I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana Papatulică
În săptămâna 21-27 aprilie 2014, evoluţia preţurilor ţiţeiului pe piaţa spot din Rotterdam s-a caracaterizat printr-o creştere minoră, de 0,27%, în cazul Brent-ului (Marea Britanie), la un nivel de 109,62 $/baril, iar în cazul WTI (SUA) printr-o scădere de 1,76%, considerată drept cea mai importantă de la jumătatea lunii martie şi până în prezent, la un nivel de 102,11 $/baril.
Preţul ţiţeiului Brent a crescut pe fondul influenţei mai multor factori:
Preţul ţiţeiului WTI a marcat un declin de 1,76%, în principal sub presiunea creşterii accentuate, cu peste 3,5 mil.barili, a stocurilor comerciale de ţiţei ale SUA, la aproape 400 mil.barili, nivel reprezentând un record săptămânal absolut, al ultimilor 42 de ani, respectiv de când EIA a elaborat statistici privind stocurile.(Acumularea susţinută de stocuri în SUA s-a produs sub influenţa tensiunilor geopolitice dintre Rusia şi Ucraina). În acelaşi sens au acţionat şi datele relativ îngrijorătoare referitoare la vânzările de locuinţe în SUA, precum şi informaţiile referitoare la declinul producţiei industriale a Chinei, în luna martie a.c.
“Global Hunter Securities” consideră că, în următoarele săptămâni, o serie de fatori perturbatori globali vor antrena un declin moderat al preţurilor ţiţeiului. Între aceştia sunt menţionaţi : declinul vânzărilor de locuinţe în SUA, problema datoriei externe a Rusiei, creşterea inflaţiei în SUA şi menţinerea cursului ascendent al Yenului japonez. Practic, „problema preţul petrolului, în momentul de faţă, o reprezintă riscurile macroeconomice globale, care vin din mai multe direcţii. Pieţele vor rămâne în expectativă până când elementele de incertitudine vor fi reflectate în preţ şi sau se vor reduce sau vor dispărea”.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţul gazului natural pe piaţa spot a SUA a crescut în medie cu 5,25 $/1000 m.c., la un nivel mediu săptamânal de 163 $/1000 m.c., în contextul unui uşor declin al producţiei interne.
Preţul mediu de export al gazului natural din Rusia în Germania, în baza contractelor pe termen lung, a înregistrat un nivel mediu de 377,36 $/1000 m.c., în luna martie a.c., cu 1,29% mai redus decât în luna precedentă.
III. PRODUSE PETROLIERE
AUTOR: Mariana Papatulică
Benzină
Preţul benzinei cu CO 95, regular, pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, a crescut cu 1,06%, la o valoare de 1042,70 $/tonă.
Preţul benzinei a fost stimulat de preţul ţiţeiului, de cererea în creştere din partea unor importatori „de peste mări” (Africa de nord şi de vest) şi de oferta încă limitată din cauza faptului că mai multe rafinării sunt încă închise pentru revizii tehnice.
În opinia unui reputat analist american, Tom Kloza, preţul benzinei pe piaţa SUA, unul din principalii factori de susţinere a preţurilor pe piaţa spot nord-vest-europeană, ar putea să aibă,în luna mai a.c., în cel mai bun caz, o evoluţie staţionară, dacă nu va înregistra chiar un declin. Analistul mizează pe stocurile deosebit de ample de ţiţei, pe încheierea reviziilor tehnice ale rafinăriilor şi pe o cerere mai scăzută în cursul sezonului estival din acest an. În aceste condiţii, interesul pentru achiziţii de pe piaţa spot din Europa de vest s-ar putea diminua.
Motorină
Preţurile distilatelor medii pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, au înregistrat modificări minore în raport cu săptămâna precedentă, respectiv o creştere de 0,12% în cazul motorinei cu 0,1% sulf şi un declin de 0,23%, în cazul diesel-ului, la valori medii săptămânale de 927,40 $/tonă şi respectiv, de 954,40 $/tonă, în contextul unor stocuri importante pentru ambele produse, atât în SUA, cât şi în Europa.
Păcură
Preţul păcurii cu 3,5% sulf, pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, a scăzut cu 0,31%, la o medie săptămânală de 570,88 $/tonă, evoluţie care a reflectat declinul preţului ţiţeiului Brent şi o ofertă în creştere provenită din Rusia.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date I.E.M.
IV. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
În perioada 21 – 27 aprilie 2014, cotaţia medie săptămânală a grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, a înregistrat o scădere cu 1,24% comparativ cu intervalul precedent, la 250,37 $/tonă. Cu toate că media celor 5 zile de tranzacţionare a fost mai mică, tendinţa cotaţiilor zilnice a fost de creştere, de la o cotaţie de 245,54 $/tonă pe 21 aprilie, la 257,30 $/tonă, vineri, la închiderea bursei.
Creşterea cotaţiilor grâului american a avut loc ca urmare a revizuirii „în jos” a prognozelor privind producţia mondială făcute de Consiliul Internaţional al Cerealelor (International Grains Council – IGC) în ultimul său Raport din aprilie a.c. Conform IGC, producţia mondială de grâu va fi, în sezonul 2013/14, de 697 milioane tone, în scădere cu 1,7% faţă de cât prognozase anterior (709 milioane tone). Previziunile pesimiste ale specialiştilor de la IGC s-au datorat condiţiilor meteo nefavorabile din Europa şi Statele Unite, care afectează randamentele culturilor de grâu din cauza lipsei umidităţii solului.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
La Bursa din Chicago, media cotaţiilor porumbului american galben nr. 2 nu a înregistrat modificări semnificative faţă de săptămâna anterioară, fiind cu doar 0,09% mai mică, la 196,56 $/tonă.
Starea de expectativă de pe piaţa internaţională a porumbului este influenţată de incertitudinea privind situaţia Ucrainei şi, implicit, de condiţiile de livrare din porturile de la Marea Neagră.
De asemenea, un alt factor care contribuie la menţinerea cotaţiilor principalei cereale furajere la valori apropiate de pragul psihologic de 200 $/tonă îl reprezintă şi condiţiile meteorologice din Statele Unite, principalul producător şi exportator mondial. Deocamdată, specialiştii în agrometeorologie nu ştiu cu certitudine dacă condiţiile meteo din SUA vor afecta sau nu culturile de porumb.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, cotaţiile medii săptămânale la uleiul de soia şi la boabele de soia au continuat să scadă. Astfel, cotaţia medie a uleiului de soia s-a redus cu circa 0,70% în săptămâna analizată, comparativ cu media din săptămâna anterioară, la 942,64 $/tonă, iar cea a boabelor de soia a scăzut cu 1,28%, la 545,05 $/tonă.
Importurile de uleiuri de soia ale Indiei în perioada noiembrie 2013/martie 2014 au crescut cu 112%, la 528.286 de tone, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut când s-au situat la 248.728 de tone, conform datelor de la Solvent Extractors’ Association of India (SEA).
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna 21 – 27 aprilie 2014, preţurile zahărului rafinat au înregistrat creşteri, atribuite menţinerii vremii nefavorabile în principalele ţări producătoare şi exportatoare de zahăr.
Potrivit Bloomberg, vremea se menţine secetoasă în principala regiune din Brazilia, principalul producător şi exportator mondial de zahăr. În lunile ianuarie şi februarie, temperaturile din Sao Paulo au atins cele mai ridicate valori din ultimii 10 ani. De asemenea, India, cel de-al doilea producător mondial, şi Thailanda, cel de-al doilea exportator mondial, sunt afectate de vremea secetoasă. Reducerea recoltelor de sfeclă de zahăr din principalele ţări producătoare ar putea diminua disponibilităţile mondiale din sezonul 2014/15. Investitorii au fost influenţaţi de posibilitatea scăderii ofertei şi au achiziţionat în ultimele 2 săptămâni cantităţi mai mari de zahăr, rezultând creşteri ale preţurilor.
La Bursa de la Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat a fost de 476,55 $/tonă, înregistrând o creştere de 2,18% faţă de media săptămânii anterioare. Preţurile au oscilat între 472,70 dolari/tonă, nivel minim atins în prima zi de tranzacţionare, şi 479,80 $/tonă, nivel maxim atins în data de 22 aprilie.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 21-27 aprilie 2014, media cotaţiilor la cafea Arabica a fost de 4.577,80 $/tonă, cu 5,90% mai mult faţă de săptămâna anterioară, când s-a înregistrat 4.322,63 $/tonă.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotaţiilor a fost de 2.146,50 $/tonă în intervalul 21-27 aprilie 2014, cu 1,79% mai mult comparativ cu săptămâna 14-20 aprilie a.c., când s-a înregistrat 2.108,75 $/tonă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
În săptămâna 21-27 aprilie 2014, media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.114,52 $/tonă, cu 0,28% mai puţin comparativ cu săptămâna anterioară, când media cotaţiilor a fost de 3.123,22 $/tonă.
În perioada 21-27 aprilie 2014, media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 2.966,00 $/tonă, cu 0,19% mai puţin faţă de săptămâna 14-20 aprilie a.c., când s-a înregistrat 2.971,75 $/tonă.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna analizată, preţurile internaţionale ale bumbacului au înregistrat creşteri, reflectând cererea mai ridicată din partea investitorilor comparativ cu săptămânile anterioare.
La Bursa din Liverpool, cotaţia medie a bumbacului Index “A” a fost de 2.066,64 $/tonă (+0,18%), iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi s-a situat la 2.025,12 $/tonă, înregistrând o creştere de 1,47%.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
V. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
În intervalul 21-27 aprilie 2014 cotaţia media aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) s-a menţinut peste pragul de 1.800 $/tonă, în uşoară creştere cu 0,36% faţă de media săptămânală anterioară, la 1.836,63 $/tonă. Evoluţia favorabilă a cotaţiilor a fost determinată de anularea noilor norme de depozitare a metalului la LME. Propunerea oficialilor LME a avut în vedere diminuarea efectelor practicii ofertelor de finanţare pentru ca piaţa aluminiului să respecte legile pieţei, pentru a permite o evaluare reală a ofertei după şapte ani de excedent masiv.
Media stocurilor de metal alb a înregistrat o scădere uşoară, de doar 0,07% comparativ cu media săptămânală anterioară, la 5.325.868,75 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului, la Bursa din Londra, a crescut cu 1,07%, la 6.697,50 $/tonă, înregistrânduse cea mai mare creştere săptămânală de la sfârşitul lunii trecute.
Stocurile de cupru la Bursa din Londra au continuat să se reducă până la nivelul de 240.450 tone (-1,08%), vineri 25 aprilie a.c., comparativ cu ultima zi din săptămâna precedentă.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
Cotaţiile plumbului la LME au evoluat pe fondul posibilei restricţionări a ofertei de metal având în vedere evoluţiile din Ucraina. Depăşind pragul de 2.100 $/tonă, cotaţia media a plumbului a înregistrat o creştere de 2,01% faţă de media săptămânală precedentă, la 2.141,25 $/tonă.
Cererea susţinută pentru plumb în industria de fabricare a bateriilor auto şi în ofertele de finanţare s-a reflectat în diminuarea stocurilor la bursa londoneză, a căror medie săptămânală a înregistrat o scădere semnificativă, cu 2,99% faţă de media săptămânală anterioară, la 195.762,50 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Evoluţia favorabilă a cotaţiilor zincului la LME în intervalul 21-27 aprilie relevă că, piaţa zincului anticipează sporirea cererii, ca rezultat al măsurilor guvernamentale de stimulare a creşterii economice adoptate în China. Cotaţia medie a zincului a înregistrat o creştere de 1,06% faţă de media săptămânală anterioară, la 2.067,50 $/tonă, în timp ce stocurile de metal la bursa londoneză au scăzut substanţial, la 786.475 tone, nivel similar cu cel din a doua parte a lunii martie. Media stocurilor s-a diminuat cu 1,83% faţă de media săptămânală anterioară, la 791.618,75 tone.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 21-27 aprilie 2014, media cotaţiilor la nichel, la Bursa din Londra, a fost de 18.311,25 $/tonă, cu 3,34% mai mare comparativ cu intervalul 14-20 aprilie a.c., când s-a înregistrat 17.720,00 $/tonă.
Stocurile de nichel la bursa londoneză, în ultimele două săptămâni, au scăzut de la 279.966 tone înregistrate pe 14 aprilie 2014, la 277.734 tone în data de 25 aprilie a.c. (-2.232 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa de Metale din Londra, în perioada analizată, cotaţia medie a cositorului a înregistrat o majorare de 1,42%, comparativ cu cea din săptămâna anterioară, la 23.780 $/tonă, fapt ce s-a datorat sporirii importurilor Chinei.
Scăderea stocurilor de la LME, cu 9.450 tone la data de 25 aprilie 2014, a contribuit la diminuarea mediei săptămânale a acestora până la 9.456,25 tone sau cu 0,41% sub nivelul mediei din săptămâna precedentă, când s-a înregistrat 9.495 tone.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date I.E.M.
VI. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Aur
Preţul de referinţă al unciei fine de aur[1] a înregistrat două scăderi consecutive: cu 0,28% (la 1.306,06 $) în săptămâna 14‑20 aprilie şi cu 1,14% (la 1.291,19 $) în săptămâna următoare.
În tot acest timp, instabilitatea pieţelor valutare a continuat să exercite puternice presiuni pe piaţa de lingouri din Londra, unde valoarea unciei fine a evoluat în sens invers cu cea a indicelui compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK). Prin urmare, ieftinirea de la 1.325,75 $/u.f., în 14 aprilie, până la 1.285,25 $/u.f, pe 23 aprilie (-3%), a fost urmată de două zile consecutive de creştere, în urma cărora metalul a reuşit să recupereze 1% din scăderea ulterioară. În acest context, la închiderea fixingului londonez din 25 aprilie uncia fină de aur valora cu 1,3% mai puţin decât cu două săptămâni în urmă: 1.301,25 $, comparativ cu 1.318 $ în 11 aprilie.
În România, valoarea de referinţă a gramului de aur[2] a scăzut cu 0,51% (la 135,66 lei) în săptămâna 14‑20 aprilie şi cu 1,49% (la 133,64 lei) în săptămâna următoare. Pe parcursul acestei perioade, valoarea sa a evoluat în directă legătură cu cea a unciei fine pe piaţa din Londra, dar scumpirea din ultimele două zile ale intervalului analizat a fost plafonată de deprecierea dolarului SUA în raport cu moneda naţională. Prin urmare, pe 25 aprilie Banca Naţională a României anunţa un preţ cu 1,7% sub nivelul stabilit cu două săptămâni în urmă: 133,81 lei/gram, comparativ cu 136,09 în 11 aprilie.
Argint
Preţul de referinţă al unciei fine de argint[3] a scăzut cu 2,44% (la 19,55 $) în săptămânal 14‑20 aprilie, dar, în săptămâna următoare, a înregistrat o relativă stagnare (+0,05 %), la 19,56 $.
Metalul a început intervalul analizat pe trend descendent (19,46 $/u.f. în 14 aprilie, faţă de 20,09 $/u.f. pe 11 aprilie), a traversat o perioadă de uşoară redresare, în urma căreia s‑a scumpit cu aproape 2%, până la 19,77 $/u.f. în 22 aprilie, după care s‑a ieftinit brusc, cu 4% în doar două zile, până la 19,06 $/u.f.. În aceste condiţii, în ciuda puternicei redresări de vineri (+3%), la închiderea fixingului londonez din 25 aprilie uncia fină de argint valora cu 2% mai puţin decât cu două săptămâni în urmă: 19,66 $, comparativ cu 20,09 $ în 11 aprilie.
Platină
Preţul de referinţă al unciei fine de platină[4] a crescut cu 0,12% (la 1.445 $) în săptămâna 14‑20 aprilie, dar a scăzut cu 2,85 % în săptămâna următoare (la 1.403,75 $).
Puternic influenţat de evoluţia preţului aurului, metalul alb a început intervalul analizat pe trend ascendent (1.466 $/u.f. în 14 aprilie, faţă de 1.454 $/u.f. pe 11 aprilie), după care s‑a ieftinit în ritm alert, cu 5%, până la 1.394 $/u.f. pe 24 aprilie. Prin urmare, scumpirea cu aproape 2%, de vineri, a fost insuficientă pentru a compensa scăderea anterioară şi la închiderea fixingului londonez din 25 aprilie uncia fină de platină valora cu 2,5% mai puţin decât cu două săptămâni în urmă: 1.418 $, comparativ cu 1.454 $ în 11 aprilie.
Paladiu
Preţul de referinţă al unciei fine de paladiu[4] a crescut cu 2,23% (la 801,25 $) în săptămâna 14‑20 aprilie şi a scăzut cu 1,25% în săptămâna următoare (la 791,25 $).
Pe parcursul celor două săptămâni, metalul a cotat pe trendul platinei, dar amplitudinea corecţiilor de preţ a fost mult atenuată de temerile consumatorilor industriali cu privire la un posibil deficit major de ofertă. Astfel, după ce a început intervalul analizat printr‑o scumpire cu 2,4% (813 $/u.f. în 14 aprilie, de la 794 $/u.f. pe 11 aprilie), paladiul s‑a ieftinit cu 3% până pe 23 aprilie (la 786 $/u.f.), după care a înregistrat o nouă scumpire, cu 2,4%. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 25 aprilie uncia fină de paladiu valora cu 1,5% mai mult decât cu două săptămâni în urmă: 805 $, comparativ cu 794 $, în 11 aprilie.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase
SURSA: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu in coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)
VII. Piaţa Valutară şi Pieţele de Capital
AUTOR: Andrei Rădulescu
Cursul mediu al dolarului american s-a apreciat uşor în raport cu majoritatea monedelor din ţările dezvoltate, dar şi din ţările emergente şi în dezvoltare pe parcursul săptămânii trecute. Această evoluţie a fost determinată de dinamica indicatorilor macroeconomici comunicaţi pe parcursul săptămânii, dar şi de semnalele de reintensificare a tensiunilor din Ucraina (stat tampon între UE/NATO şi Rusia): ameninţările lansate de Statele Unite la adresa Rusiei, stat care pare să nu respecte Tratatele încheiate recent (Acordul de la Geneva). De asemenea, aşteptările privind continuarea procesului de „normalizare” a politicii monetare la şedinţa FED programată pe 29-30 aprilie au influenţat evoluţia cursului dolarului în perioada recentă.
Comparativ cu moneda unică europeană, dolarul a fluctuat uşor săptămâna trecută (apreciere cu 0,02%), situaţia din Ucraina, dar şi creşterea percepţiei de risc cu privire la sectorul tehnologic din Statele Unite, fiind contrabalansate de dinamica favorabilă a unor indicatori macroeconomici din Zona Euro (spre exemplu, indicatorii din sfera industriei prelucrătoare şi a sectorului de servicii, dar şi climatul de afaceri din Germania – indicatorul IFO).
De asemenea, cursul mediu al dolarului a crescut şi faţă de următoarele monede din ţările dezvoltate: francul elveţian (cu 0,3%), yen-ul nipon (cu 0,35%), dolarul canadian (cu 0,4%), coroana norvegiană (cu 0,4%), dolarul neo-zeelandez (kiwi) (cu 0,5%) şi dolarul australian (cu 0,65%).
Pe de altă parte, moneda americană a scăzut în medie cu 0,2% comparativ cu lira sterlină pe parcursul săptămânii trecute, evoluţie influenţată de dinamica favorabilă a unor indicatori macroeconomici ai Marii Britanii în luna martie.
În ceea ce priveşte cursul mediu al dolarului raportat la monedele ţărilor emergente se notează creşteri generalizate pe parcursul săptămânii trecute, remarcându-se aprecierea monedei americane faţă de ringgit-ul malaysian (cu 0,65%) şi rupia indiană (cu 0,86%).
Raportat la leul românesc cursul mediu al dolarului s-a depreciat cu aproximativ 0,1% săptămâna trecută, dinamică determinată de evoluţia EUR/USD (cvasistagnare) şi EUR/RON (scădere cu 0,1%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/USD şi EUR/RON.
Pieţe de capital
STATELE UNITE
Acţiunile la bursele americane s-au depreciat săptămâna trecută, pe fondul reintensificării tensiunilor din Ucraina, dar şi a informaţiilor din sfera unor companii. Indicele S&P 500 a scăzut cu 0,1%, până la 1 863,4 p., în timp ce indicele Dow Jones a pierdut 0,3%, până la 16 361,46 p., pe o volatilitate în intensificare cu 5,2% (indicatorul VIX). Companiile din sectorul telecomunicaţiilor au pierdut 3,6% din valoarea acţiunilor, pe fondul perspectivelor nefavorabile privind evoluţia rezultatelor pe termen mediu (dată fiind cererea în creştere pentru smartphone-uri): Verizon (3,5%), AT&T (4,3%). De asemenea, unele companii au consemnat scăderi importante ale cursului acţiunilor, după comunicarea rezultatelor financiare trimestriale şi/sau a previziunilor de rezultate pe termen scurt: Amazon (6,5%). Scăderi de peste 5% au consemnat săptămâna trecută şi unele companii din sectoarele internet şi tehnologie: Yahoo, TripAdvisor. Pe de altă parte, acţiunile unor companii au crescut, după comunicarea rezultatelor financiare trimestriale: Apple (9%). De asemenea, creşteri au înregistrat şi unele companii implicate în operaţiuni de fuziuni şi achiziţii: Mylan (11%), Zimmer Holdings (11%), Allergan (26%).
EUROPA
Titlurile europene au crescut săptămâna trecută, evoluţie determinată de unda de operaţiuni de fuziuni şi achiziţii, de dinamica unor indicatori macroeconomici, dar şi de informaţiile favorabile din sfera unor companii. Aceşti factori au contrabalansat impactul reintensificării tensiunilor din Ucraina. Indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a urcat cu 0,3%, până la 333,5 p.. Indicii CAC 40 şi FTSE 100 au crescut cu 0,3%, respectiv 0,9% pe parcursul săptămânii. Pe de altă parte, indicele german DAX 30 a pierdut 0,1%. Se notează dinamica cotaţiilor Alstom (+20%), evoluţie determinată de speculaţiile privind posibila preluare de către compania americană General Electric (ofertă estimată la peste 13 miliarde dolari). De asemenea, creşteri importante au consemnat şi acţiunile altor companii implicate în operaţiuni de fuziuni şi achiziţii: Scania (3,8%), Glaxo (6,2%), AstraZeneca (7,9%), Meda (15%). Nu în ultimul rând, creşteri au înregistrat şi companiile care au surprins pozitiv piaţa cu rezultatele financiare trimestriale şi/sau previziunile de rezultate pe termen scurt: Novozymes (6,8%), Electrolux (14%). Pe de altă parte, se menţionează declinul acţiunilor unor companii, după comunicarea rezultatelor financiare trimestriale: Philips (7%).
ASIA
Cotaţiile asiatice au consemnat evoluţii nefavorabile săptămâna trecută, ca urmare a reintensificării factorilor de risc din Ucraina, a preocupărilor cu privire la economia Chinei (ţară în care industria prelucrătoare s-a contractat pentru a 4-a lună la rând în aprilie), dar şi a informaţiilor din sfera unor companii. Indicele regional MSCI a scăzut cu 0,7%, până la 138,17 p.. Indicele nipon Topix a pierdut 0,3%, în timp ce indicii Kospi, Taiex, Hang Seng şi Shanghai Compozit au consemnat ritmuri de depreciere de 1,6%, 2,1%, 2,4%, respectiv 2,9%. Pe de altă parte, indicii BSE Sensex, Straits Times, NZX 50 şi ASX 200 au crescut cu 0,3%, 0,4%, 1%, respectiv 1,4%. Printre companiile care au consemnat scăderi importante săptămâna trecută se menţionează cele din sectorul bancar din China: Agricultural Bank of China (3,6%), Industrial&Commercial Bank of China (3,7%). De asemenea, o serie de companii s-au depreciat, pe fondul evoluţiei nefavorabile a rezultatelor financiare trimestriale şi/sau a previziunilor de rezultate pe termen scurt: Hyundai Motor (3,7%), China Mobile (4%). Nu în ultimul rând, scăderi mai ample au consemnat şi următoarele companii: Anhui Corp. (6%), Kansai Electric (7%), Samsung Heavy Industries (9%), BBMG (9,1%). Pe de altă parte, se menţionează evoluţia pozitivă a companiilor care sunt furnizori ai Apple, evoluţie determinată de dinamica favorabilă a rezultatelor trimestriale la compania americană: Catcher Technology (8,2%), Largan Precision (17%). De asemenea, acţiunile Resona Holdings au urcat cu 6,6%, după ce fondul de investiţii Greenlight Capital a cumpărat o participaţie.
ROMÂNIA
Indicii bursieri interni au scăzut depreciat săptămâna trecută, evoluţie determinată, în principal, de reintensificarea factorilor de risc din Ucraina. Indicele BET a pierdut 1,1%, până la 6 417,32 p., în timp ce indicele BET-C a scăzut cu 0,6%, până la 3 269,87 p.. Indicele BET-FI a consemnat un declin mai sever, de 2,5%, până la 27 384,01 p.. Titlurile FP au pierdut 0,4%, până la 0,806 RON, în timp ce cotaţiile BVB s-au depreciat cu 0,6%, până la 28,62 RON. Se notează declinul acţiunilor companiilor din sectorul bancar, evoluţie în ton cu a congenerelor europene: BRD (-0,6%, la 8,3 RON), BCC (-2,6%, la 0,0638 RON), TLV (-3,4%, la 1,735 RON) şi EBS (-2,3%, la 107,95 RON). Pe de altă parte, la nivelul sectorului energetic s-au consemnat evoluţii mixte, notându-se avansul acţiunilor Transelectrica cu 2,5%, la 18,8 RON, dar şi declinul titlurilor Transgaz cu 1,7%, la 199,55 RON. În sfera SIF-urilor s-au consemnat scăderi generalizate, cea mai amplă la SIF Moldova (-7%, la 1,206 RON).
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date I.E.M.
1 Media săptămânală a valorilor comunicate în după amiaza fiecărei zile de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
2 Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
3 Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
4 Media săptămânală a valorilor comunicate în după amiaza fiecărei zile de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).
