I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana Papatulică
În săptămâna 23-29 iunie 2014, preţurile ţiţeiului, în termeni de medii săptămânale, pe piaţa spot din Rotterdam, au înregistrat scăderi uşoare, de 0,30% în cazul Brent-ului (Marea Britanie), la 113,95 $/baril, şi de 0,50% în cazul WTI (SUA), la 106,69 $/baril.
Declinul preţurilor s-a datorat, în principal, faptului că, deşi în Irak situaţia politică şi militară rămâne în continuare critică, tensiunile de pe piaţa petrolului cauzate de violenţele din această ţară s-au atenuat, ca urmare a indiciilor tot mai evidente potrivit cărora producţia şi exporturile din câmpurile petroliere din sud nu au fost perturbate, iar investitorii par tot mai încrezători în faptul că insurgenţa sunnită din nordul Irakului nu va avea niciun impact asupra ofertei de ţiţei din sud (Shia). Alţi factori care au contribuit la declinul preţurilor au fost: majorarea stocurilor de ţiţei ale SUA, după trei săptămâni de scăderi consecutive; reluarea treptată (deşi în cuantum modest) a exportului de ţiţei al Libiei, ca urmare a deschiderii a două porturi petroliere de export; datele referitoare la declinul cererii de ţiţei în China, în luna iunie, la cel mai scăzut nivel din ultimele nouă luni.
Menţionăm că cele mai mari câmpuri petroliere din Irak şi facilităţile principale de export se află în sud, la sute de kilometri de locul unde se defăşoară luptele, în timp ce conducta principală de export, din nordul ţării, care asigură legătura între exploatările de la Kirkuk şi portul mediteranean turcesc Ceyhan, a fost închisă, în luna martie, după ce a fost bombardată de către insurgenţi. Cu toate acestea, există şi o altă „cale” prin care ţiţeiul poate ieşi din Irak, respectiv prin regiunea semi-autonomă Kurdistan, care se estimează că ar deţine rezerve certe de ţiţei de circa 45 miliarde barili (6 miliarde tone). La începutul acestui an, guvernul regional din Kurdistan (KRG) a început să exporte ţiţei prin conducta nou-construită, cu ieşire, de asemenea, la Ceyhan. Dar între KRG şi guvernul irakian se derulează un puternic diferend în legătură cu dreptul de proprietate asupra rezervelor de ţiţei şi cu modul de partaj al veniturilor din export, fapt care a împiedicat până acum Kurdistanul să aducă pe piaţă acest ţiţei. În ultimele săptămâni, KRG şi-a pus în aplicare planurile de a vinde ţiţei pe pieţele internaţionale, care, în iulie, ar putea atinge 200,000-250,000 barili/zi, iar până la sfârşitul anului, 400.000 barili/zi.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţul mediu al gazului natural pe piaţa spot din SUA în săptămâna analizată a marcat o scădere relativ importantă, de circa 13 $/1000 m.c., la 155 $/1000 m.c., în condiţiile unei creşteri peste aşteptări a volumului stocurilor, respectiv cu 110 miliarde metri cubi, faţă de un volum estimat la 102-105 miliarde metri cubi.
Preţul mediu la exportul gazului natural rusesc în Germania, în baza contractelor pe termen lung, a scăzut, în luna mai, cu 1,39% faţă de luna precedentă, la o valoare de 374 $/1000 m.c, în timp ce preţul mediu de export la scara UE a fost de circa 410 $/1000 m.c.
Preţul spot al gazelor la bursa din Europa Centrală este însă cu 40% mai redus faţă de cel al gazelor ruseşti, dar statele europene nu pot beneficia de acest avantaj din cauza insuficienţei conductelor de interconectare la reţeaua vest-europeană, care nu permit decât pe o scară redusă fluxuri de gaz dinspre vestul Europei către est. În acest moment, la centrul commercial de gaze de la Baumgarten, Austria, preţul spot al gazelor a ajuns la 250 $/1000 metri cubi, faţă de 400-410 dolari, cât costă gazele din Rusia. România şi alte ţări din regiune ar putea beneficia de acest avantaj, însă momentan acest lucru nu este posibil din cauza problemelor de congestie la graniţa dintre Austria şi Ungaria.
III. PRODUSE PETROLIERE
AUTOR: Mariana Papatulică
Benzină
Preţul benzinei cu CO 95, regular, pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, a marcat o creştere minoră, de 0,78%, la un nivel mediu săptămânal de 1077,80 $/tonă. Atenuarea considerabilă a creşterii în raport cu săptămâna precedentă s-a datorat influenţei declinului preţului ţiţeiului Brent, dar perspectiva unui consum sporit de benzină în cursul verii, mai ales în SUA, va stimula exporturile de benzină europeană şi, implicit, preţurile acestui produs.
Motorină
Preţurile distilatelor medii pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, au scăzut în cuantumuri aproximativ egale, de 0,45-0,49%, la valori de 945,15 $/tonă pentru diesel şi de 927,55 $/tonă pentru motorina cu 0,1% sulf. Declinul a reflectat influenţa diminuării preţului ţiţeiului Brent, precum şi majorarea, cu 2,5%, a stocurilor de distilate medii pe pieţele spot din nord-vestul Europei, ca efect al situaţiei de contango de pe pieţele la termen. Termenul de contango defineşte o situaţie în care preţul din tranzacţiile viitoare este mai mare decât cel curent. Acest fapt încurajează comercianţii să cumpere produsul, chiar dacă cererea curentă este slabă, în vederea stocării.
Păcură
Preţul păcurii cu 3,5% sulf pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, a scăzut nesemnificativ, cu 0,12%, la o valoare medie săptămânală de 589,45 $/tonă, întrucât impactul negativ al declinului preţului ţiţeiului a fost contracarat de scăderea stocurilor de păcură pe pieţele spot vest-europene.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date I.E.M.
IV. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
Cu toate că media săptămânală a cotaţiilor grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, a fost cu 1,19% mai mică, în intervalul 23 – 29 iunie 2014, decât cu o săptămână în urmă, situându-se la 212,65 $/tonă, evoluţia zilnică a cotaţiilor arată o tendinţă ascendentă, în special în ultimele 3 zile ale perioadei de tranzacţionare analizate.
Din cauza ploilor abundente şi a temperaturilor scăzute din această perioadă a anului din Statele Unite, prognozele privind recolta de grâu sunt succesiv revizuite în sens negativ. Astfel, potrivit agenţiei de presă Bloomberg, care citează fermieri americani, aproximativ 25% din suprafaţa cultivată cu grâu de iarnă, în septembrie-octombrie 2013, a fost compromisă. Având în vedere această situaţie, comercianţii se aşteaptă ca în următorul Raport, din iulie a.c., Departamentul American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA) să-şi modifice previziunile referitoare la producţia de grâu din sezonul 2013/14 a SUA – al doilea mare exportator mondial, după Uniunea Europeană.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
În săptămâna analizată, media cotaţiilor porumbului american galben nr. 2, la Bursa din Chicago, a fost de 174,34 $/tonă, în scădere cu 0,48% comparativ cu intervalul anterior.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
La Bursa de la Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat a crescut cu 1,56%, la 487,28 dolari/tonă. Creşterea preţurilor zahărului rafinat din săptămâna 23 – 30 iunie a.c. este atribuită menţinerii secetei în principalele ţări producătoare de zahăr, Brazilia şi China. Media săptămânală s-a situat peste media săptămânii anterioare, dar, după un debut cu preţuri mult mai ridicate faţă de cele înregistrate în săptămâna anterioară, tendinţa preţurilor pe parcursul săptămânii a fost de scădere,. Cotaţiile din perioada analizată au oscilat între un nivel minim de 481,10 dolari/tonă, atins pe 28 iunie, şi un nivel maxim de 498,80 dolari/tonă, înregistrat pe 23 iunie.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 23-29 iunie 2014, media cotaţiilor la cafea Arabica a fost de 3.873,96 $/tonă, cu 3,47% mai mult faţă de săptămâna anterioară, când s-a înregistrat 3.744,09 $/tonă.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotaţiilor a fost de 1.989,80 $/tonă în intervalul 23-29 iunie 2014, cu 0,88% mai mult comparativ cu săptămâna 16-22 iunie a.c., când s-a înregistrat 1.972,40 $/tonă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
În săptămâna 23-29 iunie 2014, media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.320,51 $/tonă, cu 0,64% mai puţin comparativ cu săptămâna anterioară, când media cotaţiilor a fost de 3.341,87 $/tonă.
În perioada 23-29 iunie 2014, media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 3.084,60 $/tonă, cu 1,51% mai puţin faţă de săptămâna 16-22 iunie a.c., când s-a înregistrat 3.132,00 $/tonă.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna analizată, ambele sorturi de bumbac au înregistrat reduceri ale cotaţiilor, atribuite diminuării vânzărilor, în special pe piaţa americană. La Bursa din Liverpool, cotaţia medie a bumbacului Index “A” a fost de 1.981,56 $/tonă, înregistrând o scădere de 2,74% faţă de cotaţia săptămânii anterioare, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi s-a redus cu 7,41%, la 1.818,64 $/tonă.
La ambele sorturi de bumbac se remarcă o evoluţie descendentă a preţurilor pe tot parcursul intervalului analizat. În cazul bumbacului Index A, preţurile au oscilat între 1.969,07 dolari/tonă şi 1.997,73 dolari/tonă, iar la bumbacul american, minimul din perioada analizată a fost de 1.772,16 dolari/tonă, iar maximul de 1.929,82 dolari/tonă. De remarcat este faptul că, preţurile bumbacului american au marcat o reducere substanţială în a doua zi de tranzacţionare, ca urmare a anunţului făcut de Departamentul American al Agriculturii privind îmbunătăţirea condiţiilor meteo din Texas, unde în ultimele 2 săptămâni s-au înregistrat ploi abundente. După acest anunţ, vânzările de la bursa americană au scăzut substanţial (-92%) faţă de cele înregistrate în săptămâna anterioară.
Potrivit celui mai recent Raport al Departamentului American al Agriculturii (USDA), din luna iunie a.c., în sezonul 2014/15, care va debuta la 1 august 2014, producţia de bumbac a Statelor Unite se va situa la 3,27 milioane tone, în creştere cu 16% faţă de nivelul sezonului actual, iar stocurile americane vor totaliza 936 mii tone, nivel cu aproape 60% mai ridicat comparativ cu cel din sezonul 2013/14.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
V. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
Deşi evoluţia uşor crescătoare a cotaţiilor aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) a fost întreruptă în ultimele zile ale săptămânii analizate, cotaţia medie a înregistrat o majorare de 1,76% faţă de media săptămânală anterioară, la 1.857,80 $/tonă. Scăderea cotaţiilor din ultimele două zile ale intervalului a fost apreciată ca o corecţie necesară în efortul de a echilibra raportul cerere-ofertă, alături de reducerile de capacităţi efectuate de marile companii din lume. Nivelul actual al cotaţiilor, sub pragul de 1.900 $/tonă, asigură o creştere echilibrată a ofertei după o perioadă mai mare de şapte ani în care piaţa mondială a fost caracterizată de un excedent masiv.
Stocurile de metal alb s-au aflat într-un declin constant în acest interval, pe fondul intensificării tranzacţiilor la bursa londoneză. Media acestora a înregistrat o scădere de 0,69% faţă de media săptămânală anterioară, la 5.065.990 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) a crescut cu 2,70%, la 6.920,50 $/tonă, fapt ce s-a datorat sporirii cererii din China cu aproximativ 20% faţă de săptămâna precedentă.
Stocurile la Bursa din Shanghai (SHFE) au scăzut, ca şi la Bursa de la Londra, unde au înregistrat o nouă reducere, de 2,40%, la 156.855 tone la sfârşitul săptămânii analizate comparativ cu aceeaşi zi din săptămâna precedentă.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
În intervalul analizat, cotaţiile plumbului la LME au atins maximul din ultimele cinci luni, în condiţiile cererii susţinute în sectorul de fabricare a bateriilor auto şi ale reducerii ofertei, după închiderea celor mai mari mine de zinc din Australia (zincul este metalul alături de care, în minereul extras, se găseşte plumb). Închiderea minelor a survenit ca urmare a expirării perioadei de exploatare, dar şi a scăderii cotaţiilor metalelor preţioase, care contribuiau în mare măsură la creşterea veniturilor companiilor producătoare de plumb şi zinc. Cotaţia medie săptămânală a crescut cu 2,43% faţă de media săptămânală precedentă, la 2.143,10 $/tonă. Piaţa mondială a plumbului rămâne în deficit în acest an, după ce în perioada ianuarie-aprilie cererea a depăşit oferta cu 12.000 tone.
Creşterea nesemnificativă a mediei săptămânale a stocurilor la bursa londoneză, cu 0,09% faţă de media săptămânală anterioară, la 192.515 tone, în condiţiile deficitului pe piaţa mondială, exprimă existenţa consumului substanţial de plumb secundar.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Creşterea cotaţiilor zincului la LME la cel mai înalt nivel din ultimele 16 luni este efectul închiderii celei mai mari mine de zinc din Australia şi al sporirii semnificative a cererii pentru tablă zincată în industria automobilelor din China şi SUA. Statisticile recente exprimă o creştere a importurilor de lingouri de zinc ale Chinei la 310.000 tone în primele cinci luni ale acestui an, depăşind cu 30% importurile din perioada similară a anului trecut, şi majorarea cu 11% a vânzărilor de autoturisme noi în SUA în aceeaşi perioadă a anului 2014. Cei doi factori au contribuit la creşterea mediei săptămânale a cotaţiilor zincului cu 2,50% faţă de media săptămânală precedentă, la 2.179,50 $/tonă.
Cererea susţinută pentru zinc a determinat scăderea, în continuare, a stocurilor de metal la LME, a căror medie săptămânală s-a diminuat cu 1,53% faţă de media săptămânală anterioară, la 670.010 tone.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 23-29 iunie 2014, media cotaţiilor la nichel, la Bursa din Londra, a fost de 18.448,00 $/tonă, cu 0,51% mai puţin comparativ cu intervalul precedent, când s-a înregistrat 18.543,00 $/tonă.
Stocurile de nichel la bursa londoneză, în săptămâna analizată, au crescut de la 305.439 tone înregistrate pe 24 iunie 2014, la 305.790 tone în data de 27 iunie a.c. (+351 tone).
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
VI. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Tensiunile geopolitice şi deprecierea dolarului SUA au menţinut interesul investitorilor pentru metalele preţioase – considerate, prin tradiţie, plasamente pentru acoperirea riscului. În acest context, toate au încheiat intervalul analizat peste nivelul la care îl începeau, reuşind să se scumpească şi în termeni de medii săptămânale.
Aur
Preţul de referinţă al unciei fine de aur<[1] a crescut cu 2,48%, la 1.315,60 $. Susţinută de o cerere solidă pentru active „sigure”, uncia fină de aur s‑a consolidat peste pragul psihologic de 1.310 $. Totuşi, după ce s‑a scumpit până la 1.318,50 $/u.f. (pe 24 iunie), metalul s‑a confruntat cu două ieftiniri consecutive, în urma cărora preţul a coborât la 1.311,75 $/u.f. Prin urmare, în ciuda uşoarei redresări de vineri, la închiderea fixingului londonez din 27 iunie uncia fină de aur valora cu doar 0,4% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.317,50 $, comparativ cu 1.312,50 $ pe 20 iunie.
În România, valoarea de referinţă a gramul de aur[2] a crescut cu 2,21%, la 136,45 lei. Această situaţie s‑a datorat exclusiv trendului ascendent din primele două zile (până la 137,17 lei/gram, pe 24 iunie), deoarece, ulterior, ca urmare a deprecierii dolarului SUA în raport cu moneda naţională şi a relativei stagnări a unciei fine pe piaţa din Londra, metalul s‑a confruntat cu o uşoară tendinţă de ieftinire. Prin urmare, pe 27 iunie Banca Naţională a României anunţa un preţ cu doar 0,2% mai mare decât cu o săptămână în urmă: 136,35 lei/gram, comparativ cu 136,04 lei/gram în 20 iunie.
Argint
Preţul de referinţă al unciei fine de argint[3] a crescut cu 5,03%, la 20,90 $. Metalul a început intervalul analizat în climatul optimist pe care îl induseseră la sfârşitul săptămânii anterioare ştirile despre evoluţia peste aşteptări a producţiei industriale din China şi SUA în luna mai. În acest context, după cinci şedinţe consecutive de creştere în urma cărora argintul se scumpea cu 8%, pe 24 iunie uncia fină reuşea să revină (pentru prima dată după 14 martie) peste pragul psihologic de 21 $. Miercuri, însă, după ce s‑a aflat că economia SUA s‑a contractat cu 2,9% în primul trimestru şi cheltuielile de consum evoluează mai slab decât se preconiza, „entuziasmul” achiziţiilor speculative s‑a diminuat – fapt ce a plafonat ritmul de creştere a preţului. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 27 iunie uncia fină de argint valora cu doar 2% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 21,04 $, comparativ cu 20,62 $ în 20 iunie.
Platină
Preţul de referinţă al unciei fine de platină[4] a crescut cu 1,27%, la 1.465,20 $. Pe parcursul perioadei analizate metalul a continuat să coteze pe trend ascendent, în ciuda încetării grevei din Republica Africa de Sud. Această situaţie s‑a datorat ştirilor despre pierderile înregistrate pe parcursul celor cinci luni de întrerupere a activităţii miniere, pe parcursul cărora producţia de platină s‑a diminuat cu 1 milion de uncii (reprezentând aproape o cincime din producţia mondială din anul trecut) – fapt ce ar putea provoca pe piaţa mondială un deficit de ofertă estimat la 1,2 milioane de uncii pentru 2014. În acest context, la închiderea fixingului londonez din 27 iunie uncia fină de platină valora cu aproape 2% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.479 $, comparativ cu 1.456 $ în 20 iunie.
Paladiu
Preţul de referinţă al unciei fine de paladiu[4]a crescut cu 0,85%, la 829 $. Dependent, la rândul său, deşi într‑o măsură mai mică, de producţia minieră din Republica Africa de Sud, pe parcursul intervalului analizat metalul a cotat pe trendul platinei şi la închiderea fixingului londonez din 27 iunie uncia fină de paladiu valora cu aproape 1,2% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 839 $, comparativ cu 829 $ în 20 iunie.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase
SURSA: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu in coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)
VII. Piaţa Valutară şi Pieţele de Capital
AUTOR: Andrei Rădulescu
Piaţa valutară
Cursul mediu al dolarului american a consemnat evoluţii predominant nefavorabile pe parcursul săptămânii trecute, atât în raport cu monedele economiilor dezvoltate, cât şi faţă de monedele ţărilor emergente şi în dezvoltare. Totodată, climatul din pieţele de acţiuni, dar şi tensiunile din Irak şi Ucraina au influenţat evoluţia pieţei valutare în ultima săptămână din iunie.
Aceste evoluţii au fost determinate de recenta decizie şi semnalele emise de Banca Centrală a SUA (F.E.D) de a mai restrânge achiziţiile de obligaţiuni, dar şi de dinamica mixtă a indicatorilor macroeconomici din prima economie a lumii (contracţie a ritmului creşterii economice cu 2,9% anualizat în trimestrul I şi creşterea numărului locurilor de muncă în mai a.c.).
Spre exemplu, dolarul american s-a depreciat în medie cu 0,2% faţă de moneda unică europeană în ultima săptămână din luna iunie. De asemenea, moneda americană a scăzut faţă de coroana daneză (cu 0,2%), dolarul australian (cu 0,3%), yen-ul japonez (cu 0,3%), franc-ul elveţian (cu 0,3%), kiwi neo-zeelandez (cu 0,6%) şi dolarul canadian (cu 1,1%).
Pe de altă parte, cursul de schimb al monedei americane a rămas neschimbat faţă de lira sterlină şi s-a apreciat în raport cu coroana suedeză (0,8%) şi coroana norvegiană (1,3%).
În ceea ce priveşte monedele ţărilor emergente şi în dezvoltare, se notează deprecierea generalizată a dolarului american, mai pronunţată faţă de rialul iranian (cu 1,2%) şi realul brazilian (cu 1,3%).
În raport cu leul românesc, dolarul american a scăzut, în medie, cu 0,4% în săptămâna analizată, evoluţie determinată de dinamica cursurilor EUR/USD (apreciere cu 0,2%) şi EUR/RON (depreciere cu 0,2%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/USD şi EUR/RON.
Pieţe de capital
Indicii bursieri din Statele Unite au consemnat evoluţii mixte pe parcursul săptămânii analizate, pe fondul dinamicii indicatorilor macroeconomici, dar şi al informaţiilor din sfera unor companii. Indicele S&P 500 a pierdut 0,1% (la 1 960,96 puncte), în timp ce indicele Dow Jones s-a depreciat cu 0,6% (la 16 851,84 puncte). Pe de altă parte, indicele NASDAQ a crescut cu 0,7% (la 4 397,93 puncte). Se notează dinamica acţiunilor companiilor de media, determinată de o decizie favorabilă a Curţii Supreme a Statelor Unite: Comcast Corp. (2,6%), CBS (3,7%). Pe de altă parte, acţiunile companiilor din industria de rafinare s-au depreciat, ca urmare a deciziei Administraţiei de a emist licenţe de export de ţiţei condensat (cu impact asupra evoluţiei viitoare a preţurilor la materii prime): Valero Energy (-9,9%), Marathon Petroleum (-11,4%).
Titlurile europene s-au depreciat uşor pe parcursul săptămânii analizate, pe fondul tensiunilor din Iraq, dar şi al evoluţiei unor indicatori macroeconomici (atât din regiune, dar şi din Statele Unite). Indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a scăzut cu 1.8%, până la 341,97 puncte. Se notează declinul acţiunilor Imagination Technologies cu 5,8%, după ce compania americană Intel a vândut un pachet de 9,3% din companie. De asemenea, cotaţiile Ophir Energy s-au depreciat cu 5,4%, ca urmare a reducerii prognozelor investiţionale de către analiştii UBS. Pe de altă parte, se remarcă dinamica titlurilor Mediaset, cu un avans de 4%, determinată de majorarea prognozelor investiţionale de către analiştii Exane BNP Paribas.
Cotaţiile asiatice au fluctuat pe parcursul săptămânii analizate, fiind influenţate de dinamica indicatorilor macroeconomici globali şi regionali, de semnalele emise de unii oficiali ai FED (în direcţia posibilei majorări a dobânzii de referinţă începând cu martie 2015), dar şi de dinamica informaţiilor din sfera unor companii. Indicele regional MSCI Asia Pacific a crescut cu doar 0,2%, până la 145,04 puncte, acesta reprezentând nivelul maxim din iunie 2008.
În România, indicii bursieri au crescut în ultima săptămână a lunii iunie, evoluţie determinată, în principal, de optimismul indus de interesul manifestat de investitori pentru listarea companiei Electrica. Indicele BET a crescut cu 1,9%, până la 6 878,47 puncte, în timp ce indicele BET-FI a urcat cu 3,6%, până la 29 608,33 puncte. Se notează dinamica acţiunilor Fondului Proprietatea, cu un avans săptămânal de 4,2%, până la 0,846 RON.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date I.E.M.
1 Media săptămânală a valorilor comunicate în după amiaza fiecărei zile de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
2 Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
3 Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
4 Media săptămânală a valorilor comunicate în după amiaza fiecărei zile de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).
