Tendinţe pe principalele pieţe internaţionale de mărfuri şi valutare în perioada 20 – 26 aprilie 2015

I. ŢIŢEI

AUTOR: Mariana Papatulică

Preţurile ţiţeiului au continuat să evolueze pe un trend moderat ascendent, încheind săptămâna analizată (20-26 aprilie 2015) aproape de cele mai înalte niveluri de la începutul anului 2015. Pe pieţele la termen internaţionale, cotaţiile WTI (SUA) au crescut cu 3,65% la bursa Nymex din New York, în tranzacţiile cu termen de livrare în luna mai, la o valoare de 56,81 $/baril, în timp ce cotaţiile ţiţeiului Brent (Marea Britanie) în contractele futures, cu scadenţă, de asemenea, în mai, la bursa petrolieră ICE din Londra, au sporit aproximativ în acelaşi cuantum, respectiv cu 3,67%, la un nivel de 63,68 $/baril.

Energy Information Administration a raportat o nouă reducere uşoară (de 22.000 barili/zi, la un volum total de 9,36 mil.barili/zi) a producției de ţiţei a SUA, a treia din ultimele patru săptămâni. Pe de altă parte, stocurile de ţiţei au crescut, indicând faptul că pe piaţă persistă încă o ofertă mult mai mare decât pot să proceseze rafinăriile. În schimb, stocurile de benzină ale SUA au scăzut cu 2,1 milioane de barili, ca efect al creșterii sezoniere a cererii pentru acest produs.

Evoluţiile din ultimele săptămâni par să indice o tendinţă de echilibrare a pieţei. WTI a fost tranzacţionat în cursul ultimei săptămâni la un maxim de 57 $/baril, iar Brentul la 65 $/baril. Aceste valori se situează încă cu mult sub „vârfurile” din 2014, fiind suficient de scăzute pentru a continua să genereze pierderi pentru multe companii petroliere, dar pe de altă parte, tind să se apropie de un nivel care ar putea permite unor companii din SUA să reia forajul la o serie de sonde trecute în aşteptare. „Bloomberg” consideră că dacă preţul WTI ar ajunge la 65 $/baril, SUA şi-ar putea majora producţia cu 500.000 barili/zi până la sfârşitul anului 2016. Se estimează că un număr de 4731 sonde se află în stand-by, urmând să fie activate atunci când preţurile petrolului vor atinge un nivel satisfăcător, respectiv vor depăşi pragul de rentabilitate pentru zăcămintele aferente.

Un factor care limitează şansele de redresare mai semnificativă a preţurilor ţiţeiului, cel puţin pe termen scurt, îl reprezintă politica Arabiei Saudite de maximizare a producției proprii, cu scopul de a menţine presiune asupra producătorilor cu costuri mari de producţie. Arabia Saudită, care a extras, în martie a.c., 10,3 mil.barili/zi, a „intrat” deja în „capacitatea sa de rezervă” (estimată la 5 mil.barili/zi), de altfel singura capacitate potenţială reală din lume – cu scopul de a majora producția la cele mai înalte niveluri din ultimele decenii. Aceste fluxuri suplimentare, care au „împins” producţia OPEC la un nivel cu mult peste plafonul oficial declarat, vor menține o piaţă suprasaturată. În viitorul apropiat, producţia ridicată a Arabiei Saudite nu va permite prețurilor ţiţeiului să depăşească cu mult, intervalul de 55-70 $/baril.

Existenţa unei capacităţi de producţie de rezervă este deosebit de importantă pentru a asigura protecţia faţă de evenimente geopolitice neaşteptate, care pot conduce la întreruperi bruşte ale livrărilor de ţiţei. Războiul din Yemen este un exemplu de eveniment neprevăzut, care poate pune în pericol livrările de ţiţei: deși Yemenul nu este un producător important de petrol, prin Golful Aden din această ţară este tranzitat un volum de 4,7 milioane barili/zi de ţiţei. Arabia Saudită, deşi a anunţat că a încetat atacurile aeriene asupra Yemenului, în schimb a continuat atacurile la adresa rebelilor Houthi, fapt care a adăugat o primă de risc geopolitic, de câţiva dolari pe baril, la preţul ţiţeiului.

În accepţia specialiştilor, singura posibilitate de redresare a preţurilor ţiţeiului ar reprezenta-o o creştere substanţială a cererii.Or, „distrugerea” cererii cauzată de ani de preţuri ridicate ale ţiţeiului va fi mult mai greu de inversat decât în trecut, ca urmare a unei combinaţii de factori, de la progresele tehnologice, la politicile guvernamentale de limitare a consumului de ţiţei, prin măsuri de creştere a eficienţei şi substituire cu energii alternative. Legătura dintre consumul de petrol şi creşterea economică a slăbit considerabil în ultimii ani,deoarece economiile occidentale au trecut de la un model economic industrial la unul bazat pe servicii. De exemplu, în timp ce PIB-ul SUA a crescut cu 8,9% începând cu anul 2007, cererea de produse petroliere finite a scăzut cu 10,5%, potrivit Bloomberg New Energy Finance. Raportul între consumul mondial de ţiţei şi PIB a scăzut cu 60% în intervalul 1980-2013, cel mai mare declin înregistrat de economiile dezvoltate. De fapt, SUA consumă cu 35% mai puțin ţiţei pe o unitate valorică($) de PIB decât în 1976, iar această „decuplare” va continua.

Dar, nu toate economiile sunt la fel de eficiente ca cea a SUA. Dezvoltarea unor state, cum ar fi China şi unele naţiuni BRICS (Brazilia, India și Rep. Africa de Sud), este mult mai dependentă de ţiţei decât a celor occidentale. Din păcate, economiile BRICS nu sunt prea performante în acest moment, fapt care are consecinţe directe asupra consumului mondial de ţiţei –în condiţiile în care aceste state erau principalii factori de creştere ai cererii de petrol la nivel global. Pieţele emergente vor înregistra al şaselea an de rate reduse de creştere, în conformitate cu cele mai recente previziuni economice ale FMI. Economia Rusiei, de asemenea, suferă din cauza cererii europene slabe, precum şi a sancţiunilor aplicate din cauza anexării Crimeei. Brazilia are probleme economice, iar investiţiile în dolari părasesc țara.Rezultatul este o creştere anemică a cererii mondiale de petrol, proiectată să nu depăşească 1 milion de barili pe zi în 2015.

Nu este clar când sau dacă cererea de petrol va răspunde la recenta scădere a preţului petrolului. FMI a declarat săptămâna trecută că scăderea prețurilor la petrol nu a favorizat creşterea cererii pe măsura aşteptărilor şi, mai mult decât atât, unele țări au anulat efectul scăderii prețurilor prin creşterea impozitelor sau reducerea subvențiilor pentru combustibili.

II. GAZ NATURAL

AUTOR: Mariana Papatulică

Pe piaţa la termen Nymex din New York, preţurile gazului natural din contractele pentru luna următoare (mai) au fluctuat pe parcursul săptămânii, ca urmare a variaţiilor condiţiilor meteo, înregistrând în final un declin de 1,47% faţă de săptămâna precedentă, la o valoare medie de 90,22 $/1000 m.c. Creşterea stocurilor şi restrângerea moderată a cererii au contribuit la declinul modest al preţurilor.

Preţul gazului natural la National Balancing Point (NBP) – Marea Britanie– în contractele futures de gaze naturale pe piaţa la termen, ICE Futures Europe, cu livrare în luna următoare (mai), a fost de 44,03 pence/therm (236,05 $/1000 m.c.), în data de 24 aprilie a.c., în scădere faţă de începutul lunii, ca urmare a continuării restrângerii cererii din partea sectorului de încălzire.

Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere

Sursa: Baza de date I.E.M.

III. PRODUSE AGROALIMENTARE

Grâu

AUTOR: Emilia Bălan

În perioada 20 – 26 aprilie 2015, cotaţia medie a grâului american roşu moale nr. 2 a continuat să crească cu un procent nesemnificativ, de doar 0,12%, la 182,39 $/tonă. De semnalat faptul că, pe 24 aprilie cotaţia zilnică a grâului american a scăzut la cea mai mică valoare din ultimele 6 săptămâni, pe fondul condiţiilor meteorologice favorabile din Statele Unite.

Porumb

AUTOR: Emilia Bălan

Cotaţia medie săptămânală a porumbului american galben nr. 2, la Bursa din Chicago, a înregistrat o scădere subunitară de 0,92% comparativ cu perioada anterioară, la 146,35 $/tonă. Tendinţa a fost de scădere, iar cotaţiile zilnice s-au redus de la o valoare maximă a intervalului de 148,81 $/tonă, la cea minimă de 143,50 $/tonă.

Ulei şi Boabe de Soia

AUTOR: Eufrosina Mereoru

La Bursa din Chicago, în săptămâna analizată (20 – 26 aprilie 2015), preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat creşteri. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia din săptămâna analizată a fost de 357,97 $/tonă, cu 1,3% mai mare faţă de cotaţia săptămânii precedente, iar cea a uleiului de soia s-a majorat cu 0,79% la 699,69 $/tonă. Această evoluţie se datorează în principal deprecierii dolarului american față de moneda euro şi alte valute.

Zahăr

AUTOR: Simona Zamşa

În săptămâna 20 – 26 aprilie 2015, la Bursa de la Londra, cotația medie a zahărului rafinat s-a micșorat cu 1,02% față de cotația săptămânii anterioare, situându-se la 364,26 $/tonă.

Săptămâna analizată a debutat cu prețuri mult mai scăzute față de cele înregistrate în săptămâna anterioară, fapt care a continuat și a doua zi de tranzacționare, atunci atingându-se nivelul mimin al perioadei analizate, respectiv 357,40 $/tonă. În următoarele 3 zile, prețurile s-au situat pe un trend ascendent, ajungând în ultima zi de tranzacționare la un nivel maxim, de 374,70 $/tonă.

Cafea

AUTOR: Anca Dragomirescu

În intervalul 20-26 aprilie 2015, media cotațiilor la cafea Arabica a fost de 3.100,23 $/tonă, cu 3,01% mai mult față de săptămâna anterioară.

La sortimentul de cafea Robusta, media cotațiilor a fost de 1.802,60 $/tonă în intervalul analizat, cu 0,47% mai mult comparativ cu săptămâna precedentă.

Cacao

AUTOR: Anca Dragomirescu

Media cotațiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 2.874,43 $/tonă, cu 0,66% mai puțin comparativ cu săptămâna anterioară.

În perioada 20-26 aprilie 2015, media cotațiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 2.803,80 $/tonă, cu 1,09% mai puțin față de intervalul precedent.

Bumbac

AUTOR: Simona Zamşa

În săptămâna analizată, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat  diminuări reflectând vânzări mai scăzute comparativ cu săptămâna anterioară. La Bursa din Liverpool, cotația medie a  bumbacului Index “A” a fost de 1.553,97 $/tonă, înregistrând o micșorare de 1,61% față de cotația săptămânii anterioare, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi s-a redus cu 0,76% și s-a situat la 1.407,89 $/tonă.

La bumbacul Index „A”, prețurile au oscilat între 1.537,99 $/tonă, nivel minim, și 1.590,91 $/tonă, nivel maxim. În cazul bumbacului american, cel mai ridicat preț din săptămâna analizată a fost de 1.466,33 $/tonă, iar cel mai scăzut a fost de 1.377,90 $/tonă.

Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare

Sursa: Baza de date I.E.M.

IV. METALE NEFEROASE

Aluminiu

AUTOR: Florela Stoian

Trendul descendent parcurs de cotațiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME), în cea mai mare parte a intervalului, exprimă nesustenabilitatea acestora la peste 1.800 $/tonă, în condițiile în care piața este în dezechilibru accentuat. Deși cotațiile au scăzut până la minimul de 1.805,50 $/tonă, media săptămânală a cotațiilor s-a menținut în marja 1.800-1.900 $/tonă și a înregistrat o creștere cu 0,79% față de media săptămânală anterioară, la 1.827,60 $/tonă.

Exprimând cererea susținută pentru metalul alb, scăderea constantă a nivelului stocurilor la bursa londoneză până la 3.848.975 tone la 24 aprilie, a determinat diminuarea mediei săptămânale a acestora cu 0,47% față de media săptămânală anterioară, la 3.864.535 tone.

Cupru

AUTOR: Emilia Manole

În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) a înregistrat o ușoară reducere, de 0,40%, atingând valoarea de 5.972,90 $/tonă. În ultimele zile ale săptămânii, cotaţia cuprului a scăzut sub nivelul de 6.030 $/tonă (miercuri până la 5.927 $/tonă, cea mai mică valoare din 20 martie), reflectând deprecierea dolarului în raport cu moneda euro. Analistul Edward Meir consideră că, în momentul de faţă, evoluţia dolarului reprezintă un factor esențial și nu exclude posibilitatea ca, pe parcursul trimestrului al doilea, prețurile metalului roșu să crească.

Stocurile de cupru la Bursa de la Londra au înregistrat o creştere modestă, de 0,53%, la 338.250 tone la sfârşitul săptămânii analizate, comparativ cu Bursa din Shanghai (SHFE), unde stocurile au înregistrat o scădere semnificativă, de 9,8%, la 208.285 tone (cel mai mic nivel din luna februarie a.c.).

Plumb

AUTOR: Florela Stoian

Oscilațiile cotațiilor plumbului la LME între 2.014-2.053 $/tonă în intervalul analizat au determinat totuși creșterea mediei săptămânale cu 1,67% față de media săptămânală anterioară, la 2.034,80 $/tonă, pe fondul cererii susținute pentru metalul rafinat.

Livrările masive de plumb din depozitele LME în acest interval reflectă interesul investitorilor pentru acest metal versatil. Scăderea rapidă a nivelului stocurilor cu 20.800 tone, până la 183.975 tone la 24 aprilie, a determinat diminuarea semnificativă a mediei săptămânale cu 9,15% față de media săptămânală anterioară, la 192.195 tone.

Zinc

AUTOR: Florela Stoian

Cotațiile zincului au avut o evoluție favorabilă, menținându-se în marja 2.100-2.200 $/tonă pe fondul creșterii cererii în sectorul industrial și în ofertele de finanțare.

Diminuarea volumului depozitelor, monitorizate de LME, sub 500.000 tone după tranzacționarea a 14.175 tone, a contribuit la scăderea mediei săptămânale a acestora cu 2,80% față de media săptămânală anterioară, la 486.935 tone.

Nichel

AUTOR: Anca Dragomirescu

În perioada 20-26 aprilie 2015, media cotațiilor la nichel, la Bursa de la Londra, s-a situat la 12.634,00 $/tonă, cu 0,41% mai mult comparativ cu intervalul precedent.

Stocurile de nichel la bursa londoneză au scăzut, de la 433.734 tone înregistrate pe 20 aprilie 2015, la 433.558 tone în data de 24 aprilie a.c. (-176 tone).

Cositor

AUTOR: Eufrosina Mereoru

La Bursa de Metale din Londra, în perioada analizată, cotaţia medie a cositorului a continuat tendinţa descendentă, pentru a patra săptămână consecutivă. Astfel, cotaţia medie a cositorului în perioada 20 – 26 aprilie 2015 a fost de 15.414 $/tonă, mai redusă cu 2,39% faţă de cea înregistrată cu o săptămână în urmă, fapt ce s-a datorat diminuării cererii din partea principalelor țări importatoare. Reducerea stocurilor de cositor de la LME, până la 9.375 tone la data de 24 aprilie 2015, a contribuit la diminuarea mediei săptămânale a acestora până la 9.441 tone sau cu cca. 2,63% sub nivelul mediei din săptămâna precedentă, când s-a înregistrat 9.696 tone.

Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase

Sursa: Baza de date I.E.M.

V. METALE PREŢIOASE

AUTOR: Dana Ghiţac

În aşteptarea şedinței de politică monetară a Băncii Centrale din SUA (Federal Reserve), metalele preţioase au continuat să fie afectate de incertitudinile privind „mult aşteptata creştere a ratei dobânzii de referinţă”. Efectele conjuncturii care a diminuat puternic, pe parcursul săptămânii analizate, nu doar atractivitatea dolarului american ci şi pe cea a metalelor preţioase s‑au resimţit şi pe pieţele din Londra, unde:

Ø Preţul de referinţă al unciei fine de aur^[1] s‑a diminuat cu 0,74%, la 1.189,96 $. Metalul a început intervalul analizat în scădere, la 1.196,5 $/u.f., şi până vineri a mai înregistrat încă patru ieftiniri. Din această cauză, la închiderea fixingului londonez din 24 aprilie uncia fină de aur valora cu aproape 2% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 1.183 $, comparativ cu 1.203,35 $ în 17 aprilie.

• În România, preţul metalului galben a fost puternic influenţat de volatilitatea dolarului SUA în raport cu moneda naţională, datorită căreia a reuşit să crească, în ciuda ieftinirii unciei fine, cu 1,5% până miercuri, dar care a provocat şi prăbuşirea ulterioară (cu aproape 3% în doar două zile). Ca urmare a acestor fluctuaţii, valoarea de referinţă a gramului de aur^[2] a scăzut cu 0,74%, la 158,34 lei, în termeni de medii săptămânale, iar cotaţia anunţată de Banca Naţională a României pe 24 aprilie se situa cu 1,4% sub nivelul stabilit cu o săptămână în urmă: 155,73 lei/gram, comparativ cu 157,96 lei/gram în 17 aprilie.

Ø Preţul de referinţă al unciei fine de argint^[3] s‑a diminuat cu 1,78%, la 15,98 $. Pe parcursul perioadei analizate metalul a cotat sub puternica influenţă a aurului şi s‑a confruntat cu cinci ieftiniri consecutive, în urma cărora la închiderea fixingului londonez din 24 aprilie uncia fină de argint valora cu peste 3% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 15,83 $, comparativ cu 16,36 $ în 17 aprilie.

Ø Preţul de referinţă al unciei fine de platină^[4] s‑a diminuat cu 1,38%, la 1.139,40 $. Pe parcursul intervalului analizat platina a cotat în strânsă legătură cu evoluţia preţului aurului, începând intervalul analizat în scădere, la 1.150 $, şi încheindu‑l pe trend descendent. În aceste codiţii, la închiderea fixingului londonez din 24 aprilie uncia fină de platină valora cu aproape 3% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 1.128 $, comparativ cu 1.161 $, în 17 aprilie.

Ø Preţul de referinţă al unciei fine de paladiu^[4] a scăzut cu 0,13%, la 770 $. Beneficiind de o bună susţinere din partea cererii producătorilor de catalizatorilor antipoluanţi pentru autovehiculele pe benzină, paladiul a fost mult mai volatil decât celelalte trei metale preţioase. Prin urmare, impactul ieftinirii din primele 4 zile a fost mult atenuat prin remarcabila redresare de vineri (+ 2%) şi la închiderea fixingului londonez din 24 aprilie uncia fină de paladiu valora cu doar 0,4% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 774 $, comparativ cu 777 $ în 17 aprilie.

Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase

SURSA: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com

NOTE:

*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)

**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:

ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)

ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)

VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL

AUTOR: Andrei Rădulescu

Piaţa valutară

Pe parcursul săptămânii trecute cursul mediu al dolarului a consemnat deprecieri generalizate, atât în raport cu monedele din țările dezvoltate, dar și raportat la valutele din statele emergente și în dezvoltare.

Aceste evoluții au fost determinate de dinamica indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice ale lumii, precum și de fluctuațiile din piețele de titluri de stat, acțiuni și materii prime.

Din perspectiva macroeconomică, în Statele Unite, indicatorii comunicați recent au înregistrat evoluții predominant nefavorabile, contribuind la scăderea probabilității privind demararea pe termen scurt. a procesului de normalizare a ratei de dobândă de referință de către FED. Spre exemplu, comenzile de bunuri de echipament au continuat să scadă în martie, cu 0,5% lună/lună. De asemenea, ritmul de creștere a industriei prelucrătoare s-a atenuat în aprilie, conform indicatorului PMI. Nu în ultimul rând, vânzările de case noi au scăzut cu 11,4% în martie față de luna precedentă.

Pe de altă parte, indicatorii macroeconomici din Zona Euro din perioada recentă au confirmat procesul de relansare economică. Sectorul de construcții din regiune a urcat cu 1,8% lună/lună (3,7% an/an) în februarie, iar climatul de afaceri din Germania s-a ameliorat în aprilie (indicatorul IFO). Totodată, industria prelucrătoare și sectorul de servicii au continuat să crească în luna aprilie, conform indicatorilor PMI, dar cu un ritm mai temperat comparativ cu cel din martie.

Nu în ultimul rând, în China Banca Centrală a redus nivelul ratei rezervelor minime obligatorii cu 1 punct procentual, la 18,5%, pentru a contracara procesul de decelerare a economiei (spre exemplu, indicatorul PMI din industria prelucrătoare a scăzut de la 49,6 puncte în martie la 49,2 puncte în aprilie).

Pe piețele de acțiuni s-au consemnat evoluții predominant favorabile săptămâna trecută, susținute și de raportările financiare trimestriale.

În sfera piețelor titlurilor de stat se notează majorarea ratelor de dobândă pe parcursul săptămânii trecute, atât în SUA (cu 3%, la 1,921%, pentru scadența 10 ani), dar și în Europa (în Germania cu 105%, la 0,162%, tot pentru scadența 10 ani).

În acest context, cursul mediu al dolarului american s-a depreciat cu 1% față de moneda unică europeană săptămâna trecută.

De asemenea, dolarul american a scăzut și față de alte monede europene: lira sterlină (cu 1,4%), coroana daneză (cu 1,1%), coroana norvegiană (cu 0,8%), francul elvețian (cu 1,1%).

Totodată, cursul mediu al dolarului s-a depreciat și raportat la dolarul australian (cu 1,2%), dolarul canadian (cu 1,4%), dolarul  neo-zeelandez (cu 1%) pe parcursul săptămânii trecute.

Pe de altă parte, dolarul american a stagnat față de yen-ul nipon și a crescut cu 0,7% față de coroana suedeză săptămâna trecută.

În ceea ce privește monedele țărilor emergente și în dezvoltare se evidențiază deprecierea dolarului american în raport cu real-ul brazilian (cu 1,6%) și cu ringgit-ul malaysian (cu 1,8%), evoluții determinate de ameliorarea percepției de risc investițional pe piețele emergente.

Pe de altă parte, moneda americană s-a apreciat în raport cu peso argentinian (cu 0,2%), peso mexican (cu 0,7%) și rupia indiană (cu 1,3%) săptămâna trecută.

Raportat la leul românesc, dolarul a “pierdut” 0,9% pe parcursul săptămânii trecute, evoluție determinată de dinamica cursurilor EUR/RON (creștere cu 0,1%) și EUR/USD (apreciere cu 1%). Cursul USD/RON este un cross între EUR/RON și EUR/USD.

Pieţe de capital

Pe parcursul săptămânii trecute piețele internaționale de acțiuni au consemnat evoluții favorabile, pe fondul dinamicii indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice ale lumii, dar și de sezonul de raportări financiare trimestriale și de fluctuațiile din piețele de titluri de stat, valute și materii prime.

Din punct de vedere macroeconomic în Statele Unite s-au consemnat evoluții mixte ale indicatorilor comunicați recent, declinul comenzilor de bunuri de capital contribuind la scăderea probabilității ca FED să demareze procesul de normalizare a ratei de dobândă de referință pe termen scurt.

Pe de altă parte, în Zona Euro procesul de relansare economică continuă, însă, recent, unii indicatorii au decelerat, pe fondul preocupărilor privind viitorul economic al Greciei, cu impact asupra celorlalte țări ale Uniunii Monetare.

Nu în ultimul rând, în China, decelerarea indicatorilor macroeconomici a determinat Banca Centrală să implementeze noi măsuri de relaxare, pentru a susține economia (reducerea nivelului ratei rezervelor minime obligatorii cu un punct procentual).

În ceea ce privește sezonul de raportări financiare trimestriale s-au consemnat evoluții predominant favorabile, atât în Statele Unite, dar și în Zona Euro.

În acest context, s-a consemnat săptămâna trecută o reorientare a fluxurilor de capital, dinspre titluri de stat (aspect reflectat de creșterea ratelor de dobândă la obligațiuni suverane în SUA și Zona Euro) spre acțiuni.

Astfel, indicele calculat de Morgan Stanley pentru piețele globale de acțiuni (MSCI Global) a crescut cu 1,7%, până la 441,6 puncte săptămâna trecută (avans cu 5,9% de la începutul anului).

La nivelul piețelor dezvoltate indicele MSCI a urcat cu 1,7%, la 1 799,9 puncte (creștere cu 5,3% de la începutul anului). Piețele emergente au consemnat un avans de 1,7%, până la 1 060,5 puncte, conform indicelui MSCI, calculat de Morgan Stanley.

În Statele Unite, indicele Dow Jones a crescut cu 1,4%, la 18 080,1 puncte săptămâna trecută, în timp ce în Europa indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a consemnat un avans săptămânal de 1,2% (până la 408,4 puncte).

În Asia, indicele regional MSCI Asia Pacific a crescut cu 1,5%, până la 156,04 puncte săptămâna trecută.

În România, indicele BET a urcat cu doar 0,1%, până la 7 561,9 puncte săptămâna trecută, în așteptarea desfășurării adunărilor generale ale acționarilor la principalele companii listate.

Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar

Sursa: Baza de date I.E.M.