Tendinţe pe principalele pieţe internaţionale de mărfuri şi valutare în perioada 21 – 27 septembrie 2015

I. ŢIŢEI

AUTOR: Mariana Papatulică

În săptămâna 21-27 septembrie 2015, preţurile medii săptămânale ale celor două ţiţeiuri de referinţă pentru comerţul internaţional din emisfera nordică (în speţă Europa şi SUA) au marcat creşteri uşoare, de 0,36% în cazul WTI (SUA), la bursa Nymex din New York, la un nivel de 45,63 $/baril, şi de 0,87% în cazul Brent-ului (Marea Britanie), la 48,50 $/baril, la bursa ICE din Londra, ambele în tranzacţiile cu scadenţă în octombrie.

Deşi tendinţa preexistentă de declin a prevalat în cea mai mare parte a intervalului analizat, spre finalul săptămânii preţurile au primit un impuls pozitiv, sub influenţa: declaraţiilor optimiste ale preşedintei F.E.D. – Banca Centrală a SUA – cu privire la dinamica economiei Statelor Unite, care au dat speranţe în legătură cu creşterea cererii de ţiţei; informaţiilor referitoare la declinul, pentru a 4-a săptămână consecutiv, a numărului de platforme active din SUA pentru extracţia ţiţeiului; declinului cu circa 1,9 mil.barili a stocurilor de ţiţei şi cu 2,1 mil.barili a stocurilor de motorină ale SUA.

Noile declaraţii ale preşedintei F.E.D., Janet Yellen, care în cadrul discursului  său de joi, 24 septembrie, s-a pronunţat în favoarea creşterii ratelor dobânzii de politică monetară, în cursul acestui an, au reuşit să contracareze, cel puţin pe termen scurt, efectele negative ale informaţiei privind  restrângerea activităţii industriale în China, la cel mai scăzut nivel din martie 2009, pieţele reacţionând mai degrabă la tonul optimist privind economia americană decât la perspectiva unei contracţii a cererii de ţiţei a Chinei. „Comentariile Dnei Yellen au trimis imbolduri pe întreaga piaţă petrolieră, fapt care i-a determinat pe comercianţi să nu reacţioneze la factorii de risc”, a declarat economistul OCBC, Barnaba Gan.

EIA (Energy Information Administration) din SUA avertizează că preţurile persistent scăzute ale petrolului ar putea conduce la un declin pe termen lung al investiţiilor în sectorul de petrol şi gaze din amonte. Investiţiile în explorarea şi dezvoltarea unor noi rezerve sunt foarte sensibile la preţul ţiţeiului, iar evaluările privind impactul asupra mediului susţin că este din ce în ce mai probabil ca în perioada 2015-2020 să asistăm la investiţii în petrol şi gaze naturale substanţial mai reduse decât media anuală de 122 miliarde $ din perioada ciclului de vârf al investiţiilor, din anii 2005-2014.

Banca Barclays, într-un Raport privind ciclurile pieţelor de mărfuri, a afirmat că preţul ţiţeiului poate da avertismente timpurii asupra creşterii economice la nivel mondial şi asupra deciziilor privind rata dobânzii în SUA. „Scăderea preţurilor la petrol are o mare influenţă asupra procesului decizional, deoarece acestea ridică probleme legate de o potenţială deflaţie, dar şi pentru faptul că pot da un semnal mai clar de cerere globală mai slabă, decât datele macroeconomice disponibile”.

Unii analişti afirmă că preţurile petrolului nu ar fi atins încă pragul minim. Mai multe bănci, inclusiv Goldman Sachs şi ANZ şi-au revizuit în scădere previziunile de preţ, în această lună, argumentând că actuala „depresie” a preţurilor va dura până în 2016 sau 2017.

Cu toate acestea, există factori care pledează pentru o posibilă stabilitate sau chiar uşoară revenire a preţurilor: declinul stocurilor şi al activitaţii de foraj în SUA,  care indică o producţie de petrol mai redusă în viitor, precum şi faptul că fondurile speculative au continuat să-şi reducă „poziţiile scurte” pe pieţele la termen din SUA, în săptămâna trecută, semn că nu mai cred, în continuare, în noi scăderi de preţ. Pe partea cererii, volumul cererii de ţiţei al Chinei  a crescut în august, cu 10,2 %, pe o bază anuală, la 10,75 milioane de barili pe zi.

Iranul, a cărui iminentă revenire pe piaţa petrolieră poate cauza bulversări nu numai asupra preţului ţiţeiului, dar şi în plan geopolitic, al raporturilor de forţe în Orientul Mijlociu, a anunţat decizia sa de a amâna o conferinţă-cheie menită să-i faciliteze încheierea de noi contracte de explorare /exploatare a ţiţeiului. Conferinţa, programată iniţial pentru luna decembrie 2015, la Londra, va  avea loc în februarie 2016. Aceasta a fost deja amânată de mai multe ori, dar decizia de a o decala cu încă 2 luni este  dictată de momentul eliminării  sancţiunilor occidentale. Analiştii consideră că există o şansă ca decembrie să fie o lună cheie pentru eliminarea sancţiunilor, element determinant pentru consolidarea încrederii investitorilor. În privinţa noilor contracte petroliere va fi necesar încă un timp destul de îndelungat pentru determinarea gradului de atractivitate pe care îl va prezenta  Iranul pentru investiţiile companiilor internaţionale. In acest sens, guvernul iranian a lăsat să se înţeleagă că va opera o revizuire substanţială, de fond, a contractelor de concesiune care ar face investiţiile străine mult mai atractive.

II. GAZ NATURAL

AUTOR: Mariana Papatulică

Preţurile gazelor naturale în contractele futures, la bursa Nymex din New York, cu scadenţa în octombrie, au scăzut cu 3,75%, la o valoare medie săptămânală de 91,08 $/1000 m.c, în condiţiile în care temperaturile medii s-au situat peste media sezonieră uzuală, în cea mai mare parte a ţării, fapt care a limitat cererea de gaz  în sectorul casnic şi comercial.  In plus acumulările de gaz în stocuri s-au situat la un nivel ridicat, de 103 mld. pic.cub. (35 pic.cub=1 m.c), ceea ce a condus la un volum total al stocurilor de gaz cu 16% mai mare comparativ cu media ultimilor 5 ani.

***

Exporturile de gaze naturale prin conducte din Rusia şi Norvegia către Europa au crescut constant pe parcursul verii 2015, deoarece ţările europene au accelerat procesul de completare a stocurilor. Ţările europene au injectat în depozitele subterane un volum record de 1834 mld. pic.cub. (52,4 mld. m.c.), în intervalul 1 aprilie-22 septembrie 2015, pe fondul preţurilor joase ale gazelor naturale (cele mai mici din 2009). Volumul însumat al exporturilor ruseşti şi norvegiene de gaz către Europa a crescut cu 8% în trimestrul II  2015, faţă de nivelurile din primul trimestru. Acest lucru a fost determinat de creşterea cu 58% a exporturilor din Rusia în această perioadă, cu tarife de import ale gazelor naturale ruseşti franco-frontiera  germană în medie de 7,35 $/mil.BTU(258 $/1000 m.c), comparativ cu 9,36 $/ mil.BTU, în medie, în primele trei luni ale acestui an. Preţurile au scăzut în continuare, până la 6,66 $/ mil.BTU (233 $/1000 m.c.) în luna august, reflectând declinul preţurilor  petrolului, deoarece preţurile gazelor naturale din contractale de export-import sunt indexate în funcţie de preţul  acestuia.

Scăderea puternică a preţurilor  ţiţeiului în perioada august 2014 – august 2015 a avut un efect semnificativ asupra pieţelor europene de gaze naturale, unde comercializarea gazelor naturale se bazează în mare parte pe contracte pe termen lung, „legate” de preţurile ţiţeiului sau ale produselor petroliere, cu o inerţie de reflectare a acestora de  trei – nouă luni.

Începând cu luna martie a.c. exporturile din Rusia au crescut şi au rămas la un nivel ridicat în vară. Cele mai recente date lunare disponibile, din iulie, indică un volum al exporturilor ruseşti în medie de 11,9 mld. pic.cub/zi. În timp ce exporturile ruseşti spre Europa, care tranzitează Ucraina, prin conducta Drujba, au fost în scădere, exporturile prin conducta Nord Stream în Germania au atins un nivel record în acest an, fiind în creştere cu 55% şi respectiv 59% în iunie şi iulie, comparativ cu aceleaşi luni din anul trecut. Preţul de import pentru gazul rusesc franco-frontiera germană a scăzut cu mai mult de 30%, în intervalul aprilie-august 2015, comparativ cu anul precedent.

Exporturile de gaze naturale prin conductă din Norvegia către Europa au crescut cu 4% în  trimestrul II al anului 2015, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut  şi cu 9% în ianuarie-iulie 2015, pe bază anuală. Importurile suplimentare din Norvegia  au compensat scăderea importurilor din Olanda.

Stocurile de gaz din Europa au fost completate într-un ritm rapid peste vară şi în prezent se situează la 2578 mld pic.cub. Acumulările de gaz în stocuri între 1 aprilie si 22 septembrie, de 1834  mld.pic.cub, au fost cele mai mari din perioada  2010-2015. Rusia şi Norvegia vor continua să exporte volume mari de gaz şi în cele câteva săptămâni ale sezonului de stocare care au mai rămas, fiind susţinute de preţurile mai mici ale gazelor naturale, atât  spot cât şi contractuale, care se presupune că în următoarele câteva luni se vor menţine la nivelurile actuale.

Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere

Sursa: Baza de date I.E.M.

III. PRODUSE AGROALIMENTARE

Grâu

AUTOR: Emilia Bălan

În perioada 21 – 27 septembrie, la Bursa din Chicago, media cotaţiilor grâului american roşu moale nr. 2 a crescut cu 2,13% comparativ cu săptămâna precedentă, la 184,07 $/tonă.

Creşterea cotaţiilor grâului american a reflectat îmbinarea a doi factori conjuncturali, într-un moment aşteptat de fermierii din întreaga lume, care, la preţurile mici din acest an, nu reuşesc să-şi recupereze cheltuielile de producţie. Cei doi factori au fost: decizia unor state producătoare de a restrânge importurile de grâu de pe piaţa nord americană, pentru a proteja fermierii interni, şi prognozele meteorologice nefavorabile din ţările riverane Mării Negre şi Australia, zone principal producătoare de grâu.

De asemenea, prognozele meteorologilor privind evoluţia vremii din Ucraina şi Australia au creat temeri în rândul comercianţilor, deoarece cele două ţări deţin ponderi importante în clasamentul mondial al statelor producătoare de grâu (4% Ucraina şi 3,6% Australia). Dacă în Australia temperaturile foarte scăzute produc pagube însemnate culturilor de grâu, în Ucraina, Rusia şi alte ţări riverane Mării Negre, seceta persistentă întârzie etapa de însămânţare a grâului de iarnă.

Porumb

AUTOR: Emilia Bălan

Media cotaţiilor porumbului american galben nr. 2, la Bursa din Chicago, a fost de 151,07 $/tonă, în scădere cu 0,43% comparativ cu intervalul anterior.

În săptămâna analizată, cotaţiile porumbului american au recuperat scăderea înregistrată în săptămâna anterioară. Astfel, vineri, 25 septembrie, la închiderea bursei, cotaţia porumbului american a ajuns la 153,14 $/tonă, valoare apropiată de cea din primele zile ale săptămânii precedente (153,73 $/tonă pe 15 septembrie).

Stagnarea cotaţiilor porumbului american reflectă un nivel al stocurilor mondiale destul de ridicat, de aproximativ 197 milioane tone în sezonul actual (2014/15), ce se va încheia pe 30 septembrie a.c., cu 12% mai mare faţă de sezonul anterior. Cu toate acestea, prognozele Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA) arată un deficit de porumb de circa 7,5 milioane tone în 2015/16, ceea ce poate determina o creştere a cotaţiilor în perioada următoare.

Ulei şi Boabe de Soia

AUTOR: Eufrosina Mereoru

La Bursa din Chicago, în intervalul 21 – 27 septembrie 2015, preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au avut evoluţii diferenţiale. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia a scăzut cu 1,22% faţă de săptămâna precedentă, la 320,18 $/tonă, iar cotaţia uleiului de soia s-a situat la 589,44 $/tonă, cu 0,68% mai mult faţă de cotaţia săptămânii precedente, când s-a înregistrat 585,47$/tonă.

Potrivit celui mai recent Raport al Departamentului American al Agriculturii (septembrie 2015), în sezonul 2014/15, , exporturile de ulei de soia ale Argentinei se vor ridica la 4,925 milioane tone, nivel susţinut de o producţie internă estimată la 7,525 milioane tone. De remarcat că Argentina se află pe primul loc în clasamentul mondial al exportatorilor şi pe locul 4 în cel al producătorilor de ulei de soia.

Zahăr

AUTOR: Simona Zamşa

În perioada 21 – 27 septembrie 2015, la Bursa de la Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat s-a diminuat cu 1,82%, la 346,42 $/tonă. În pofida scăderii mediei săptămânale, trendul săptămânii analizate a fost mai mult de creştere. Pe parcursul perioadei analizate, cotaţiile zilnice au înregistrat scăderi faţă valorile săptămânii anterioare în primele 2 zile şi creşteri accentuate în următoarele 3 zile.

În intervalul analizat, preţurile zahărului au oscilat între un nivel minim de 340,30 $/tonă, atins pe 22 septembrie, şi un nivel maxim de 360 $/tonă, pe 25 septembrie. În prima parte a săptămânii, cererea a fost diminuată, investitorii fiind influenţaţi de majorarea cotei de export a Indiei, al doilea exportator mondial. Factorul de creştere al preţurilor din următoarele zile de tranzacţionare îl reprezintă prognoza privind scăderea producţiei principalului producător şi exportator mondial, Brazilia, din cauza vremii nefavorabile, precum şi procesarea unei cantităţi mai reduse de zahăr.

Cafea

AUTOR: Anca Dragomirescu

În intervalul 21-27 septembrie 2015, media cotaţiilor la cafea Arabica a fost de 2.584,26 $/tonă, cu 2,24% mai mult  faţă de săptămâna anterioară.

La sortimentul de cafea Robusta, media cotaţiilor a fost de 1.549,20 $/tonă în intervalul analizat, cu 1,39% mai puţin comparativ cu săptămâna precedentă.

Cacao

AUTOR: Anca Dragomirescu

Media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.411,13 $/tonă în perioada 21-27 septembrie 2015, cu 0,47% mai mult comparativ cu intervalul 14-20 septembrie a.c..

În perioada 21-27 septembrie 2015, media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 3.301,40 $/tonă, cu 1,21% mai mult faţă de intervalul precedent.

Bumbac

AUTOR: Simona Zamşa

În săptămâna 21 – 27 septembrie, preţurile celor două sorturi de bumbac au scăzut. La Bursa din Liverpool, cotaţia medie a  bumbacului Index “A” s-a redus cu 3,47%, la 1.474,26 $/tonă, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi s-a situat la 1.304,74 $/tonă, cu 4,68% mai puţin faţă de cotaţia săptămânii anterioare.

Existenţa unor disponibilităţi mondiale ridicate, acumulate în ultimele sezoane, determină investitorii să fie reticenţi în achiziţionarea unor cantităţi însemnate de bumbac. De asemenea, reducerea importului chinez este un factor de scădere a preţurilor, în special pe piaţa americană.

La bumbacul Index „A” preţurile au oscilat între 1.464,12 $/tonă şi 1.485,07 $/tonă, iar la bumbacul american, nivelul minim a fost de 1.294,34 $/tonă, iar cel maxim de 1.317,49 $/tonă.

Potrivit celui mai recent raport al Departamentului American al Agriculturii (USDA-), din septembrie a.c., în sezonul 2014/15, care s-a încheiat la 31 iulie 2015, producţia de bumbac a Statelor Unite a fost estimată la 3,55 milioane tone, înregistrând o majorare de 26% faţă de 2013/14, iar exportul american la 2,45 milioane tone, nivel cu 7% mai mare comparativ cu cel din sezonul anterior.

Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare

Sursa: Baza de date I.E.M.

IV. METALE NEFEROASE

Aluminiu

AUTOR: Florela Stoian

Cotaţiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange – LME) au revenit sub pragul de 1.600 $/tonă în intervalul analizat, pe fondul creşterii lente a cererii şi a supraofertei existente pe piaţa mondială. Declinul sever al cotaţiilor, la un nivel comparabil cu cel din luna august, a determinat scăderea mediei săptămânale cu 1,74% faţă de media săptămânală anterioară, la 1.577,90 $/tonă. O redresare a preţului aluminiului la peste 1.700 $/tonă va fi posibilă pe termen scurt, dacă oferta se va diminua prin închideri sau reduceri ale capacităţii de producţie a metalului alb.

Scăderea stocurilor cu 43.525 tone evidenţiază utilizarea metalului în special în oferte de finanţare, practică încurajată de declinul cotaţiilor. Media săptămânală a stocurilor a scăzut cu 0,82% faţă de media săptămânală anterioară, la 3.207.070 tone.

Cupru

AUTOR: Emilia Manole

În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) a înregistrat o scădere semnificativă, respectiv de 3,89%, la 5.130,80 $/tonă. În ultimele zile ale săptămânii, cotaţia cuprului a scăzut sub nivelul de 5.300 $/tonă (până la 5.046$/tonă), pentru ca vineri să se înregistreze cea mai mare reducere săptămânală de la mijlocul lunii ianuarie a.c.. Motivul acestei evoluţii este reprezentat de aprecierea dolarului în raport cu moneda euro, dar şi de reducerea cererii din China. În cursul săptămânii, preşedinta Sistemului Federal  de Reserve (FED) a declarat că, până la sfârşitulul anului, ratele dobânzilor se vor majora, cu menţiunea că normalizarea monetară se va realiza treptat.

Stocurile de cupru la Bursa din Londra au continuat să se reducă, media lor săptămânală diminuându-se cu 2,39% faţă de săptămâna anterioară, la 328.260 tone.

Plumb

AUTOR: Florela Stoian

Cotaţia medie a plumbului la LME a scăzut în intervalul analizat, cu 0,54% faţă de media săptămânală anterioară, la 1.673,70 $/tonă, deşi cotaţiile zilnice s-au menţinut în aceeaşi marjă de 1.600-1.700 $/tonă ca şi în săptămâna anterioară. Scăderea uşoară a cotaţiei medii săptămânale a fost determinată de cererea slabă pentru plumb în sectorul construcţiilor şi în industria auto din ţările emergente. Evoluţia preţului plumbului va fi în continuare caracterizată de volatilitate ridicată, după ce Banca F.E.D. din SUA a anunţat că va creşte rata dobânzii de bază, ca măsură ce vizează accelerarea creşterii economice.

Stocurile de plumb la LME au scăzut,  media lor săptămânală diminuându/se  cu 0,81%  faţă de media săptămânală anterioară, la 164.935 tone. Pe termen scurt şi mediu, reducerea capacităţii miniere de plumb şi creşterea previzionată a cererii mondiale cu 1,1% în 2015 vor determina revenirea preţurilor în marja de 1.700-1.800 $/tonă în ultimul trimestru al acestui an.

Zinc

AUTOR: Florela Stoian

Cotaţiile zincului la LME au oscilat între 1.619,50 -1.654,50 $/tonă, pe fondul datelor economice negative ce evidenţiază o scădere a cererii pentru zinc în ţările emergente (China, Brazilia, India) şi al existenţei stocurilor mari din China. Cotaţia medie săptămânală a înregistrat o scădere semnificativă, de 4,05% faţă de media săptămânală anterioară, la 1.641,40 $/tonă. Deşi preţul zincului  a fost previzionat să depăşeasă 2.000 $/tonă în 2015, ca efect al diminuării ofertei miniere după închiderea minelor Century (Australia) şi Lisheen (Irlanda), cei mai mulţi analişti şi-au revizuit în jos prognozele de preţ pentru zinc în acest an, ca urmare a ritmului mai lent de creştere economică din China – cel mai mare consumator al lumii.

Stocurile de zinc la LME au înregistrat o scădere cu 13.275 tone în intervalul analizat, iar media săptămânală a acestora s-a diminuat cu 1,46% faţă de media săptămânală anterioară, la 599.990 tone.

Nichel

AUTOR: Anca Dragomirescu

În perioada 21-27 septembrie 2015, media cotaţiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 9.746,00 $/tonă, cu 1,59% mai puţin comparativ cu intervalul precedent.

Stocurile de nichel la bursa londoneză au crescut, de la 454.122 tone înregistrate pe 21 septembrie 2015 la 454.812 tone în data de 25 septembrie, a.c.

Cositor

AUTOR: Eufrosina Mereoru

La Bursa de Metale din Londra, în săptămâna analizată, cotaţia medie a cositorului a înregistrat o scădere, de 2,62%, comparativ cu intervalul precedent, la 15.235 $/tonă. Preţurile cositorului au oscilat între o valoare maximă de 15.350 $/tonă (21 sept. a.c.) şi una minimă de 15.050 $/tonă (22 sept. a.c.).

Stocurile de cositor la LME au atins cel mai mic nivel din ultimii 8 ani, coborând sub pragul de 5.100 tone (25 sept. 2015). Nivelul mediu al stocurilor de cositor în săptămâna analizată a fost de 5.122 tone, situându-se cu 1,22% sub cel din intervalul precedent .

Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase

Sursa: Baza de date I.E.M.

V. METALE PREŢIOASE

AUTOR: Dana Ghiţac

Săptămâna a fost marcată de menţinerea interesului investitorilor pentru activele „de refugiu” (care a stimulat achiziţiile de aur), de datele despre evoluţia economiei SUA şi a Chinei (care au diminuat cererea de argint), precum şi de amplificarea scandalului legat de cel mai mare producător auto mondial („emblema” tehnologiei germane), grupul Volkswagen AG, resimţită extrem de puternic pe piaţa platinii şi a paladiului.

În aceste condiţii, pe pieţele din Londra, aurul a cotat la cele mai ridicate niveluri din ultima lună, valoarea unciei fine de argint a revenit sub pragul de 15 $, platina a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani şi opt luni, în timp ce paladiul s‑a scumpit  cu 10% pe parcursul unei singure săptămâni (cea mai puternică creştere de acest gen înregistrată în ultimii doi ani şi jumătate):

Ø Aurul a început săptămâna analizată în scădere (ieftinindu‑se cu 2% în primele două zile, până la 1.122,90 $/u.f. pe 22 septembrie). Corecţia de preţ, datorată impactului „psihologic” pe care l‑au avut marcările de profit generate de puternica scumpire din 18 septembrie, a fost însă urmată de o nouă relansare – provocată de ştirea despre politica agresivă de achiziţii de aur a băncilor centrale din Rusia şi Kazahstan, care, asemenea celor din China, Iordania şi Emiratele Arabe Unite, au profitat de ieftinirea accentuată a metalului galben pentru a‑şi spori, lună de lună, rezervele strategice. Prin urmare, în următoarele două zile aurul s‑a scumpit cu 3%, cotând, joi, la cel mai ridicat nivel din ultima lună (1.154,50 $/u.f.). Astfel, deşi a încheiat intervalul analizat printr‑o nouă ieftinire (intervenită după ce preşedinta Fed, Janet Yellen, a afirmat că Banca Centrală a SUA nu a renunţat la ideea de a majora ratele dobânzii până la sfârşitul anului), la închiderea fixingului londonez din 25 septembrie uncia fină^[1] de aur valora cu aproape 1% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.146,65 $, comparativ cu 1.141,50 $ în 18 septembrie. În aceste condiţii,, preţul de referinţă al unciei fine de aur^[2] a crescut cu 1,81% în termeni de medii săptămânale, la 1.137,73 $.

În România, aprecierea dolarului american în raport cu moneda naţională a accentuat impactul scumpirii unciei fine pe piaţa din Londra, de aşa manieră încât pe 25 septembrie Banca Naţională a României anunţa un preţ cu peste 3% mai mare decât cel stabilit cu o săptămână în urmă (145,90 lei/gram, comparativ cu 141,05 lei/gram în 18 septembrie), iar preţul de referinţă al gramului de aur^[3] a crescut cu 2,89% comparativ cu săptămâna anterioară, la 144,00 lei.

Ø Argintul, pentru care cea mai mare parte din cererea mondială se datorează  consumului sectoarelor industriale din China (31% din total), SUA (23%) şi Japonia (12%), a fost sensibil afectat de ştirile dezamăgitoare despre ritmul de creştere economică a acestor ţări. Din această cauză, metalul a început în scădere intervalul analizat (15,18 $/u.f. pe 21 septembrie) şi a continuat să se ieftinească şi în următoarele trei zile, astfel încât joi cota la doar 14,79 $/u.f.. Scăderea din această perioadă, de 3%, a fost urmată de o uşoară redresare, dar la închiderea fixingului londonez din 25 septembrie argintul valora cu aproape 2% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (14,99 $/u.f., comparativ cu 15,26 $/u.f., în 18 septembrie). Cu toate acestea, în termeni de medii săptămânale preţul de referinţă al unciei fine de argint^[4] a crescut cu 1,90%, la 14,94 $.

Ø Platina este utilizată în mare parte (41% din cererea totală) in industria auto, fiind convertorul catalitic care permite arderea completă a gazelor nocive emise de motoarele diesel. Din această cauză, vestea că autovehiculele care funcţionează cu motorină poluează, de fapt, mai mult decât specifică producătorii (iniţial, unele modele Volkswagen, acum şi Daimler, care a anunţat că recheamă în service aproximativ 11.000 de microbuze Mercedes-Benz pentru a remedia o serie de probleme apărute la dispozitivul care monitorizează emisiile de gaze) a amplificat de aşa manieră temerile legate de o posibilă scădere a vânzărilor de autovehicule pe motorină (ceea ce ar însemna şi scăderea cererii de platină) încât metalul alb s‑a ieftinit în ritm alert. Platina a început săptămâna la 972 $/u.f. şi, după ce a cotat în scădere până la 735 $/u.f. (cel mai scăzut nivel înregistrat de la sfârşitul lunii ianuarie 2009), a încheiat‑o la 945 $/u.f. (la închiderea fixingului londonez din 25 septembrie, când valora cu peste 4% mai puţin decât cu o săptămână în urmă – 988 $/u.f. în 18 septembrie). În aceste condiţii, preţul de referinţă al unciei fine de platină^[5] a scăzut cu 1,82% comparativ cu săptămâna anterioară, la 947,00 $.

Ø Paladiul, susţinut de cererea producătorilor de catalizatori antipoluanţi pentru motoarele clasice (principalii utilizatori de paladiu), care mizează pe o creştere din ce în ce mai mare a vânzărilor de autovehicule pe benzină, s‑a scumpit extrem de puternic după ce Volkswagen a recunoscut că a manipulat emisiile şi la maşinile diesel vândute în Europa (cu 13%, de marţi până vineri). Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 25 septembrie paladiul valora cu 10% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 672 $/u.f., comparativ cu 611 $/u.f., în 18 septembrie, iar preţul de referinţă al unciei fine de paladiu^[5] a crescut cu 5,17% în termeni de medii săptămânale, la 630,20 $.

Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată

Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com

NOTE:

*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)

**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:

ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)

ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)

AUTOR: Andrei Rădulescu

Piaţa valutară

Cursul mediu al dolarului american  a consemnat aprecieri generalizate, atât în raport cu monedele din ţările dezvoltate, dar şi faţă de monedele din statele emergente şi în dezvoltare, pe parcursul săptămânii trecute.

Această evoluţie a fost determinată, în principal, de semnalele de politică monetară din Statele Unite. De asemenea, evoluţiile macroeconomice din principalele blocuri economice ale lumii, precum şi fluctuaţiile din pieţele de acţiuni, titluri de stat şi materii prime s-au resimţit pe piaţa valutară în săptămâna 21-25 septembrie.

Evenimentul macroeconomic al săptămânii a fost discursul d-nei Yellen, Preşedinte Sitemuluil Federal de Decizie (F.E.D) la Universitatea Massachusetts, în cadrul căruia a subliniat faptul că banca centrală din SUA este pregătită să iniţieze ciclul de majorare a ratei de dobândă de politică monetară până la finalul anului curent. De asemenea, d-na Yellen a considerat că economia mondială este suficient de rezistentă pentru a face faţă turbulenţelor din pieţele emergente.

În ceea ce priveşte indicatorii macroeconomici s-au consemnat evoluţii mixte săptămâna trecută, în Statele Unite, se evidenţiază o accelerare a creşterii economice, iar în Zona Euro, o deteriorare a indicatorilor de avansaţi,. Pe de altă parte, indicatorii macroeconomici au continuat să încetinească ritmul în China (a doua economie a lumii): Industria prelucrătoare a înregistrat în septembrie cel mai scăzut ritm de mai bine de şase ani, conform indicatorului PMI.

Pe pieţele de titluri de stat s-au consemnat evoluţii divergente ale ratelor de dobândă pe scadenţa 10 ani în săptămâna 21-25 septembrie: creştere uşoară în Statele Unite, scădere în Germania.

Pe pieţele de acţiuni percepţia de risc s-a intensificat săptămâna trecută, evoluţie influenţată, atât de factori macroeconomici, precum şi de ştirile din sfera companiilor (scandalul Volkswagen, cu impact asupra industriei auto mondiale).

În acest context, dolarul american s-a apreciat, în medie, cu 1% faţă de euro pe parcursul săptămânii trecute. De asemenea, moneda americană a crescut şi faţă de valutele din sfera de influenţă a euro: coroana daneză (cu 1%), coroana suedeză (cu 1,7%).

Se evidenţiază, însă, aprecierea cursului mediu al dolarului american faţă de coroana norvegiană, cu 2,4% săptămâna trecută, evoluţie influenţată şi de faptul că Banca Centrală din Norvegia a redus rata de dobândă de referinţă de la 1% la 0,75% la şedinţa de politică monetară (pentru a încuraja economia afectată de scăderea cotaţiilor internaţionale la ţiţei), decizie care a surprins aşteptările pieţelor.

Nu în ultimul rând, moneda americană s-a apreciat în săptămâna 21-25 septembrie şi raportat la francul elveţian (cu 0,5%), dolarul canadian (cu 0,7%), lira stelină (cu 1,1%), dolarul australian (cu 1,5%) şi kiwi neo-zeelandez (cu 1,5%).

Pe de altă parte, moneda americană a scăzut faţă de yen-ul japonez, în medie, cu 1,3% săptămâna trecută.

În ceea ce priveşte monedele din ţările emergente şi în dezvoltare se notează aprecierea dolarului american faţă de real-ul brazilian, cu 4,8% săptămâna trecută, pe fondul ieşirilor de capital din prinicipalele economii sud-americană, determinate de neîncrederea în perspectivele de evoluţie a finanţelor publice.

Totodată, dolarul american a crescut cu 1,3% faţă de ringgit-ul malaysian şi cu 1,7% raportat la peso mexican, pe parcursul săptămânii trecute.

Raportat la leul românesc, dolarul american s-a apreciat, în medie, cu 2,4% săptămâna trecută, evoluţie determinată de dinamica cursurilor EUR/USD (depreciere cu 1%) şi EUR/RON (scădere cu 0,1%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/USD şi EUR/RON.

Pieţe de capital

Pieţele internaţionale de acţiuni au consemnat evoluţii nefavorabile săptămâna trecută, determinate, atât de evoluţiile macroeconomice din principalele blocuri economice ale lumii, precum şi de informaţiile din sfera companiilor. De asemenea, evoluţiile din pieţele de titluri de stat, valute şi materii prime s-au resimţit pe bursele de valori în săptămâna 21-25 septembrie.

Din perspectiva macroeconomică s-au consemnat evoluţii mixte ale indicatorilor comunicaţi săptămâna trecută, atât în Statele Unite, dar şi în Zona Euro. În Statele Unite se evidenţiază dinamica puternică PIB-ului din trimestrul II (ritm anualizat de 3,9%), într-o evoluţie la care şi-au adus contribuţia pozitivă, atât cererea internă, dar şi cererea externă netă.

În Zona euro, indicatorul PMI compozit, care reprezintă un barometru pentru dinamica industriei prelucrătoare şi a sectorului de servicii, a consemnat în trimestrul III cea mai bună evoluţie din ultimii patru ani. Totodată, climatul de afaceri din Germania s-a ameliorat înainte de declanşarea scandalului VolksWagen. Pe de altă parte, încrederea consumatorilor europeni s-a deteriorat în septembrie, iar Agenţia Moody’s a redus rating-ul Franţei la Aa2 cu perspectiva negativă.

În China, indicatorii macroeconomici au continuat să se deterioreze: industria prelucrătoare a înregistrat în septembrie cel mai scăzut ritm din perioada primului val al Marii Recesiuni – 2008/2009). Cu toate acestea, în cadrul discursului susţinut la vizita din Statele Unite, Preşedintele Chinei a subliniat că a doua economie a lumii va creşte cu aproximativ 7% an/an, autorităţile responsabile cu implementarea politicilor economice dispunând de instrumente pentru a evita scenariul unei aterizări forţate.

Din perspectiva monetară, în discursul susţinut la Universitatea Massachusetts d-na Yellen (Preşedinte al F.E..D) a subliniat faptul că banca centrală intenţionează să majoreze rata de dobândă de referinţă până la finalul anului curent. Pe de altă parte, în discursul susţinut în Parlamentul Europenea, Preşedintele Băncii Centrale Europene, dl. Mario Draghi, a menţionat că nu sunt iminente noi măsuri de relaxare monetară în Zona Euro.

La nivelul companiilor, atenţia săptămânii s-a focusat pe scandalul VolksWagen, sectorul auto consemnând scăderi severe la bursele internaţionale.

Pe pieţele de titluri de stat s-a consemnat o consolidare, în aşteptarea unor noi semnale din prima economie a lumii (cum ar fi cele din piaţa forţei de muncă, care vor fi comunicate de Departamentul Muncii pe 2 octombrie). În Statele Unite, rata de dobândă la titlurile de stat la 10 ani a crescut cu 1,5%, la 2,166% săptămâna trecută. Pe de altă parte, în Germania, rata de dobândă la titlurile de stat la 10 ani a scăzut cu 2,1%, la 0.651% în săptămâna 21-25 septembrie.

În acest context, indicele MSCI calculat de Morgan Stanley pentru pieţele globale a scăzut cu 2,5%, la 384,3 puncte săptămâna trecută (declin cu 7,9% de la începutul anului). Se evidenţiază declinul mai sever din pieţele emergente, indicele MSCI pentru această categorie scăzând cu 4,9%, la 789,1 puncte (-17,5% de la începutul anului curent). Indicele MSCI pentru pieţele dezvoltate a scăzut cu doar 2,2%, la 1 594,7 puncte în săptămâna 21-25 septembrie (scădere cu 6,7% de la începutul anului).

În Statele Unite, indicele Dow Jones a scăzut cu 0,4%, la 16 314,7 puncte, iar indicele S&P 500 a pierdut 1,4%, la 1 931,3 puncte săptămâna trecută.

În Europa, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a încheiat săptămâna 21-25 septembrie cu un declin de 1,5%, la 349,3 puncte.

Nu în ultimul rând, indicele MSCI Asia Pacific a scăzut cu 3,3%, la 125,1 puncte săptămâna trecută.

Pe de altă parte, în România, indicele BET a crescut cu 1,1%, la 7 190,4 puncte în săptămâna 21-25 septembrie.

Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar

Sursa: Baza de date I.E.M.

Coordonatori: dr. Maria CARTAS, Cornel ALBU