa un preţ situat cu doar 0,27% sub cel stabilit cu o săptămână în urmă: 129,90 lei/gram, comparativ cu 130,25 lei/gram în 30 mai.
Argint
Preţul de referinţă al unciei fine de argint[3] a scăzut cu 1,05%, la 18,86 $. În aşteptarea deciziei Băncii Centrale Europene, cotaţiile au continuat să fluctueze pe trend descendent timp de trei zile şi metalul s‑a ieftinit cu aproape 2%, până la minimul ultimelor unsprezece luni (18,76 $/u.f., pe 4 iunie). Joi, însă, deprecierea dolarului SUA în raport cu principalele valute a început să exercite presiuni de creştere – care s‑au dovedit mult mai puternice decât pe piaţa aurului, deoarece au provocat două scumpiri succesive (în urma cărora preţul a crescut cu 1,3%). În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 6 iunie uncia fină de argint valora uşor mai mult (+0,2%) decât cu o săptămână în urmă: 19,03 $, comparativ cu 19,00 $ în 30 mai.
Platină
Preţul de referinţă al unciei fine de platină[4] a scăzut cu 1,48%, la 1.436,60 $. Ieftinirea s‑a datorat trendului descendent pe care a cotat metalul în primele trei zile, în urma cărora valoarea platinei s‑a diminuat cu aproape 3%. Prin urmare, în ciuda tendinţei de redresare intervenită joi pe toate pieţele de metale preţioase (în urma căreia preţul platinei a crescut, în două zile, cu 2,2%), la închiderea fixingului londonez din 6 iunie uncia fină de platină valora cu 0,8% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 1.453 $, comparativ cu 1.464 $ în 30 mai.
Paladiu
Preţul de referinţă al unciei fine de paladiu[4]a crescut cu doar 0,18%, la 836,0 $. Relativa „stagnare” s‑a datorat presiunilor de scădere pe care le‑a exercitat, în primele trei zile, migrarea interesului investitorilor către dolarul SUA, în urma căreia metalul s‑a ieftinit cu 0,4%. În aceste condiţii, impactul scumpirii ulterioare, cu aproape 1%, a fost uşor atenuat şi la închiderea fixingului londonez din 6 iunie uncia fină de paladiu valora cu doar 0,5% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 840 $, comparativ cu 836 $ în 30 mai.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu in coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)
VII. Piaţa Valutară şi Pieţele de Capital
AUTOR: Andrei Rădulescu
Cursul mediu al dolarului american a consemnat evoluţii predominant favorabile în raport cu monedele ţărilor dezvoltate, dar şi ale economiilor emergente şi în dezvoltare pe parcursul primei săptămâni a lunii iunie. Aceste evoluţii au fost determinate de dinamica indicatorilor macroeconomici din prima economie a lumii (semnale de accelerare a ritmului pe termen scurt şi mediu), dar şi de deciziile de politică monetară din Zona Euro (la şedinţa de politică monetară din iunie Banca Centrală Europeană a anunţat noi măsuri de relaxare). Nu în ultimul rând, climatul pozitiv din pieţele de capital şi atenuarea tensiunilor din Ucraina au susţinut evoluţia dolarului pe parcursul săptămânii trecute.
În ceea ce priveşte dinamica dolarului american faţă de monedele ţărilor dezvoltate, se notează o relativă stagnare în raport cu moneda unica europeană, lira sterlină, francul elveţian şi coroana daneză. Pe de altă parte, cursul mediu al dolarului s-a apreciat faţă de coroana suedeză (cu 0,4%), coroana norvegiană (cu 0,5%), dolarul canadian (cu 0,6%), dolarul neo-zeelandez (cu 0,6%) şi yen-ul japonez (cu 0,7%).
La polul opus, se notează deprecierea dolarului american în raport cu moneda australiană, în medie cu 0,2%, în prima săptămână a lunii iunie.
În ceea ce priveşte monedele economiilor emergente şi în dezvoltare se relevă o apreciere generalizată a dolarului american, cele mai ample creşteri fiind consemnate în raport cu peso mexican (cu 0,5%), rupia indiană (cu 0,5%) şi real-ul brazilian (cu 1,5%) (evoluţie determinată de semnalele de decelerare a economiei Braziliei, cu impact pentru popularitatea actualei administraţii prezidenţiale înainte de alegerile din octombrie). De asemenea, dolarul american s-a apreciat cu 0,4% faţă de ringgit-ul malaysian şi cu 0,4% în raport cu peso-ul argentinian.
Pe de altă parte, moneda americană a stagnat faţă de riyal-ul saudit, peso filipinez şi dinarul kuweitian şi s-a depreciat uşor în raport cu rial-ul iranian (cu 0,2%).
În raport cu leul românesc cursul mediu al dolarului american s-a depreciat cu 0,05% săptămâna trecută, evoluţie determinată de dinamica cursurilor EUR/USD (stagnare – scădere de doar 0,03%) şi EUR/RON (depreciere cu 0,1%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/USD şi EUR/RON.
Pieţe de capital
Pieţele internaţionale de capital au consemnat evoluţii favorabile în prima săptămână din luna iunie, dinamică susţinută de deciziile de politică monetară din Zona Euro (Banca Centrală Europeană a redus dobânda la facilitatea depozit la -0,1% şi a anunţat noi măsuri neconvenţionale de relaxare), dar şi de semnalele din piaţa americană a forţei de muncă (numărul de locuri de muncă din prima economie a lumii a revenit în luna mai la nivelul de dinainte de declanşarea Marii Recesiuni). De asemenea, premisele de detensionare a situaţiei din Ucraina au contribuit la performanţa burselor lumii săptămâna trecută.
Indicele global MSCI a consemnat un avans de 1,2% pe parcursul săptămânii, până la 426,5 p., nivelul maxim din din octombrie 2007. Se notează dinamica pieţelor emergente, impulsionată de noile măsuri de politică monetară din Zona Euro: indicele MSCI pentru aceste pieţe a crescut cu 1,7%, până la 1 044,9 p.. De asemenea, indicele MSCI pentru pieţele dezvoltate a consemnat un avans de 1,1%, la 1 734,5 p..
Se remarcă dinamica acţiunilor americane, în creştere pentru a treia săptămână consecutiv, pe o volatilitate în atenuare cu 5,9%, către nivelul minim din februarie 2007 (indicatorul VIX). Indicele S&P 500 a urcat cu 1,3%, până la 1 949,44 p., în timp ce indicele Dow Jones s-a apreciat cu 1,2%, până la 16 924,28 p.. De asemenea, indicele companiilor mici – Russell 2000 – a consemnat un avans de 2,7% pe parcursul săptămânii trecute.
De asemenea se relevă dinamica acţiunilor companiilor din sectoarele ciclice ale economiei (financiar, industrie şi comerţ) cu un avans de cel puţin 1,8% pe parcursul săptămânii trecute, evoluţie susţinută de perspectivele de accelerare a ritmului de creştere a economiei americane şi a economiei mondiale. Spre exemplu, titlurile Caterpillar au crescut cu 5,8%, în timp ce cotaţiile Joy Global au consemnat un avans de 12% (evoluţie determinată şi de dinamica rezultatelor financiare trimestriale).
De asemenea, acţiunile Dollar General Corp. au crescut cu 7,8% săptămâna trecută, după anunţul unui amplu program de răscumpărare de titluri (în valoare de 1,1 miliarde dolari).
Nu în ultimul rând, aprecieri mai ample au consemnat şi cotaţiile Hillshire Brands (11%), Broadcom (19%) şi Protective Life (33%).
În Europa, indicele Dow Jones Stoxx 600 a consemnat un avans de 0,9%, până la 347,3 p. – nivelul maxim din ultimii 6 ani. Această evoluţie a fost susţinută de noile măsuri anunţate de Banca Centrală Europeană la şedinţa de politică monetară din luna iunie. Indicii FTSE 100, DAX 30 şi CAC 40 au consemnat creşteri săptămânale de 0,2%, 0,4%, respectiv 1,4%. Se notează însă dinamica indicilor bursieri din ţările sudice ale Zonei Euro: IBEX (2,5%), FTSE MIB (3,1%).
Se remarcă dinamica acţiunilor companiilor din sectorul financiar-bancar (îndeosebi din Europa de Sud), determinată de măsurile anunţate de Banca Centrală Europeană, care au determinat declinul costurilor de finanţare. În ultima şedinţă de tranzacţionare a săptămânii acţiunile băncilor europene au consemnat creşteri generalizate, cele mai ample fiind consemnate de Banco Santander (2,8%), Societe Generale (3,2%), Intensa Sanpaolo (4,1%), Commerzbank (4,5%), Banco Popolare (5,5%).
În Asia-Pacific indicele regional MSCI a crescut pentru a 4-a săptămână consecutiv, cu 1%, la 143,3 p., nivelul maxim din luna octombrie 2013. Se notează dinamica pieţei nipone: indicele Topix a consemnat un avans de 2,8% pe parcursul săptămânii trecute, evoluţie susţinută şi de decizia premierului cu privire la portofoliul de investiţii al Fondului Guvernamental de Pensii (în valoare de 1,3 trilioane dolari).
În România, principalii indici bursieri au consemnat evoluţii nefavorabile în prima săptămână din luna iunie, în disonanţă cu sentimentul din principalele pieţe internaţionale. Indicele BET a scăzut cu 0,4%, până la 6 692,6 p., în timp ce indicele BET-FI a pierdut 0,4%, până la 3 323,37 p.. Indicele BET-FI a consemnat un declin mai sever, de 1,2%, până la 28 355,22 p..
Acţiunile Fondul Proprietatea au pierdut 0,1%, până la 0,8125 RON. De asemenea, deprecieri au consemnat şi acţiunile din sectorul energetic (cu excepţia titlurilor Transelectrica, în urcare cu 1,5%, la 19,28 RON), notându-se declinul cotaţiilor Nuclearelectrica (cu 1,9%, la 8,05 RON).
Pe de altă parte, în sectorul bancar s-au consemnat evoluţii mixte: titlurile Băncii Carpatica şi acţiunile Băncile Transilvania au scăzut cu 1,4% (la 0,0616 RON), respectiv cu 2% (la 1,71 RON), în timp ce cotaţiile Băncii Române pentru Dezvoltare şi ale Erste Group au crescut cu 0,8% (la 9,025 RON), respectiv cu 4,1% (la 114,6 RON).
În sfera SIF-urilor s-au consemnat scăderi generalizate (cu excepţia SIF Moldova, în urcare cu 2%, la 1,27 RON), notându-se declinul cotaţiilor SIF Transilvania (cu 4,5% la 0,573 RON).
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date I.E.M.
1 Media săptămânală a valorilor comunicate în după amiaza fiecărei zile de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
2 Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
3 Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
4 Media săptămânală a valorilor comunicate în după amiaza fiecărei zile de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).
