I.ŢIŢEI
AUTOR: Mariana Papatulică
Cotaţiile principalelor ţiţeiuri de referinţă în comerţul internaţional (Brent-Anglia şi WTI-SUA) pe pieţele la termen din New York şi Londra au înregistrat, în ultima zi a săptămânii 2-8 martie, scăderi de circa 2%, la valori de 49,61 $/baril pentru ţiţeiul american WTI, la bursa NYMEX din New York, şi de 59,73 $/baril pentru ţiţeiul Brent, la bursa petrolieră ICE din Londra (International Petroleum Exchange-ICE Futures Europe), ambele în tranzacţiile cu termen de livrare aprilie. Mediile săptămânale au înregistrat în schimb o evoluţie staţionară în cazul Brent-ului şi o creştere de 2,16% în cazul WTI.
Principalul factor care a indus declinul preţurilor celor 2 ţiţeiuri, în data de 6 martie, declin considerat a fi cel mai important din ultimele 3 săptămâni, l-a constituit aprecierea substanţială a cursului dolarului SUA, sub influenţa unui Raport, evaluat ca ”neaşteptat de favorabil”, al Departamentului Muncii din SUA, care indică creşterea importantã a numărului de locuri de muncă (cu circa 300.000) şi scăderea ratei şomajului la 5,5%, în luna februarie a.c..
Referitor la acest aspect, unii analişti au formulat temeri referitoare la posibilitatea ca Fed, Banca centralã a SUA sã adopte, în lunile următoare, o măsură de majorare a ratei dobânzii de politicã monetară,demers care ar putea avea un efect negativ asupra creşterii economice.
De fapt, creşterea cererii pentru dolari din partea investitorilor reflectă expectaţiile acestora privind o majorare a ratei dobânzii de referinţă în SUA, deşi preşedinta Fed a declarat, de curând, că instituţia nu este încă pregătită să majoreze aceste dobânzi, întrucât redresarea pieţei muncii este insuficientã pentru a compensa inflaţia scăzută şi, totodatã, se aşteaptă disiparea efectelor tranzitorii generate în special de preţurile reduse ale energiei.
Un alt factor care a contribuit la declinul preţurilor ţiţeiului l-a constituit majorarea stocurilor de ţitei ale SUA, cu 10,3 mil.barili în cursul săptămânii anterioare, ceea ce reprezintă un cuantum practic dublu în raport cu estimările comercianţilor. De precizat faptul că stocurile evoluează pe un trend puternic ascendent de 8 săptămâni consecutiv, atingând un volum considerat un record absolut al ultimilor 30 de ani. Analiştii apreciază că, dacă acest ritm al acumulărilor de ţiţei în stocuri se va menţine, capacităţile de stocare (deficitare în SUA) vor atinge în curând (probabil către jumătatea lunii aprilie) limita operaţionalã maximă, ceea ce ar putea declanşa un nou declin al preţurilor ţiţeiului şi posibil şi al celor ale benzinei pe piaţa SUA.
Închiderea, în ultima săptămână, a 70 de platforme funcţionale de extracţie a ţiţeiului în SUA (la un total de 922) a contracarat însă impactul declinului preţului WTI, determinând o creştere pe ansamblul săptămânii, iar temerile referitoare la securitatea exporturilor de ţiţei ale Libiei şi Irakului, din cauza violenţelor militare din nordul Irakului, au anulat scăderea prețului Brentului în ultima zi de tranzacţii.
Mai nou, comercianţii sunt, preocupaţi de perspectiva ca statele occidentale sã finalizeze Acordul nuclear cu Iranul, ceea ce ar avea ca efect ridicarea sancţiunilor şi a embargoului petrolier asupra acestuia şi i-ar crea posibilitatea de a-şi suplimenta exporturile pe o piaţã deja abundentã în ţiţei.
Opiniile analiştilor în legătură cu perspectivele evoluţiei preţurilor ţiţeiului sunt extrem de contradictorii, de la declaraţiile optimiste ale ministrului saudit al petrolului, Naimi, potrivit căruia „OPEC nu a murit şi nici nu s-ar afla într-un război al preţurilor cu ţiţeiul american din şisturi, iar raportul cerere-ofertã de ţiţei pe plan mondial va înregistra în curând o echilibrare”, la opinia mult mai pesimistă (chiar exagerată) a lui Ed Morse, economistul şef pe segmentul de pieţe de mărfuri al “Citibank”, din New York, care a sugerat că preţul ţiţeiului WTI (şi implicit al Brent-ului) ar putea scădea, în continuare, pânã la 20 $/baril, faţã de nivelul actual de 50 $/baril. La acest prag minim, companiile petroliere, confruntate cu pierderi imense, ar fi constrânse să oprească o mare parte din producţie, până în momentul în care excedentul de pe piaţă ar fi absorbit.
De menționat că alţi analişti subscriu la ideea continuării declinului preţurilor – nu neapărat până la pragul de 20 $/baril.- ca urmare a accentuării supraofertei, sub influenţa următorilor factori:
– producţia de ţiţei a SUA va continua sã crească în 2015;
– țiţeiul din noile exploatări (din şisturi) din SUA este în mare măsură un ţiţei uşor, fără sulf, respectiv un sortiment care nu se adaptează profilului predominant de prelucrare al rafinăriilor din SUA, configurat anterior lansării exploatării prin fracturare hidraulică a hidrocarburilor din şisturi, iar companiile petroliere care îl extrag nu-l pot exporta, întrucât guvernul restricţionează exportul de energie primară (ţiţei, gaz) printr-o lege federală, care dateazã de la prima crizã a petrolului din 1973 şi care nu a fost încă abrogată;
– din acest considerent, dar şi al unor interese geopolitice şi geostrategice, mai ales în zona Orientului Mijlociu, SUA va continua să importe ţiţei mai greu, adaptat structurii de procesare a rafinăriilor sale ultrasofisticate;
– anul în curs este considerat cel mai slab, din perspectiva cererii de benzină a SUA, situaţie în care rafinăriile de obicei reduc sau opresc producţia pentru a efectua lucrări de întreţinere. Întrucât rafinăriile procesează mai puţin ţiţei, cererea efectivă scade, iar acesta se acumulează în stocuri;
– investitorii mizează pe câştiguri speculative importante din cumpărarea şi depozitarea ţiţeiului, din cauza diferenţei dintre preţul actual şi cel estimat de livrare în lunile urmãtoare, cu alte cuvinte mizează pe o situaţie de contango, în care preţul spot este mai mic decât cel din livrările la termen, mai îndepărtate;
– singurele state membreOPEC cu suficientă flexibilitate pentru a reduce producţia de ţiţei în mod voluntar sunt Emiratele Arabe Unite, Kuweit şi Arabia Saudită. Nici unul dintre ceilalţi membri nu se află într-o poziţie financiară care să le permită reducerea producţiei de ţiţei. Libia, Algeria, Irak, Iran, Nigeria şi Venezuela au nevoie să-şi maximizeze producţia de ţiţei, mai ales în situaţia actuală de preţuri scăzute, pentru a-şi finanţa bugetele şi programele de cheltuieli sociale.
Dar companiile occidentale mari, în speţă cele americane, dispun de avantaje relative importante, în sensul ca sunt capabile să îşi reducă costurile fără să afecteze sensibil proiectele de viitor, pot decide să îşi înghețe sine die anumite proiecte mai puțin rentabile, spre deosebire de statele petroliere (unele state OPEC, Rusia) cu care se află în competiție, ale căror economii depind în mare măsură de încasările din exporturile de petrol şi gaze şi care nu pot să reducă prețurile la infinit, fără a produce dezechilibre bugetare majore şi, implicit, sociale şi economice. Astfel, în timp ce unele companii de exploatare a gazelor de șist din SUA au început să reducă numărul de sonde operate, bazele economice ale producției din şisturi s-au dovedit mai rezistente decât se estimase inițial, menţinând o producție semnificativă, viabilă chiar la preţuri mici ale ţiţeiului de 40 $/baril. Acesta reprezintă un prag de rentabilitate al activităților în segmentul de şist semnificativ mai redus față de ceea se credea anterior.
În consecinţã, în pofida încercărilor analiştilor de a configura un “traseu” cât de cât previzibil al preţurilor ţiţeiului, chiar pe termen scurt, cuvintele de ordine care definesc la ora actualã comportamentul pieţei sunt volatilitate şi impredictibilitate, iar obstinaţia OPEC şi a unor state mari producătoare non-OPEC de a nu acţiona în direcţia echilibrării pieţei, întăreşte ideea potrivit căreia asistăm, totuşi, la un război al preţurilor, în care mizele strict economice par a fi surclasate de interese geopolitice şi geostrategice.
II.GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana Papatulică
· Cotaţia medie săptămânală a gazului natural, pe piaţa la termen Nymex din New York, în tranzacţiile cu livrare în luna aprilie 2015, a scăzut uşor la un nivel mediu de 97,84 $/1000 m.c., în contextul în care condiţiile meteo s-au ameliorat, iar cererea a scăzut în toate sectoarele consumatoare de pe piaţa SUA, respectiv cu 10,9% în sectorul casnic/rezidenţial, cu 3,7% în cel producător de electricitate şi cu 1,8% în cel industrial.
· Preţulmediu pe piaţa spotvest europeanãagazelornaturalea fost de292, 80 $/1000 m.c. în prima săptămână a lunii martie, cu 1,30 $ (0,4%) mai multdecât în săptămâna anterioară. Volumul de gaze comercializat pe această piaţă spot a crescut cu29,6%, comparativ cusăptămâna precedentă,la560,8 milioane m.c.Cel mai mic preţ (252,50 $/1000 m.c.) s-a înregistrat pe piaţa spot a Marii Britanii, la National Balancing Point.Acestaeste un punct de stabilire a preţurilor şide livrare pentru contractele futures de gaze naturale la bursa ICE Futures Europe. NBP este cel mai “lichid” punct de comercializare a gazelor din Europa, similar ca şi concept cu centrul comercial Henry Hub din Statele Unite ale Americii – de care diferă prin faptul că nu este o locaţie fizică reală, ci una virtuală.
· Preţul mediu de import al gazului în Europa, din contractele pe termen lung, a fost de 8,27 $/mil BTU (291,93 $/1000 m.c.) în luna februarie 2015, cu 10,95% mai redus comparativ cu luna precedentă.
· Preţul mediu de import al gazului în Germania din Rusia a fost de 9,29 $/1000 m.c. în prima jumătate a lunii februarie 2015, în scădere cu 10,8% faţă de ianuarie. Pentru anul 2015 se estimează o diminuare cu 35% a preţului mediu de import al Germaniei din Rusia, faţă de media anului 2014, care a fost de 10,83 $/mil.BTU, ceea ce va însemna un nivel de preţ de circa 7 $/mil.BTU (247 $/1000 m.c). Declinul se va realiza gradual, regresiv, prin aplicarea formulei de indexare a preţului de export al gazului rusesc în funcţie de preţurile spot ale ţiţeiului, cu o inerţie de 6 luni faţăde acesta.
III. PRODUSEPETROLIERE
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţul benzinei reformulate (RBOB –Reformulated Blendstock for Oxygenate Blending) pe piaţa spot din SUA, fob port New York, a înregistrat o medie de 601$/tonă în creştere fată de săptămâna precedentă, pe fondul achizitiilor pentru acumularea de stocuri și în perspectiva apropiată a închiderii unor rafinării pentru revizii tehnice, în timp ce preţul combustibilului de încălzire nr.2, pe aceeaşi piaţă a înregistrat o valoare de 578 $/tonă, în scădere cu 7%, faţă de săptămâna precedent, sub influenţa deprecierii preţului ţiteiului WTI şi a tendinţei de normalizare a condiţiilor meteo în SUA.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date I.E.M.
IV. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
În perioada 2 – 8 martie 2015, media săptămânală a cotaţiilor grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, a fost de 182,04 $/tonă, cu 2,08% mai mică decât cea înregistrată în intervalul anterior. De remarcat că, pe 5 martie 2015 cotaţia grâului la bursa americană a atins cea mai scăzută valoare, de 176,83 $/tonă, din ultimele 3 luni (176,00 $/tonă pe 1 octombrie 2014).
Diminuarea cotaţiilor grâului american a avut loc în condiţiile intensificării concurenței competiţiei între exportatorii din Statele Unite şi cei din Europa. Comercianţii americani încearcă să-şi revigoreze livrările pe pieţe din Orientul Mijlociu, Africa şi Asia, după ce Franţa şi Germania au reuşit să încheie contracte cu importatorii de grâu din aceste zone.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
În perioada analizată, media cotaţiilorporumbului american galben nr. 2,la Bursa din Chicago, a crescut cu doar 0,41% față de intervalul 23 februarie – 1 martie a.c., la 149,93 $/tonă.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, în săptămâna analizată (2-8 martie 2015) preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat evoluţii diferenţiate. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia din săptămâna analizată a fost de 365,04 $/tonă, cu 2,17% mai redusă faţă de cotaţia săptămânii precedente, iar cea a uleiului de soia a crescut cu 0,72% la 705,32 $/tonă.
Potrivit datelor publicate de Departamentul Agriculturii din SUA (USDA) în Raportul său din februarie 2015, respectiv „Soybean Oil: World Supply and Dristribution”, principalele două ţări producătoare de ulei de soia sunt: China şi SUA. Producţia de ulei de soia al Chinei în sezonul 2014/2015 va înregistra o creştere cu 8,2%, de la 12,335 milioane tone în sezonul trecut, la 13,345 milioane tone în sezonul 2014/2015, însumând o pondere de 28% din producţia mondială de ulei de soia, estimată la 47,435 milioane tone.
Iar, producţia de ulei de soia al SUA, în sezonul analizat, va fi în creştere cu 2,23%, de la 9,131 milioane tone în sezonul trecut, la 9,335 milioane tonedeținând, cu o pondere de aproximativ 20% din producţia mondială de ulei de soia.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna 2 – 8 martie 2015, la Bursa de la Londra, cotația medie a zahărului rafinat s-a micșorat cu 1,16% față de cotația săptămânii anterioare, situându-se la 370,72 $/tonă.
Săptămâna a debutat cu prețuri mult mai scăzute comparativ cu cele înregistrate săptămânaanterioară, ele continuând să scadă și în a doua zi de tranzacționare, dar în următoarele 3 zile s-au înscris într-un trend ascendent. În perioada analizată, prețurile au variat între un nivel minim de 367,10 $/tonă și unul maxim de 374,20 $/tonă.
Scăderea prețurilor din primele zile este atribuită unei cereri reduse din partea achizitorilor, în condițiile unei oferte abundente. Creșterea prețurilor din ultimele zile ale intervalului analizat se datorează majorării vânzărilor, impulsionate de recentul anunț făcut de autoritățile din Republica Africa de Sud, a cărei producție se va reduce considerabil în acest sezon, din cauza vremii nefavorabile, astfel că va trebui să importe cantități semnficative în vederea asigurării necesarului intern.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 02-08 martie 2015, media cotațiilor la cafea Arabicaa fost de 2.925,81 $/tonă, cu 5,61% mai puțin față de săptămâna anterioară.
La sortimentul decafea Robusta, media cotațiilor a fost de 1.849,20 $/tonă în intervalul analizat, cu 1,15% mai puțin comparativ cu săptămâna precedentă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
Media cotațiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.118,49 $/tonă, cu 0,53% mai puțin comparativ cu săptămâna anterioară.
În perioada 02-08 martie 2015, media cotațiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 3.074,20 $/tonă, cu 0,38% mai mult față de intervalul precedent.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna analizată, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat diminuări, atribuite unei cereri mai scăzute comparativ cu săptămânile anterioare. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” a fost de 1.555,41 $/tonă, cu 1,01% mai scăzută față de cotația săptămâniiprecedente , iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi s-a micșorat cu 2,09%, la 1.402,95 $/tonă. Ambele sorturi de bumbac au înregistrat un trend descendent pe tot parcursul săptămânii analizate.
La bumbacul Index „A”, prețurile au oscilat între 1.540,19 $/tonă, nivel minim, în ultima zi de tranzacționare, și 1.571,06 $/tonă, nivel maxim, în data de 2 martie. În cazul bumbacului american, cel mai ridicat preț din săptămâna analizată a fost de 1.425,09 $/tonă, iar cel mai scăzut a fost de 1.388,05 $/tonă.
Potrivit comunicatului de presă al Comitetului Internațional Consultativ al Bumbacului (International Cotton Advisory Committee), din 2 martie 2015, în sezonul 2014/15, stocurile mondiale de bumbac sunt estimate la 21,7 milioane tone, nivel cu 11% mai ridicat față de cel din 2013/14. Previziunile privind sezonul 2015/16, care va debuta la 1 august 2015, indică o diminuare de 1% a stocurilor mondiale, la 21,4 milioane tone. Pe parcursul sezonul 2014/15, principalul exportator mondial de bumbac, Statele Unite, a fost afectat de scăderea livrărilor pe piața Chinei și Turciei. Producția de bumbac a S.U.A. s-a majorat cu 25%, la 3,5 milioane tone, în timp ce exportul american a crescut cu numai 2%, la 2,3 milioane tone. Acest fapt a determinat sporirea stocurilor cu 58%, la circa 1 milion tone.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
V.METALENEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
Deși cotațiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) au scăzut constant în intervalul analizat, media săptămânală s-a menținut în aceeași marjă de 1.700-1.800 $/tonă, cu un nivel de 1.788,10 $/tonă (-0,01%) rămânând aproape neschimbată față de media săptămânală anterioară.
Nivelul actual al prețurilor metalului alb, influențat în principal de aprecierea dolarului SUA în raport cu moneda unică europeană și de reducerea primelor pentru aluminiu la LME, a contribuit la scăderea stocurilor de metal la bursa londoneză, care au totalizat 3.911.775 tone la finele intervalului. Media săptămânală a stocurilor s-a diminuat cu 0,61% față de media săptămânală anterioară, la 3.925.490 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) s-a majorat cu 1,11%, la 5.863,10 $/tonă, pe fondul îmbunătățirii activităților de fabricație, precum și al ratei dobânzii reduse din China
Media stocurilor de cupru la Bursa de la Londra a continuat trendul ascendent, înregistrând o nouă creştere, de 4,22%, faţă de media săptămânală anterioară, la 308.830 tone.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
În pofida evoluției favorabile a cotațiilor plumbului la LME, care a asigurat depășirea pragului de 1.800 $tonă la finele intervalului, nivelul acestora este cel mai scăzut din iunie 2010. Media săptămânală a cotațiilor, în creștere ușoară cu 0,33% față de media săptămânală anterioară, la 1.759,30 $/tonă, s-a stabilizat în marja 1.700-1.800 $/tonă în ultimele trei intervale consecutive. Nivelul scăzut al cotațiilor plumbului constituie o oportunitate pentru investitorii care pot procura metalul necesar la prețuri avantajoase, în condițiile în care stocurile de metal la bursa londoneză nu sunt mari, iar oferta de metal primar cât și secundar nu va crește semnificativ în anul 2015 pe piața mondială a plumbului, cea mai echilibrată în raport cu celelalte metale neferoase.
Ritmul lent al derulării tranzacțiilor cu plumb la bursa londoneză în intervalul analizat, după acumularea a 1.100 tone în intervalul anterior, a determinat creșterea ușoară a mediei săptămânale a stocurilor, cu 0,47% față de media săptămânală anterioară, la 214.275 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Cotațiile zincului la LME au înregistrat o permanentă scădere, până la minimul de 1.994,50$/tonă la 6 martie, pe fondul aprecierii dolarului SUA în raport cu moneda unică europeană și al cererii moderate, în condițiile în care previziunile susțin o creștere economică de 7% în China în acest an, cel mai scăzut ritm din ultimii 24 de ani. Declinul cotațiilor sub pragul de 2.000 $tonă a determinat scăderea mediei săptămânale cu 1,66% față de media săptămânală anterioară, la 2.020, 10 $/tonă.
În ciuda creșterii economice mai lente din China, care va rămâne în continuare cel mai mare consumator de zinc la nivel mondial, cererea susținută pentru zinc, atât în sectorul industrial, cât și în ofertele de finanțare, se reflectă în diminuarea permanentă a stocurilor de la bursa londoneză. Nivelul acestora a coborât sub 600.000 tone, iar media săptămânală a acestora a înregistrat o scădere de 2,64% față de media săptămânală anterioară, la 555.870 tone.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 02-08 martie 2015, media cotațiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 13.891,00 $/tonă, cu 2,07% mai puțin comparativ cu intervalul precedent.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au crescut de la 430.944 tone înregistrate pe 2 martie 2015 la 431.952 tone în data de 6 martie, a.c. (+1.008 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
În săptămâna analizată, preţurile internaţionale ale cositorului, la Bursa de Metale din Londra, au continuat un trend descendent, situându-se sub valorile celor din săptămâna anterioară, pentru a 10 săptămână consecutivă. Astfel, cotaţia medie a cositorului în perioada 2 – 8 martie 2015 a fost de 17.866 $/tonă, mai mică cu 0,90% faţă de cea înregistrată cu o săptămână în urmă. În prima zi de tranzacţionare din intervalul analizat, cotaţia cositorului, de 17,650 $/tonă, a înregistrat o reducere de 1,69% faţă de aceeaşi perioadă din săptămâna anterioară. Principalul factor care a determinat scăderea preţurilor a fost diminuarea cererii.
Pe data de 6 martie a.c., stocurile de cositor la LME au atins cel mai mic nivel din ultimele 8 săptămâni, coborând sub pragul de 10.630 tone. Astfel, nivelul mediu săptămânal al stocurilor de cositor s-a diminuat cu 3,44% comparativ cu perioada anterioară, la 10.750 tone.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date I.E.M.
VI. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
În prima săptămână din martie,evoluţia cotaţiilor a reflectat optimismul cu care au fost aşteptate deciziile Băncii Centrale Europene, publicarea datelor macroeconomice din Germania şi zona euro, precum şi cele din China, SUA şi Marea Britanie. În acest context, preţurile metalelor preţioase au avut o dinamică mixtă pe pieţele din Londra, aurul şi argintul cotând în scădere, în timp ceplatina şi paladiul s-au scumpit, în termeni de medii săptămânale.
Aur
Preţul de referinţă al aurului[1] a scăzut cu 0,36%, în termeni de medii săptămânale,la 1.200,50 $/u.f.. Pe parcursul intervalului analizat, metalul galben s‑a confruntat cu diminuarea gradată a cererii pentru active de refugiu, determinată de creşterea apetitului pentru risc al investitorilor o dată cu publicarea datelor statistice privind evoluţia producţiei industriale germane, a PIB‑ului din zona euro şi a locurilor de muncă din SUA şi din Marea Britanie. În a ceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 6 martie uncia fină de aur valora cu 3% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 1.175,75 $, comparativ cu 1.214 $ în 27 februarie.
În România, valoarea de referinţă agramul de aur[2] a crescut în termeni de medii săptămânalecu 2,18%, la 155,16 lei, scumpirea, extrem de puternică în condiţiile evoluţiei descendente a unciei fine pe piaţa londoneză, datorându‑se aprecierii spectaculoase a dolarului SUA în raport cu moneda naţională – în urma căreia Banca Naţională a României anunţa pe 6 martie un preţ cu aproape 2% mai mare decât cu o săptămână în urmă:155,69 lei/gram, faţă de 153,19 lei/gramîn 27 februarie.
Argint
Preţul de referinţă al argintului[3] a scăzut cu 1,01%,în termeni de medii săptămânale,la 16,31 $/u.f.. Afectat, ca şi aurul, de migrarea interesului speculativ spre pieţele valutare şi de capital, metalul a cotat constant pe trend descendent şi la închiderea fixingului londonez din 6 martie uncia fină de argint valora cu peste 3% mai puțin decât cu o săptămână în urmă: 15,99 $, comparativ cu 16,53 $ în 27 februarie.
Platină
Preţul de referinţă al platinei[4] a crescut cu 0,91%,în termeni de medii săptămânale,la 1.180 $/u.f.. Trebuie totuşi menţionat faptul că, pe parcursul intervalului analizat, platina a fost supusă puternicelor presiuni de scădere, exercitate de retragerea capitalului speculativ de pe pieţele de metale preţioase, fapt ce a atenuat mare parte din impactul accelerării tendinţei de relansare a industriei auto europene (principalul consumator de platină). Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 6 martie uncia fină de platină valora cu aproape 1% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 1.166 $, comparativ cu 1.177 $ în 27 februarie.
Paladiu
Preţul de referinţă al paladiului[4] a crescut cu 3,35%, în termeni de medii săptămânale,la 825,80 $/u.f.. Pe parcursul intervalului analizat, paladiul a continuat să evolueze sub presiunea exercitată de modul în care percep investitorii potenţialul speculativ al unui metal preţios, pentru care analiştii prognozează un deficit de ofertă din ce în ce mai mare pe piaţa mondială (ca urmare a puternicei dezvoltări a industriei auto din SUA şi China şi a temerilor că adoptarea unor sancţiuni suplimentare pentru Rusia ar putea stopa livrările celui mai mare furnizor mondial de metal). Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 6 martie, uncia fină de paladiu valora cu aproape 2% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 823 $, faţă de 808 $ în 27 februarie.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase
Sursa:Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu in coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru(simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares(simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)
VII. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
AUTOR: Andrei Rădulescu
Piaţa valutară
În prima săptămână din martie dolarul american a consemnat aprecieri generalizate, atât în raport cu monedele țărilor dezvoltate, dar și raportat la monedele statelor emergente și în dezvoltare.
Această evoluție a fost determinată de perspectivele de demarare a procesului de normalizare a ratei de dobândă de referință în Statele Unite, susținute atât de dinamica recentă a indicatorilor macroeconomici (numărul de locuri de muncă se situează în prezent cu 2,7 milioane peste nivelul de la momentul declanșării Marii Recesiuni), dar și de semnalele emise recent de Sistemul Federal de Rezerve (F.E.D.) (inclusiv în cadrul discursului din Senat al d-nei președinte Yellen).
Pe de altă parte, în Zona Euro Banca Centrală Europeană demarează pe 9 martie programul de cumpărare de titluri de stat emise de țările membre ale regiunii, aspect reflectat de președintele entității (dl. Draghi) la a doua ședință de politică monetară din acest an (pe 5 martie).
Astfel, dolarul american s-a apreciat, în medie, cu 1,9% față de moneda unică europeană, către nivelul maxim din septembrie 2003.
De asemenea, dolarul american s-a apreciat și față de monedele din sfera de influență a EURO: coroana daneză (cu 1,8%), coroana norvegiană (1,99%).
Totodată, perspectivele divergente de politică monetară (Statele Unite versus Marea Britanie, Elveția, Japonia) au determinat aprecierea dolarului în medie cu 1,2% față de lira sterlină, cu 1,7% raportat la francul elvețian și cu 0,8% față de yen-ul nipon pe parcursul săptămânii trecute.
Nu în ultimul rând, moneda americană a crescut cu 0,6% față de dolarul australian, cu 0,4% în raport cu kiwi din Noua Zeelandă, cu 1,3% față de shekel-ul israelian (după incorporarea în totalitate a măsurilor recente de politică monetară din Israel). Pe de altă parte, dolarul american s-a depreciat ușor față de dolarul canadian (cu 0,1%) și coroana suedeză (cu 0,2%).
În ceea ce privește monedele țărilor emergente și în dezvoltare se notează aprecierea dolarului în raport cu real-ul brazilian cu 3,4% (către maximul ultimilor șase ani), deși Banca Centrală din Brazilia a majorat rata de dobândă de referință cu 50 puncte de bază, la 12,75% (pentru a contracara accelerarea inflației, aflată la nivelul maxim din ultimul deceniu). Această evoluție a fost determinată de perspectivele nefavorabile pentru economia braziliană, confruntată în perioada recentă cu inflație ridicată și cu declinul cotațiilor la materii prime (cu impact pentru valoarea încasărilor din export).
De asemenea, dolarul american a crescut săptămâna trecută și față de peso mexican (cu 1%), rupia indiană (cu 0,5%), ringgit-ul malaysian (cu 0,9%).
Raportat la leul românesc, dolarul a crescut cu 6,2% săptămâna trecută, consemnând noi maxime istorice. Această evoluție a fost determinată de dinamica cursurilor EUR/RON (scădere cu 3,1%) și EUR/USD (scădere cu 1,9%). Cursul USD/RON este un cross între EUR/RON și EUR/USD.
Pieţe de capital
În prima săptămână din martie, piețele internaționale de acțiuni au prezentat evoluții predominant nefavorabile, determinate, în principal, de factori macroeconomici. De asemenea, știrile din sfera companiilor multinaționale și evoluțiile din piețele internaționale de titluri de stat, materii prime și valute au avut impact pe bursele lumii săptămâna trecută.
Din perspectiva macroeconomică, atenția investitorilor pe bursele internaționale s-a concentrat pe Raportul privind situația din piața americană a forței de muncă, ședința de politică monetară a Băncii Centrale Europene și decizia autorităților de la Beijing de a reduce ținta anuală de creștere economică la 7% în 2015 (7,5% anterior).
Se notează dinamica pozitivă a pieței americane a forței de muncă în luna februarie: prima economie a lumii a generat 295 mii noi locuri de muncă, în accelerare de la 239 mii în ianuarie (la finele lunii trecute numărul de locuri de muncă se situa cu 2,7 milioane peste cel din vara anului 2007); rata șomajului a scăzut la 5,5% (nivelul minim din primăvara anului 2008).
Această evoluție confirmă performanța economiei americane (care a intrat în al șaselea an consecutiv de creștere a investițiilor productive) și a contribuit la creșterea probabilității ca F.E.D. să inițieze procesul de normalizare a ratei de dobândă de referință în următoarele 3-6 luni.
Proximitatea finalului relaxării politicilor monetare fără precedent a determinat reorientarea fluxurilor de capital între componentele pieței financiare mondiale, bursele fiind penalizate (după creșterile alimentate în ultimii ani de politica de relaxare monetară din principalele blocuri economice ale lumii).
Astfel, indicele calculat de Morgan Stanley pentru bursele internaționale a scăzut cu 1,8%, la 424,9 puncte săptămâna trecută. Cele mai severe scăderi au fost consemnate în rândul piețelor emergente, indicele Morgan Stanley pentru această categorie pierzând 1,9%, până la 971,2 puncte. De asemenea, indicele Morgan Stanley pentru piețele dezvoltate a scăzut cu 1,7%, până la 1 742 puncte în prima săptămână din luna martie.
În Statele Unite indicele Dow Jones a încheiat săptămâna cu o scădere de 1,5%, până la 17 856,8 puncte. Indicele S&P 500 a pierdut 1,6%, până la 2 071,3 puncte.
Pe de altă parte, în Europa, indicele Dow Jones Stoxx 600 a crescut cu 0,5%, până la 394,2 puncte, evoluție determinată de proximitatea programului de cumpărare de titluri de stat de către Banca Centrală Europeană (în cadrul ședinței de politică monetară din februarie Guvernatorul Mario Draghi a oferit detalii privind acest program).
În Asia, indicele regional MSCI Asia Pacific a scăzut cu 0,5%, până la 145,5 puncte săptămâna trecută, evoluție influențată și de decizia guvernului Chinei de a reduce ținta de creștere economică la numai 7% în acest an.
În România, piața de capital a evoluat în linie cu piețele europene, indicele BET consemnând un avans de 0,1%, până la 7 155,2 puncte.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date I.E.M.
1 Comunicat, în după‑amiaza fiecărei zile, de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
2 Stabilită zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
3 Comunicat zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
4 Stabilit, în după amiaza fiecărei zile, de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).
