Tendinţe pe principalele pieţe internaţionale de mărfuri şi valutare în perioada 23 februarie – 1 martie 2015

I.ŢIŢEI

AUTOR: Brînduşa Covaci

Ulterior întâlnirii OPEC din 27 noiembrie 2014, țările membre – în special Arabia Saudită – au aplicat o politică de neimplicare în evoluţia  prețului la țiței, lăsat să fluctueze liber, ceea ce a condus la diminuarea acestuia. Țările OPEC s-au bazat pe trendul  diminuării prețului la un nivel cât mai mic astfel încât scăderea prețului la nivel mondial să afecteze negativ producția de țiței din Statele Unite ale Americii și din alte țări care nu aparțin OPEC. Diminuarea producției a însemnat implicit şi cea a  ofertei, în contextul  creșterii cererii. Efectele s-au resimțit imediat și prețul a început să crească. Cu toate acestea, OPEC atrage atenția că prețurile țițeiului Brent și WTI vor continua să aibă fluctuații necontrolate până când creșterea va deveni sustenabilă. Astfel, după trei săptămâni în care prețul țițeiului s-a majorat, în săptămâna analizată acesta s-a diminuat din nou.

Astfel, cotaţia medie a ţiţeiului Brent pe piaţa la termen ICE Londra (InterContinental Exchange) pentru aprilie 2015 a înregistrat o scădere nesemnificativă, de 1,01%, la 60,36$/baril. Pe parcursul săptămânii, țițeiul Brent Anglia 38 API a fluctuat în jurul nivelului de 60 $/baril. Acest fapt a fost posibil la începutul săptămânii analizate, pe fondul aprecierii dolarului. În contextul fluctuării necontrolate a prețului la țiței, Nigeria a anunțat că se impune o întâlnire urgentă a OPEC-ului.

Cotaţia medie a ţiţeiului WTI pe piața la termen NYM (New York Mercantile Exchange), SUA, pentru aprilie 2015, a scăzut cu 4,90%, la 49,53 $/baril, în timp ce la bursele internaționale de mărfuri preţul ţiţeiului WTI se află încă sub influența supraofertei de țiței.

II.GAZ NATURAL

AUTOR: Brînduşa Covaci

Pe fondul insecurității politice din Estul Europei, cotaţia medie săptămânală a gazului natural Henry Hub pe piaţa la termen NYM, SUA, pentru martie 2015, a scăzut cu 0,71%, la 99,59 $/1000 mc. În schimb cotația săptămânală a gazului natural UK NBP (National Balancing Point) pe piața la termen ICE Londra, pentru martie 2015, a crescut cu 0,57% la 177,92 $/1000 mc..

III.PRODUSEPETROLIERE

AUTOR: Brînduşa Covaci

Prețurile produselor petroliere pe piețele americane și nord-vest europene au înregistrat variații relativ semnificative în săptămâna analizată, reflectând evoluţia ascendentă a prețurilor la ţiţei, astfel: benzina regular fără plumb, condiții de livrare spot FOB, New York, a crescut cu 4,60%, la 534,75 $/tonă, motorina cu 0,1% sulf,condiţii de livrare CIF cargouri, Rotterdam, a crescut cu 0,42%, la 569,70 $/tonă și motorina standard, condiții de tranzacționare – termen de livrare martie 2015, ICE Londra, cu 0,06%, la 578,30 $/tonă.

Pe fondul conflictelor dintre Rusia şi Ucraina, pe pieţele din Sud-Estul Europei produsele petroliere se tranzacționează la prețuri mai ridicate decât în Nordul Europei și în Statele Unite ale Americii. În săptămâna analizată, acestea au înregistrat următoarele evoluții:

– la București, în cadrul Bursei Române de Mărfuri – condiții de livrare: franco la beneficiar – benzina a fost tranzacționată cu 682,48 $/tonă (2696,83 RON/tonă) – cu 27,62% mai mult decât la New York, iar motorina cu 669,20 $/tonă (2644,35 RON/tonă) – cu 15,72% mai mult decât la Londra;

– la Atena-Pireus, motorina marină a fost tranzacționată – condiții de livrare EXW (ex-works: franco fabrică) – cu 580,80 $/tonă (cu 0,43% mai mult decât la Rotterdam), iar la Istanbul – condiții de livrare DEQ (delivered ex quay: franco chei) – cu 637,50 $/tonă (cu 10,24% mai mult decât în Nord-Vestul Europei).

Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere

Sursa: Baza de date I.E.M.

IV. PRODUSE AGROALIMENTARE

Grâu

AUTOR: Emilia Bălan

La Bursa din Chicago, media săptămânală a cotaţiilor grâului american roşu moale nr. 2,în perioada 23 februarie – 1 martie 2015, a scăzut cu3,64% faţă de perioada anterioară, la 185,92 $/tonă. Cotaţiile zilnice au avut un trend diferenţiat: dacă în primele trei zile ale săptămânii tendinţa a fost de scădere, atingând miercuri, 25 februarie, cea mai mică valoare din ultimele 3 săptămâni (182,89 $/tonă), joi şi vineri tendinţa s-a schimbat, cotaţiile grâului american atingând valoarea de 190,15 $/tonă (+4%).

Ieftinirea grâului american din primele zile ale intervalului analizat a avut loc ca urmare a aprecierii dolarului american, care, coroborată cu reducerea cererii de export a Statelor Unite, a determinat o diminuare a interesului cumpărătorilor pentru acest produs.

Creşterea destul de bruscă a cotaţiilor din ultimele două zile ale săptămânii a reflectat îngrijorările comercianţilor cu privire la evoluţia viitoare a recoltelor, în condiţiile unei scăderi accentuate a temperaturilor din zona centrală a SUA, unde se află şi cele mai întinse suprafeţe cultivate cu grâu.

Porumb

AUTOR: Emilia Bălan

Media săptămânală a cotaţiilor porumbului american nr. 2, la Bursa din Chicago, a fost de 149,32 $/tonă, în scădere cu 2,01% comparativ cu intervalul precedent.

Diminuarea cotaţiilor porumbului american s-a datorat prognozelor realizate de Departamentul American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA), care indică un nivel record al producţiei mondiale. Astfel, pentru sezonul actual (octombrie 2014/septembrie 2015), USDA previzionează că producţia mondială de porumb se va ridica la 991 milioane tone, în creştere cu peste 2,3 milioane tone faţă de cea din 2013/14, ceea ce va determina şi un nivel mai mare al stocurilor, care vor ajunge la aproape 190 milioane tone (+9% faţă de anul agricol anterior).

Ulei şi Boabe de Soia

AUTOR: Eufrosina Mereoru

La Bursa din Chicago, preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat evoluţii diferenţiate. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia din săptămâna analizată s-a majorat cu 1,30% faţă de cotaţia săptămânii precedente, la 373,14 $/tonă, iar cea a uleiului de soia s-a situat la 700,79 $/tonă, înregistrând o reducere de 0,40% faţă de media din săptămâna precedentă. Această evoluţie se datorează, în principal, aprecierii dolarului american comparativ cu moneda euro şi alte valute.

Potrivit datelor publicate de Departamentul Agriculturuii din SUA (USDA), în Raportul său din februarie 2015, respectiv „Vegetable Oil: World Supply and Dristribution”, producţia mondială de uleiuri vegetale în sezonul 2014/2015 va înregistra o creştere de 2,83% faţă de sezonul precedent, la 175,69 milioane tone (de la170,85 milioane tone). La această creştere va contribui, în special, producţia de ulei de soia (47,44 milioanetone), urmată de producţia de ulei de rapiţă (26,95 milioane tone), ulei de floarea soarelui (15,18 milioane tone) şi ulei de palmier (5,52 milioane tone). Cele 4 tipuri de uleiuri vegetale însumează o pondere de 54,2% din producţia mondială de uleiuri vegetale.

Zahăr

AUTOR: Simona Zamşa

În săptămâna 23 februarie – 1 martie 2015, la Bursa de la Londra, cotația medie a zahărului rafinat a înregistrat o diminuare de 3,83%, la 375,06 $/tonă. Săptămâna a debutat cu prețuri mai scăzute comparativ cu cele înregistrate în săptămâna anterioară, iar pe parcursul perioadei analizate ele au oscilat între un nivel minim de 371,60 $/tonă și unul maxim de 378 $/tonă. Scăderea mediei prețurilor din săptămâna analizată este atribuită unor achiziții reduse din partea cumpărătorilor, pe fondul existenţei unei cantități mari de zahăr pe piață.

Potrivit Raportului Organizației Mondiale a Zahărului, publicat în săptămâna analizată, surplusul producției mondiale faţă de consum în sezonul 2014/2015 este estimat la numai 620 mii tone, comparativ cu nivelul de 2,4 milioane tone prevăzut iniţial, iar stocurile mondiale de zahăr vor totaliza cca. 42 milioane tone în sezonul actual (-1% față de sezonul anterior)

Cafea

AUTOR: Anca Dragomirescu

În intervalul 23 februarie-01 martie 2015, media cotațiilor la cafea Arabica a fost de 3.099,57 $/tonă, cu 7,26% mai puțin față de săptămâna anterioară.

La sortimentul de cafea Robusta, media cotațiilor a fost de 1.870,80 $/tonă în intervalul analizat, cu 5,59% mai puțin comparativ cu săptămâna precedentă.

Cacao

AUTOR: Anca Dragomirescu

Media cotațiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.134,96 $/tonă, cu 0,61% mai mult comparativ cu săptămâna anterioară.

În perioada 23 februarie-01 martie 2015, media cotațiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 3.062,60 $/tonă, cu 1,50% mai mult față de intervalul precedent.

Bumbac

AUTOR: Simona Zamşa

Prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat creșteri minore în săptămâna analizată. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” a fost de 1.571,34 $/tonă, cu 0,62% mai mare față de cotația săptămânii precedente, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a crescut cu 0,94%, la 1.432,94 $/tonă. Chiar dacă mediile săptămânale au înregistrat variații minore față de săptămâna anterioară, pe parcursul acestei săptămânii fluctuațiile au fost destul de mari de la o zi la alta.

La bumbacul Index „A”, prețurile au oscilat între 1.555,63 $/tonă, nivel minim, înregistrat în a doua zi de tranzacționare, și 1.582,09 $/tonă, nivel maxim, în data de 25 februarie. În cazul bumbacului american, cel mai ridicat preț din săptămâna analizată a fost de 1.444,72 $/tonă (25 februarie), iar cel mai scăzut a fost de 1.427,30 $/tonă (27 februarie).

În ultimele 6 luni, prețurile internaționale ale bumbacului au fost influențate, în principal, de următorii 5 factori : scăderea producției mondiale, ritmul mai accelerat de creștere a economiei mondiale, sistarea achizițiilor din partea Chinei, scăderea prețurilor la ţiţei (care a favorizat diminuarea costurilor de producție la bumbac) și condițiile meteorologice din perioada de însămânțare și dezvoltare a plantelor.

Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare

Sursa: Baza de date I.E.M.

V.METALENEFEROASE

Aluminiu

AUTOR: Florela Stoian

Cotațiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) au scăzut din nou sub pragul de 1.800 $/tonă, nivel înregistat în urmă cu cinci săptămâni. Trendul descrescător s-a instalat pe fondul cererii slabe pentru metalul alb și al majorării cu 4,5% a ofertei mondiale în anul 2014, prin contribuția sectorului de producție din China, afectat de supracapacitate și de eficiență scăzută. Media săptămânală s-a diminuat cu 0,77% față de cotația medie din săptămâna anterioară, la 1.788,20 $/tonă. Nivelul primelor asigurate de cumpărătorii de metal sunt, de asemenea, în scădere, în condițiile în care o mare parte din aluminiul primar, sub formă de lingouri, este angajat în oferte de finanțare, iar piața mondială rămâne în continuare în dezechilibru accentuat în 2015, reflectând majorarea (prognozată) cu 5,5% a producției de aluminiu din China, la 29 milioane tone.

Deși stocurile de aluminiu de la LME sunt în scădere, iar nivelul acestora se situează la minimul din ultimii ani, piața mondială se caracterizează printr-o ofertă abundentă, care va exercita presiune asupra evoluției cotațiilor pe termen scurt. Media stocurilor a înregistrat o scădere de 0,42% față de media săptămânală anterioară, la 3.949.725 tone.

Cupru

AUTOR: Emilia Manole

În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) s-a majorat cu 1,75%, la 5.798,60 $/tonă. În ultimele șase săptămâni, cotaţia metalului roșu a scăzut sub nivelul de 6.000 $/tonă (joi a atins valoarea de 5.935 $/tonă, cel mai mare nivel din 13 ianuarie). Această modificare s-a datorat, în principal, reluării la un ritm mai înalt al activității după vacanța Anul Nou Chinezesc. Stocurile de cupru la Bursa de la Shanghai, cât șila Bursa de Metale de la Londra au rămas relativ neschimbate. La LME s-a înregistrat o scădere de 0,26% faţă de săptămâna anterioară, la 296,325 tone.

Plumb

AUTOR: Florela Stoian

Cotațiile plumbului la LME s-au aflat pe un trend descendent, sub pragul de 1.800 $/tonă, coborând până la 1.726 $/tonă, la 27 februarie, cea mai mică valoare din acest an. Evoluția nefavorabilă a cotațiilor plumbului a fost determinată de aprecierea dolarului SUA în raport cu moneda unică europeană și de oferta de metal secundar, în condițiile în care piața mondială a plumbului se caracterizează printr-un un excedent de 5.000 tone în anul 2014. Cotația medie săptămânală a plumbului a scăzut cu 2,02% față de media săptămânală anterioară, la 1.753,60 $/tonă.

Optimismul scăzut al investitorilor și absența Chinei la tranzacții în ultimele zile ale vacanței prilejuite de Anul Nou Chinezesc s-au reflectat în creșterea ușoară a mediei săptămânale a stocurilor de metal la bursa londoneză, cu 0,30% față de media săptămânală anterioară, la 213.275 tone.

Zinc

AUTOR: Florela Stoian

Deși în scădere, cotațiile zincului la LME s-au menținut peste pragul de 2.000 $/tonă în intervalul analizat, evoluția acestora fiind susținută de cererea provenind din sectorul de galvanizare, cât și din ofertele de finanțare. Cotația medie săptămânală s-a diminuat cu 1,79% față de media săptămânală anterioară, la 2.054,20 $/tonă. Potrivit statisticilor Institutului Internațional de Studii privind Plumbul și Zincul (International Lead and Zinc Study Group-ILZSG), piața mondială a înregistrat un deficit de 296.000 tone în anul 2014. Previziunile susțin o evoluție favorabilă a cotațiilor zincului în 2015, pe fondul majorării limitate a ofertei mondiale miniere, după creșterea producției minei Glencore, dar și a producţiei altor mine de capacități mici și medii, care vor compensa parțial producția minieră de 500.000 tone, pierdută după închiderea minei Century (Australia).

Intensificarea tranzacțiilor cu zinc la LME s-a reflectat în scăderea permanentă a nivelului zilnic al stocurilor, până la 567.350 tone la 27 februarie, și a mediei săptămânale a acestora cu 2,78% în raport cu media săptămânală anterioară, la 570.915 tone.

Nichel

AUTOR: Anca Dragomirescu

În perioada 23 februarie-01 martie 2015, media cotațiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 14.184,00 $/tonă, cu 0,39% mai mult comparativ cu intervalul precedent.

Stocurile de nichel la bursa londoneză au crescut de la 424.932 tone, înregistrate pe 23 februarie 2015, la 428.676 tone în data de 27 februarie, a.c. (+3.744 tone).

Cositor

AUTOR: Eufrosina Mereoru

La Bursa de Metale din Londra, în săptămâna analizată, cotaţia medie a cositorului a continuat tendinţa descendentă, pentru a şaptea săptămână consecutivă. În ultima zi de tranzacţionare (27 februarie a.c.) din intervalul analizat, cotaţia cositorului a înregistrat o reducere la 17.920 $/tonă, contribuind la scăderea cotaţiei mediei săptămânale la 18.028 $/tonă, cu 0,21% mai mică faţă de cea înregistrată cu o săptămână în urmă (18.066 $/tonă). Factorii de presiune au fost speculaţiile conjuncturale de bursă şi  reducerea stocurilor.

Stocurile de cositor la LME au înregistrat, în cele 5 zile de tranzacţionare, niveluri foarte scăzute pentru a doua lună consecutivă. Reducerea la 10.880 tone la data de 27 februarie 2015 a contribuit la diminuarea mediei săptămânale a stocurilor de cositor până la 11.133 tone sau cu 2,67% sub nivelul mediu din săptămâna precedentă (11.438 tone).

Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase

Sursa: Baza de date I.E.M.

VI. METALE PREŢIOASE

AUTOR: Dana Ghiţac

Lipsa perspectivelor inflaţioniste în ţările dezvoltate, revigorarea  pieţelor de capital, evoluţia economică a SUA, unde Banca Centrală (Fed) se întrevede că  va demara procesul de normalizare a ratei de dobândă de referință, aprecierea în continuare a dolarului american în raport cu majoritatea valutelor, deciziile de politică monetară ale Băncii Centrale Europene şi dinamica indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice ale lumii au afectat atât de negativ cererea de investiţie în aur încât a erodat şi interesul pentru argint, platină şi paladiu. Efectele dezinvestiţiilor s‑au resimţit şi pe pieţele din Londra^[1], unde, cu excepţia paladiului, metalele preţioase au încheiat luna februarie sub nivelul la care o începuseră. O situaţie similară s‑a înregistrat şi în România unde, în ciuda faptului că impactul ieftinirii unciei fine a fost parţial atenuat prin deprecierea monedei naţionale faţă de dolarul SUA, preţul oficial al aurului (stabilit de Banca Naţională) a evoluat tot pe trend descendent.

Aur

În ultima săptămână din februarie, preţul mediu de referinţă al aurului^[2] a scăzut subunitar (-0,64%), la 1.204,80 $/u.f.. Trebuie însă menţionat faptul că, după ce valoarea unciei fine a coborât, pentru prima dată după 2 ianuarie, sub pragul de 1.200 $, metalul a început să se scumpească şi la închiderea fixingului londonez din 27 februarie uncia fină de aur valora cu 0,5% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.214 $, faţă de 1.208,25 $ în 20 februarie. Cu toate acestea, metalul galben a încheiat luna cu 5% sub nivelul la care o începea (1.272,50 $/u.f., pe 2 februarie), iar în termeni de medii lunare preţul a fost cu 2% mai mic decât în ianuarie (1.227,19 $/u.f., faţă de 1.251,85 $/u.f.). Prin comparaţie, la sfârşitul lunii februarie 2014 uncia fină de aur valora cu 8% mai mult decât în prezent.

În România, preţul de referinţă alaurului^[3] s‑a diminuat cu 0,59% în ultima săptămână din februarie, la 151,85 lei. Pe parcursul acestei perioade preţul anunţat de Banca Naţională a evoluat pe trendul unciei fine şi pe 27 februarie gramul de aur valora cu aproape1%mai mult decâtcu o săptămână în urmă: 153,19 lei, faţa de 151,85 în 20 februarie. Cu toate acestea, metalul a încheiat luna cu 4% sub nivelul la care o începea (159,21 lei/gram, pe 2 februarie), iar în termeni de medii lunare, preţul aurului a scăzut cu 1% (de la 155,83 lei/gram în ianuarie, la 154,41 lei/gram). Trebuie, totuşi, menţionat faptul că în România “investiţia” în aur a fost mult mai profitabilă decât la Londra, la sfârşitul lunii februarie a.c. gramul de aur valorând cu 10% mai mult decât cu un an în urmă.

Argint

Preţul de referinţă alunciei fine de argint^[4] a scăzut cu 1,44% în ultima săptămână din februarie, la 16,48 $, dar pe parcursul acestei perioade tendinţa a fost, ca şi în cazul aurului, de uşoară redresare. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 27 februarie uncia fină de argint valora cu 1% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 16,53 $, faţă de 16,34 $ în 20 februarie. Cu toate acestea, argintul a încheiat luna februarie cu 4% sub nivelul la care o începea (17,22 $/u.f., pe 2 februarie), iar în termeni de medii lunare preţul s‑a diminuat cu 1% faţă de nivelul din ianuarie (de la 17,10 $/u.f., la 16,84 $/u.f.). Prin comparaţie, la sfârşitul lunii februarie uncia fină de argint valora cu 22% mai puţin decât cu un an în urmă.

Platină

Preţul de referinţă alunciei fine de platină^[5] a scăzut cu 1%, la 1.169,40 $, dar pe parcursul intervalului analizat metalul a cotat pe trend de redresare şi la închiderea fixingului londonez din 27 februarie uncia fină de platină valora cu aproape 1% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.177 $, comparativ cu 1.166 $ în 20 februarie. Cu toate acestea, platina a încheiat luna cu 4% sub nivelul la care o începea (1.223 $/u.f., pe 2 februarie) şi s‑a ieftinit cu 4% şi faţa de media din ianuarie (de la 1.243,48 $/u.f., la 1.197,60 $/u.f.). Mai mult, la sfârşitul lunii februarie uncia fină de platină valora cu 19% mai puţin decât cu un an în urmă.

Paladiu

Preţul de referinţă alunciei fine de paladiu^[5] a crescut cu 2,02%, la 799 $. Susţinut de evoluţia bună a cererii de autovehicule pe benzină (utilizează catalizatori antipoluanţi pe bază de paladiu) şi de prognozele optimiste privind viitorul acestei pieţe (comparativ cu cea a motorizărilor diesel, care utilizează catalizatori din platină), paladiul a cotat în creştere accentuată şi la închiderea fixingului londonez din 27 februarie uncia fină de paladiu valora cu 3% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 808 $, comparativ cu 783 $ în 20 februarie. În acest context, paladiul nu numai că a încheiat luna cu 5% peste nivelul la care o începea (773 $/u.f., pe 2 februarie), ci a fost şi singurul metal preţios care a reuşit să se redreseze valoric atât de puternic încât să compenseze ieftinirile anterioare, de aşa manieră încât să înregistreze şi o uşoară scumpire (+0,2%) în termeni de medii lunare: de la 784,33 $/u.f. în ianuarie, la 786,25 $/u.f. în februarie. De asemenea, paladiul este singurul metal preţios care cotează mai bine decât în 2014, la sfârşitul lunii februarie uncia fină de valorând cu 8% mai mult decât cu un an în urmă.

Evoluţia săptămânală a preţurilor Metalelor Preţioase

Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com

NOTE:

*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu in coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)

**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:

ETFS Physical Silver Shares Tru(simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)

ETFS Physical Platinum Shares(simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)

VII. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL

AUTOR: Andrei Rădulescu

Piaţa valutară

Cursul mediu al dolarului american a consemnat evoluții mixte în raport cu monedele țărilor dezvoltate, dar și față de monedele din țările emergente și în dezvoltare pe parcursul ultimei săptămâni a lunii februarie.

Aceste evoluții au fost determinate, îndeosebi, de informațiile din plan macroeconomic din principalele blocuri economice ale lumii. Totodată, dinamica din piețele globale de acțiuni, titluri de stat și de materii prime a avut impact asupra evoluției cursului dolarului american săptămâna trecută.

Din perspectiva macroeconomică în Statele Unite s-au consemnat evoluții predominant favorabile ale indicatorilor comunicați recent, notându-se majorarea comenzilor de bunuri de echipament cu un ritm lunar de 0,6% în ianuarie și creşterea prețurilor locuinţelor la final de 2014. Evenimentul macroeconomic al săptămânii a fost însă discursul d-nei J. Yellen în Senat, în cadrul căruia reprezentanta FED a subliniat dinamica favorabilă din piața forței de muncă, dar și faptul că Banca Centrală va semnala la următoarele ședințe de politică monetară demararea procesului de normalizare a ratei de dobândă de referință.

De asemenea, evoluții macroeconomice favorabile s-au consemnat și în Zona Euro, fiind de notat dinamica indicatorilor de încredere comunicați de Comisia Europeană. Totodată, trebuie menționat faptul că, piața financiară europeană a resimțit proximitatea demarării programelor monetare neconvenționale anunțate de Banca Centrală Europeană la prima ședință din acest an (pe 22 ianuarie).

În acest context, dolarul american s-a apreciat, în medie, cu 0,8% față de moneda unică europeană săptămâna trecută. Din perspectiva analizei tehnice, cursul EUR/USD a retestat minimele de la finele lunii ianuarie.

De asemenea, moneda americană a consemnat aprecieri și comparativ cu monedele din sfera de influență a euro : cum ar fi coroana daneză (cu 1%).

Se notează însă aprecierea dolarului în raport cu shekel-ul israelian (cu 2,3%), după ce Banca Centrală din Israel a redus dobânda de referință de la 0,25% la 0,1% pentru a contracara deflația și aprecierea monedei din ultimele săptămâni.

Totodată, dolarul american s-a apreciat și raportat la coroana norvegiană (cu 0,9%) și francul elvețian (cu 1,2% – evoluție influențată și de posibilele intervenții directe pe piața valutară ale Băncii Centrale din Elveția).

Nu în ultimul rând, dolarul american a consemnat creșteri ușoare față de yen-ul japonez (cu 0,3%) și dolarul canadian (cu 0,4%).

Pe de altă parte, moneda americană s-a depreciat ușor raportat la coroana suedeză (cu 0,1%) și comparativ cu lira sterlină (cu 0,4%). 

Deprecieri ușoare ale dolarului s-au consemnat săptămâna trecută și față de monedele din Noua Zeelandă (cu 0,1%) și Australia (cu 0,3%).

În ceea ce privește monedele țărilor emergente și în dezvoltare se notează aprecierea dolarului american față de monedele din Mexic (cu 0,1%), Argentina (cu 0,3%) și Brazilia (cu 0,7%).

De asemenea, dolarul american a crescut față de dinarul kuweitian (cu 0,1%) și rialul iranian (cu 0,2%).

Pe de altă parte, moneda americană a consemnat fluctuații nesemnificative în raport cu dolarul singaporez, riyal-ul saudit și ringgitul malaysian în ultima săptămână din februarie și s-a depreciat față de peso filipinez (cu 0,2%) și rupia indiană (cu 0,5%).

În raport cu leul românesc, dolarul american a consemnat o apreciere de 0,5% săptămâna trecută, evoluție determinată de dinamica cursurilor EUR/USD (depreciere cu 0,8%) și EUR/RON (scădere cu 0,3%). Cursul USD/RON este un cross între EUR/USD și EUR/RON.

Pieţe de capital

Pe parcursul ultimei săptămâni din februarie s-au consemnat evoluții favorabile pe piețele internaționale de acțiuni, determinate de informațiile din plan macroeconomic, de știrile companiilor multinaționale, dar și de evoluțiile din piețele globale de titluri de stat, materii prime și valute.

În plan macroeconomic s-au consemnat evoluții predominant favorabile ale indicatorilor din principalele blocuri ale lumii. Comenzile de bunuri de echipament au revenit pe creștere în Statele Unite în ianuarie, iar gradul de încredere în economia Zonei Euro a continuat să se amelioreze în februarie. Nu în ultimul rând, industria prelucrătoare din China a revenit pe creștere în luna februarie, conform indicatorului PMI.

Evenimentele macroeconomice ale săptămânii au fost discursul d-nei Yellen de la FED în Senatul SUA și prelungirea acordurilor de finanțare a Greciei cu patru luni.

În discursul susținut în Senatul american d-na Yellen a subliniat evoluțiile favorabile din piața americană a forței de muncă și a considerat că procesul de normalizare a ratei de dobândă de referință va fi semnalat în următoarele ședințe de politică monetară, prin elementele de ghidare a politicii monetare.

Pe de altă parte, TROIKA (Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional) a ajuns la un acord cu guvernul elen privind prelungirea cu patru luni a acordurilor de finanțare externă a Greciei. Acest acord prevede ca guvernul elen să accelereze reformele structurale.

În plan microeconomic se notează preluarea companiei Salix de către societatea canadiană Valeant pentru 14,5 miliarde dolari, precum și dinamica recentă a vânzărilor la Home Depot, Lowe’s și Target.

În acest context, indicele Morgan Stanley pentru piețele globale de acțiuni a crescut cu 0,3%, până la 432,5 puncte (avans cu 3,7% de la începutul anului) pe parcursul săptămânii trecute.

Se notează dinamica piețelor emergente: indicele Morgan Stanley pentru această categorie a urcat cu 0,6%, la 990,3 puncte (avans cu 3,6% de la începutul anului).

De asemenea, indicele Morgan Stanley pentru piețele dezvoltate a crescut cu 0,3% la 1 772,9 puncte (avans cu 3,7% de la începutul anului).

În SUA, principalii indici bursieri au atins noi maxime istorice pe parcursul săptămânii. Cu toate acestea, acești indici au închis ultima săptămână din februarie în ușoară scădere față de finalul săptămânii anterioare: Dow Jones cu 0,04%, la 18 132,7 puncte; S&P 500 cu 0,27%, la 2 104,5 puncte.

Se remarcă dinamica piețelor europene, susținută de prelungirea acordurilor de finanțare a Greciei, dar și de proximitatea demarării programelor monetare neconvenționale anunțate de Banca Centrală Europeană în ianuarie. Indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a crescut cu 2,6%, la 392,2 puncte în ultima săptămână din februarie.

În Asia, indicele regional calculat de Morgan Stanley (MSCI Asia Pacific) a crescut cu 0,8%, la 146,2 puncte săptămâna trecută, evoluție susținută și de dinamica industriei prelucrătoare din China.

În România piața de acțiuni s-a corectat în ultima săptămâna din februarie, evoluție în disonanță cu cea din piețele europene. Indicele BET a pierdut 2,2%, până la 7 145,4 puncte.

Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar

Sursa: Baza de date I.E.M.

1 London Bullion Market (LBM) şi London Platinum and Palladium Market (LPPM) – pieţe londoneze angro de aur şi argint, respectiv platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase.

2 Comunicat, în după‑amiaza fiecărei zile, de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).

3 Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.

4 Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).

5 Media săptămânală a valorilor comunicate în după‑amiaza fiecărei zile de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).