Tendinţe pe principalele pieţe internaţionale de mărfuri şi valutare în perioada 22 – 28 iunie 2015

I. ŢIŢEI

AUTOR: Mariana Papatulică

În săptămâna 22-28 iunie 2015, preţurile ţiţeiului pe pieţele la termen internaţionale au înregistrat evoluţii diferenţiate, în termeni de medii săptămânale, respectiv o creştere cu 0,51% în cazul WTI (SUA), la bursa Nymex din New York, la o valoare de 60,20 $/baril, şi respectiv, un uşor declin, de 0,33%, în cazul Brent (Anglia), la 63,55 $/baril, la bursa ICE din Londra, ambele în contractele cu termen de livrare iulie a.c.

Scăderea preţului ţiţeiului Brent a survenit pe fondul incertitudinilor referitoare la rezultatul negocierilor dintre Grecia şi principalii creditori (UE şi FMI) privind un acord pentru evitarea intrării acesteia în incapacitate de plată, dar şi al perspectivei menţinerii supraofertei de ţiţei pe piaţă. Jim Williams, preşedinte al agenţiei de informaţii petroliere, WTRG Economics (SUA), afirma că „factorii fundamentali ai pieţei ţiţeiului se află într-un dezechilibru accentuat, în sensul că lumea rămâne „inundată” cu ţiţei”.

Astfel, în ipoteza destul de probabilă în care acordul dintre Iran şi principalele puteri occidentale se va încheia în următoarele câteva luni, Iranul şi-ar putea suplimenta exporturile de ţiţei pe piaţa internaţională, cu încă 400.000 de barili pe zi, volum care ar putea urca la peste 1 milion de barili pe zi anul viitor. La aceasta se mai adaugă faptul că Irakul a reuşit să înregistreze majorări semnificative ale producţiei de ţiţei, suplimentând cu câteva sute de mii de barili pe zi livrările către piaţa globală, în prima parte a acestui an. Libia reprezintă o altă sursă de sporire a ofertei de ţiţei pe piaţa internaţională. După ce întreruperea livrărilor prin mai multe porturi libiene a blocat exporturile de ţiţei din Africa de Nord timp de mai bine de 1 an şi jumătate, unele dintre acestea şi-ar putea relua activitatea în scurt timp, ceea ce va adăuga încă câteva sute de mii de barili pe zi la oferta globală.

Tendinţa de declin a preţurilor Brent-ului a fost atenuată, însă, de o serie de evenimente cu caracter geopolitic: un atentat sinucigaş al militanţilor statului islamic, în Kuweit, care a ridicat temeri cu privire la securitatea aprovizionării cu ţiţei din Orientul Mijlociu; un atac terorist în Franţa, uciderea a 28 de persoane în Tunisia, inclusiv turişti occidentali, şi a cel puțin 145 de civili în nordul Siriei, de asemenea de către militanţi ai statului islamic.

Preţul ţiţeiului WTI s-a aflat sub incidenţa predominantă a unor factori locali, cu efect contradictoriu: pe de o parte, declinul stocurilor de ţiţei ale SUA în săptămâna anterioară celei analizate, cu 4,9 milioane de barili, care a avut ca efect o uşoară stimulare a preţurilor; pe de altă parte, raportul Energy Information Administration privind o uşoară redresare a producţiei de ţiţei a SUA, cu 15.000 barili/zi, în săptămâna precedentă, la 9,6 milioane barili/zi, evoluţie care vine în contradicţie cu propria predicție conform căreia producţia de ţiţei va scădea atât în iunie cât şi în iulie şi care a avut ca efect atenuarea tendinţei de creştere a preţurilor.

Câţiva factori îşi vor pune amprenta asupra evoluţiei pieţei ţiţeiului pe termen scurt: modul în care va fi soluţionată situaţia financiară a Greciei, acordul dintre Iran şi statele occidentale, evoluţia economiei chineze, al doilea mare consumator de ţiţei pe plan mondial.

Un acord în privinţa datoriei Greciei ar evita turbulenţele de pe pieţe, în sensul că ar împiedica declinul preţurilor ţițeiului, deoarece economia şi moneda euro Europa ar „scăpa” de o deteriorare mai profundă. Preţurile ţiţeiului prezintă încă semne de slăbiciune din cauza dolarului puternic.

Cele mai recente date referitoare la producţia industrială din China indică o activitate slabă de mai multe luni Indicele de „manufacturare” din China a coborât la nivelul de 49,6 în luna iunie, în condiţiile în care o cifră sub 50,0 indică o contracție economică.

Negocierile în privinţa programului nuclear al Iranului se apropie de sfârşit.Cu numai câteva zile înainte de termenul-limită prevăzut pentru încheierea unui acord (30 iunie), atât SUA cât şi diplomații iranieni au semnalat disponibilitatea de a finaliza acest acord istoric. Deşi există încă puncte conflictuale, un înalt oficial american a declarat că există indicii potrivit cărora „lucrurile se află pe un făgaş foarte bun cu Iranul”. Cu toate acestea, la începutul săptămânii analizate, liderul suprem al Iranului, ayatolahul Khamenei, s-a referit, la aceste negocieri în termeni duri. El a cerut eliminarea sancţiunilor în aceeaşi zi în care se semnează acordul, aspect cu care SUA nu va fi cel mai probabil de acord. Khamenei a subliniat, de asemenea, opoziția sa la solicitarea SUA de a se permite accesul inspectorilor internaţionali la instalaţiile nucleare din țară, afirmând de asemenea că îngheţarea timp de un deceniu a programului nuclear al Iranului a fost inacceptabilă. Comentariile lui Khamenei au pus într-o lumină mai puţin favorabilă viitorul acordului.

British Petroleum (BP) este de părere că industria petrolieră se va confrunta mai mulţi ani cu preţuri scăzute ale ţiţeiului şi că firmele din domeniul extracţiei petroliere trebuie să găsească o modalitate de a se adapta acestei realităţi. Economistul-şef al BP, Mark Finley, a declarat că pentru companiile petroliere ar fi prudent ca „cel puţin timp de doi ani, să-şi adapteze operaţiunile la realitatea dominantă în care se află în prezent”. Pe de altă parte, acelaşi specialist a mai afirmat că, deşi ţiţeiul de şist din SUA a provocat schimbări importante pe pieţele de energie, „ar putea fi prematur să se scrie necrologul OPEC”, argumentând că „OPEC este relevant prin alegerea făcută de a nu acționa, în sensul deciziei de non-intervenţie pe piaţă, pentru a susţine preţul ţiţeiului, după cum a fost relevant şi prin politica anterioară de intervenţie”. „Pentru companiile petroliere majore va urma o perioadă de mai mulți ani în care, din cauza preţurilor slabe, vor înregistra pierderi, dar acestea nu vor prezenta nici un fel de ameninţare existenţială. Acest lucru nu este valabil însă şi pentru unele companii de extracţie mai mici, foarte îndatorate, din industria de hidrocarburi din şisturi din SUA”.

II. GAZ NATURAL

AUTOR: Mariana Papatulică

Preţurile gazului natural, pe piaţa la termen din New York, NYMEX, în tranzactiile cu termen de livrare în iulie, au scăzut în medie cu 2,47%, la un nivel de 97,72 $/1000 m.c., pe fondul cererii diminuate din partea sectorului producător de electricitate din SUA şi al creşterii producţiei interne de gaz de şist.

În Marea Britanie, consiliul local din Lancashire County a respins o autorizație pentru un proiect de gaze de şist. Decizia va întârzia, dacă nu va periclita chiar în întregime,  speranţele legate de gazele de şist din Marea Britanie. Cuadrilla Resources, una din companiile implicate în explorarea/exploatarea gazelor de şist, în acestă ţară, a sperat să dezvolte în Marea Britanie primul proiect major de gaze de şist, prin fracturare hidraulică. Lancashire a respins în cele din urmă autorizaţia, din cauza riscului major de poluare sonoră cauzată de traficul prea intens de camioane de gabarit mare în zonă. Cuadrilla așteaptă încă o decizie privind un al doilea permis, prevăzut să fie emis la 29 iunie.

Menţionăm că guvernul britanic condus de prim-ministrul David Cameron a promovat fracturarea și dezvoltarea gazelor de şist mult mai ferm în raport cu restul Europei. În condiţiile blocării fracturării hidraulice în Franța, Scoţia, Bulgaria, România, Republica Cehă, Germania, „revoluţia” gazelor de şist nu s-a răspândit în Europa. Polonia a fost percepută ca cea mai mare speranță a continentului pentru gazele de şist, iar guvernul polonez a dus o politică de atragere a marilor companii. În Polonia a fost demarată o activitate semnificativă de foraj şi de investiții de către marile companii internaţionale, dar în 2012, ExxonMobil, Chevron şi alte companii importante s-au retras din aceste proiecte, din cauza rezultatelor dezamăgitoare. În aceste condiţii, Marea Britanie rămăsese singura ţară de care se legau speranţe privind dezvoltarea a gazelor de șist. Pasul înapoi pentru Cuadrilla pare să pună însă sub semnul îndoielii această perspectivă.

Compania majoră franceză „Total” a optat să se retragă dintr-un proiect important în sectorul  gazelor naturale din regiunea arctică rusă. Zăcământul Stokman, situat în Marea Barents, ar putea deține un volum enorm de gaze naturale, cu un potenţial de 3.800 miliarde picioare cubice (1m.c=35 pic.cub), dar dezvoltarea acestuia s-a dovedit a fi prohibitiv de costisitoare. Situat în apele reci din largul coastei de nord a Rusiei, proiectul s-a confruntat cu provocări tehnice dure. Acesta a fost suspendat  mai mulți ani, timp în care societățile implicate urmau să încerce să găsească o modalitate de a face rentabilă exploatarea. „Total” a deţinut o participaţie de 25 % in cadrul proiectului, pe care o va ceda companiei Gazprom din Rusia. Compania norvegiană de stat, „Statoil”, s-a retras din proiect încă din anul 2013. Compania „Total” afirmă că ar putea fi interesată să revină în cazul în care proiectul va fi demarat.

Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere

Sursa: Baza de date I.E.M.

III. PRODUSE AGROALIMENTARE

Grâu

AUTOR: Emilia Bălan

Cotaţia medie săptămânală a grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, în perioada 22 – 28 iunie, s-a situat la valoarea de 193,64 $/tonă, în creştere cu 7,74% comparativ cu cea din săptămâna anterioară. Majorarea cotaţiilor grâului american a reflectat precipitaţiile abundente din zonele agricole din Statele Unite şi absența lor în ţările principal producătoare din Europa. Condiţiile meteorologice din SUA au împiedicat fermierii să recolteze grâul aflat în stadii avansate de coacere, în mare parte din regiunile agricole americane.

Porumb

AUTOR: Emilia Bălan

La Bursa din Chicago, în perioada analizată, media săptămânală a cotaţiilor porumbului american galben nr. 2 a înregistrat o creştere cu 4,67% faţă de cea anterioară, la 146,09 $/tonă. Scumpirea porumbului american a fost influenţată în mare măsură de majorarea cotaţiilor grâului, dar şi de condiţiile meteorologice nefavorabile din Statele Unite. Specialiştii agrometeorologi americani prognozează că fenomenul El Nino se va manifesta prin precipitaţii abundente în mare parte din SUA şi secetă în Europa. Această situaţie determină volatilitatea cotaţiilor cerealelor la principalele burse americane şi europene.

Ulei şi Boabe de Soia

AUTOR: Eufrosina Mereoru

La Bursa din Chicago, în săptămâna analizată (22 – 28 iunie 2015) preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat creşteri. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia a fost de 364,42 $/tonă, cu 3,02% mai mare faţă de cotaţia săptămânii precedente, iar cea a uleiului de soia a crescut cu 1,44%, la 730,25 $/tonă.

Potrivit datelor publicate de Departamentul Agriculturii din SUA (USDA) în Raportul său din iunie 2015, producţia mondială de ulei de soia va crește cu aproximativ 5,2%, la 49,95 milioane tone, în sezonul 2015/16 faţă de sezonul anterior (47,51 milioane tone). Consumul mondial de ulei de soia este prognozat să crească cu aproximativ 3,4%, de la 47,34 milioane tone în sezonul 2014/15, la 49,17 milioane tone în sezonul 2015/16.

Zahăr

AUTOR: Simona Zamşa

În săptămâna 22 – 28 iunie 2015, la Bursa de la Londra, cotația medie a zahărului rafinat a marcat o creștere de 3,85% față de cotația săptămânii anterioare, la 359,04 $/tonă. Cotațiile zilnice din intervalul analizat au fluctuat între o valoare minimă de 356,60 $/tonă și una maxima de 364,30 $/tonă. Creșterea mediei săptămânale este atribuită unor vânzări mai ridicate în primele 3 zile de tranzacționare, când investitorii au achiziționat o cantitate mai mare de zahăr, fiind influențați de anunțul făcut de guvernul Indiei privind reducerea cantităților exportabile de la sfârșitul sezonului actual, 2014/15.

Potrivit celui mai recent Raport al Departamentului American al Agriculturii (USDA), din 21 mai 2015, în sezonul 2014/15, exportul de zahăr al Indiei a fost estimat la 1,5 milioane tone, marcând o reducere de 54% față de nivelul sezonului anterior. Pentru sezonul 2015/16, primele previziuni indică o creștere de 47% a exportului indian, la 2,2 milioane tone.

Cafea

AUTOR: Anca Dragomirescu

În intervalul 22-28 iunie- 2015, media cotațiilor la cafea Arabica a fost de 2.894,72 $/tonă, cu 2,62% mai mult față de săptămâna anterioară. La sortimentul de cafea Robusta, media cotațiilor a fost de 1.883,00 $/tonă în intervalul analizat, cu 3,37% mai mult comparativ cu săptămâna precedentă.

Cacao

AUTOR: Anca Dragomirescu

Media cotațiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.372,79 $/tonă, cu 0,39% mai mult comparativ cu săptămâna anterioară. În perioada 22-28 iunie 2015, media cotațiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 3.289,00 $/tonă, cu 1,27% mai mult față de intervalul precedent.

Bumbac

AUTOR: Simona Zamşa

În săptămâna analizată, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat evoluții diferite. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” s-a diminuat cu 0,15%, la 1.584,29 $/tonă, iar  cotaţia bumbacului american diverse sorturi la Bursa din New York, s-a situat la 1.426,24 $/tonă, cu 1,41% mai mult față de cotația săptămânii anterioare.

La bumbacul Index „A”, prețurile au oscilat între 1.571,06 $/tonă, nivel minim, și 1.598,62 $/tonă, nivel maxim, iar în cazul bumbacului american, între 1.401,94 $/tonă și 1.480,88 $/tonă așa cum se remarcă la bursa americană fluctuațiile au fost destul deaccentuate.

Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare

Sursa: Baza de date I.E.M.

IV. METALE NEFEROASE

Aluminiu

AUTOR: Florela Stoian

Cotațiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) s-au menținut la valori similare cu cele din săptămâna anterioară, pe fondul cererii slabe și al ofertei abundente de metal alb. Relativa stabilizare a acestora între 1.600-1.700 $/tonă, valori comparabile cu minimele lunii mai, a asigurat o creștere ușoară a cotației medii săptămânale, cu 0,39% față de media săptămânală anterioară, la 1.672,10 $/tonă.

Media săptămânală a stocurilor de metal alb la LME este în scădere cu 0,64% față de media săptămânală anterioară, la 3.608.385 tone, ceea ce nu modifică semnificativ echilibrul dintre cerere și ofertă. Piața mondială a aluminiului rămâne excedentară, însă supraoferta este sub nivelul atins în perioada de criză economică din 2008-2009.

Cupru

AUTOR: Emilia Manole

În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa din Londra a înregistrat o scădere uşoară, de 0,26%, comparativ cu săptămâna precedentă, la 5.721,90 $/tonă, reflectândîn principal aprecierea dolarului față de moneda euro. Unii investitori sunt îngrijorați și foarte prudenți cu privire la încetinirea iminentă a cererii de metal roșu pe perioada verii, în principal datorită lipsei unui acord privind datoria Greciei.

Stocurile de cupru la Bursa de la Londra s-au redus la sfârşitul săptămânii analizate cu 1,70%, comparativ cu săptămâna precedentă, la 312.155 tone (cel mai scăzut nivel de la începutul lunii martie).

Plumb

AUTOR: Florela Stoian

În intervalul analizat, cotațiile plumbului la LME au înregistrat un nou minim, de 1.765 $/tonă, la 22 iunie, pe fondul cererii scăzute în sectorul fabricării bateriilor auto, caracteristică perioadei estivale, și al unui ușor excedent, de 4.000 tone, în perioada ianuarie-aprilie. Cotația medie a înregistrat o diminuare de 1,25% față de media săptămânală anterioară, la 1.773 $/tonă. În opinia analiștilor de la Commertzbank, prețurile plumbului vor fi avantajate, în a doua parte a anului, de restrângerea ofertei de metal din China ca urmare a dificultăților de exploatare la minele în carieră, create de condițiile meteorologice extreme (fenomenul El Nino).

Scăderea nivelului stocurilor la LME în primele zile ale săptămânii, ca urmare a tranzacționării metalului la un preț atractiv, a fost urmată de acumulări până la finele intervalului. Cu toate acestea, media sptămânală a stocurilor s-a diminuat cu 2,71% față de media săptămânală anterioară, la 172.830 tone.

Zinc

AUTOR: Florela Stoian

Deși cotațiile zincului au înregistrat scăderi în ultima parte a intervalului, ele s-au menținut în marja de 2.000-2.100 $/tonă, pe fondul creșterii accelerate a producției de metal din China și al cererii slabe. Media săptămânală a acestora s-a diminuat cu 2,06% față de media săptămânală anterioară, la 2.031,90 $/tonă.

Trendul descrescător al evoluției stocurilor în primele trei zile, întrerupt de acumularea a 2.100 tone la 25 iunie, a contribuit la scăderea mediei saăptămânale cu doar 1,05% față de media săptămânală anterioară, la 464.770 tone.

Nichel

AUTOR: Anca Dragomirescu

În perioada 22-28 iunie 2015, media cotațiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 12.623,00 $/tonă, cu 1,10% mai puțin comparativ cu intervalul precedent.

Stocurile de nichel la bursa londoneză au scăzut de la 461.436 tone înregistrate pe 22 iunie 2015 la 458.148 tone în data de 26 iunie, a.c. (-3.288 tone).

Cositor

AUTOR: Eufrosina Mereoru

La Bursa de Metale din Londra, în săptămâna analizată (22 -28 iunie 2015), cotaţia medie a cositorului, a înregistrat o creştere de 1,7%, comparativ cu intervalul precedent, la 15.011 $/tonă. Preţurile cositorului au oscilat între o valoare minimă de 14.750 $/tonă (26 iunie a.c.) şi una maximă de 15.200 $/tonă (24 iunie 2015).

Stocurile de cositor la LME au înregistrat niveluri scăzute, pentru a doua săptămână consecutiv. Reducerea cu 2,67% a contribuit la diminuarea mediei săptămânale a acestora până la 6.751 tone, faţă de 6.936 tone săptămâna precedentă .

Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase

Sursa: Baza de date I.E.M.

V. METALE PREŢIOASE

AUTOR: Dana Ghiţac

Săptămâna a debutat într‑un climat de optimism general, datorat continuării negocierilor pentru deblocarea fondurilor de ajutorare destinate Greciei şi deciziei Băncii Centrale Europene de a majora finanţarea pentru băncile elene. Speranţele legate de semnarea unui acord între Guvernul grec şi creditorii săi internaţionali, precum şi veştile bune despre evoluţia încrederii consumatorilor din SUA („The Consumer Sentiment Index”, indicatorul cheie pentru comercianţi, economişti şi investitori, publicat lunar de Thomson Reuters şi University of Michigan) au provocat o puternică diminuare a achiziţiilor de lingouri de aur, afectând şi interesul pentru restul metalelor preţioase. Cele mai afectate au fost platina şi paladiul, în cazul cărora stocurile cresc în ritm rapid după ce s‑a încheiat greva de cinci luni în care au fost anul trecut minerii din Republica Africa de Sud (cel mai mare producător de platină şi al doilea furnizor mondial de paladiu, după Rusia).

În aceste condiţii:

Ø Preţul de referinţă al aurului^[1] a scăzut cu 1,04%, la 1.176,08 $/u.f., iar la închiderea fixingului londonez din 26 iunie uncia fină valora cu aproape 3% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 1.170,5 $, comparativ cu 1.203,4 $ în 19 iunie.

În România, valoarea de referinţă a aurului^[2] a scăzut cu 0,37%, în termeni de medii săptămânale, la 151,02 lei, iar cotaţia anunţată pe 26 iunie de Banca Naţională s‑a situat cu aproape 2% sub nivelul stabilit cu o săptămână în urmă: 150,25 lei/gram, comparativ cu 152,79 lei/gram în 19 iunie.

Ø Preţul de referinţă al argintului^[3] a scăzut cu 0,73%, la 15,94 $, iar la închiderea fixingului londonez din 26 iunie uncia fină valora cu aproape 2% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 15,83 $, comparativ cu 16,12 $ în 19 iunie.

Ø Preţul de referinţă al platinei^[4] a scăzut cu 1,15%, la 1.069 $. Din cauza ieftinirii aurului şi a veştilor legate de ritmul rapid în care creşte producţia din Rep. Africa de Sud (se estimează că în 2016 va ajunge la cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani), metalul a început intervalul pe trend puternic descendent, ieftinindu‑se cu 2% în primele două zile – până la cea mai scăzută cotaţie din ultimii şase ani (1.061 $/u.f., pe 23 iunie). Această situaţie a sporit însă atractivitatea metalului de aşa natură încât a provocat o uşoară redresare şi la închiderea fixingului londonez din 26 iunie uncia fină de platină valora cu doar 1% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 1.074 $, comparativ cu 1.085 $ în 19 iunie.

Ø Preţul de referinţă al paladiului^[4] a scăzut cu 5,46%, la 689,40 $. Pe parcursul perioadei analizate metalul a continuat să coteze (pentru a patra săptămână consecutiv) pe trend descendent, vineri ajungând la cel mai scăzut nivel înregistrat după 28 iunie 2013. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 26 iunie uncia fină de paladiu valora cu aproape 6% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 676 $, comparativ cu 718 $ în 19 iunie.

Evoluţia săptămânală a preţurilor Metalelor Preţioase

Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com

NOTE:

*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)

**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:

ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)

ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)

VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL

AUTOR: Andrei Rădulescu

Piaţa valutară

În ultima săptămână din luna iunie, cursul mediu al dolarului american a consemnat evoluții predominant favorabile, atât în raport cu monedele din țările dezvoltate, dar și față de monedele din țările emergente și în dezvoltare.

Dinamica cursului mediu al dolarului american a fost influențată în cursul săptămânii trecute îndeosebi de evoluțiile din plan macroeconomic (din principalele blocuri economice ale lumii). De asemenea, evoluțiile din piețele de titluri de stat, acțiuni și materii prime au avut impact pe piața valutară.

Din punct de vedere macroeconomic se evidențiază dinamica favorabilă a indicatorilor macroeconomici din Statele Unite, aceasta contribuind la creșterea probabilității ca FED să demareze procesul de normalizare a ratei de dobândă de referință în a doua jumătate a anului curent. Datele finale privind evoluția anuală a PIB-ului SUA în trimestrul IV 2014 au fost revizuite ușor în “sus”, de la 2,9%, la 2,8% anterior, iar consumul privat și venitul real disponibil al populației au accelerat în luna mai (ritmuri anuale de 3,4%, respectiv 3,5%). Nu în ultimul rând, vânzările de imobile și comenzile de bunuri de echipament au crescut luna trecută.

Pe de altă parte, în Zona Euro, Grecia nu a reușit să ajungă la un acord cu Troika, în urma unor negocieri intense. În acest context, Eurogroup a confirmat, la finalul săptămânii, că Acordul de Finanțare Internațională a Greciei care expiră pe 30 iunie nu va mai fi prelungit. Ca reacție, Banca Centrală Europeană a “înghețat” liniile de finanțare către băncile elene, iar autoritățile elene au închis băncile și au impus restricții în circulația capitalului, cel puțin până la derularea referendumului național (convocat pe 5 iulie), în care populația își va exprima votul privind măsurile impuse de Troika.

Pe piețele de titluri de stat se relevă creșterea ratelor de dobândă pe termen lung, influențată de știrile macroeconomice (inclusiv cele din Grecia), atât în Statele Unite, dar mai ales în Zona Euro.

În acest context, cursul mediu al dolarului american s-a apreciat cu aproximativ 0,7% față de moneda unică europeană, evoluție determinată, în principal, de intensificarea crizei elene și creșterea probabilității scenariului unei ieșiri a Greciei din Zona Euro.

De asemenea, dolarul a crescut și față de alte monede din sfera de influență a EURO: coroana daneză (cu 0,7%), coroana suedeză (cu 0,9%).

Totodată, moneda americană s-a apreciat și în raport cu yen-ul nipon (cu 0,4%), dolarul canadian (cu 0,5%), dolarul australian (cu 0,5%), francul elvețian (cu 0,6%), coroana norvegiană (cu 0,7%) și kiwi neo-zeelandez (cu 1,2%) în ultima săptămână din iunie.

Pe de altă parte, dolarul american s-a depreciat cu 0,1% față de lira sterlină, pe fondul creșterii probabilității ca Banca Angliei să majoreze rata de dobândă de referință în acest an. De asemenea, moneda americană a scăzut cu 1,5% în raport cu shekel-ul israelian, evoluție care poate fi interpretată sub forma unei corecții tehnice normale, după aprecierea din perioada anterioară (în urma cărora fuseseră atinse maximele ultimelor opt luni).

În ceea ce privește monedele țărilor emergente și în dezvoltare se evidențiază aprecierea dolarului american față de ringgit-ul malaysian (cu 0,4%), peso mexican (cu 0,4%), rial-ul iranian (cu 0,5%) și real-ul brazilian (cu 0,5%) în cursul săptămânii trecute.

Pe de altă parte, moneda americană s-a depreciat, în medie, cu 0,6% față de rupia indiană, evoluție determinată de intrările de capital străin (investiții străine de portofoliu noi de aproximativ 140 milioane dolari în primele patru zile ale săptămânii).

Față de leul românesc, cursul mediu al dolarului american a crescut cu 0,7% săptămâna trecută, evoluție determinată de dinamica cursurilor EUR/RON (depreciere cu 0,2%) și EUR/USD (scădere cu 0,7%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/RON și EUR/USD.

Pieţe de capital

Piețele internaționale de acțiuni s-au consolidat pe parcursul săptămânii trecute, evoluție determinată de așteptarea unui verdict în cazul Greciei și influențată de dinamica indicatorilor macroeconomici din principalele economii ale lumii.

De asemenea, știrile companiilor, evoluțiile din piețele de titluri de stat, valute și materii prime s-au resimțit pe piețele de acțiuni în ultima săptămână din luna iunie.

Din punct de vedere macroeconomic, atenția investitorilor pe piețele de acțiuni s-a concentrat săptămâna trecută pe evoluția negocierilor dintre Grecia și Troika. Acestea au fost întrerupte la finele săptămânii fără nici un rezultat, guvernul elen convocând un referendum național pe 5 iulie, în care populația să-și exprime votul cu privire la rămânerea sau nu a Greciei în Zona euro.

Menționăm faptul că, percepția de risc privind Grecia s-a intensificat semnificativ la final de săptămână, fapt care a determinat autoritățile elene să închidă băncile și să impună restricții pentru ieșirile de capital.

Pe de altă parte, în Statele Unite, indicatorii macroeconomici comunicați recent exprimă premise de accelerare economică, după încetinirea din primele luni ale anului. Se evidențiază revigorarea consumului, susținută de dinamica venitului real disponibil al populației, creșterea comenzilor de bunuri de capital, dar și momentul bun din piața imobiliară (reflectat de vânzările sporite de case). Nu în ultimul rând, încrederea consumatorilor americani s-a ameliorat în iunie, către nivelul maxim de la începutul anului, conform indicatorului calculat de Universitatea Michigan.

În China, ritmul industriei prelucrătoare a continuat să scadă în iunie, conform indicatorului PMI calculat de banca HSBC. Evoluția recentă a indicatorilor macroeconomici din a doua economie a lumii a determinat Banca Centrală a Chinei să reducă din nou rata de dobândă de referință la finalul săptămânii, cu 25 puncte bază, la 4,85% (nivel minim istoric).

Pe piețele de titluri de stat, ratele de dobândă au crescut pe scadența 10 ani, avansul fiind mai pronunțat în țările Zonei Euro, în contextul crizei elene.

În ceea ce privește informațiile din sfera companiilor se evidențiază fuziunea între Delhaize Group și Ahold, dar și majorarea subvențiilor pentru cetățenii americani neasigurați, în cadrul “reformei Obamacare”.

În acest context, indicele MSCI pentru piețele interna’ionale a crescut marginal, cu 0,1%, la 432,8 puncte săptămâna trecută (avans cu 3,7% de la începutul anului). Indicele MSCI pentru piețele dezvoltate a urcat ușor, cu 0,1%, la 1 776,2 puncte (creștere cu 3,9% de la începutul anului). Se evidențiază dinamica cursului acțiunilor pe piețele țărilor emergente, indicele MSCI pentru această categorie crescând cu 0,6%, la 980,6 puncte (avans cu 2,5% de la începutul anului).

În Statele Unite, indicele Dow Jones a scăzut cu 0,4%, la 17 946,7 puncte, în timp ce indicele S&P 500 a pierdut 0,4%, până la 2 101,6 puncte săptămâna trecută.

În Europa, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a scăzut cu 0,1, până la 385,2 puncte.

În Asia, indicele regional MSCI Asia Pacific a urcat cu 0,4%, până la 147,8 puncte.

În România, indicele BET a crescut cu 0,5%, până la 7 320,8 puncte.

Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar

Sursa: Baza de date I.E.M.