I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana Papatulică
În intervalul 24 februarie-2 martie 2014, preţurile ţiţeiului pe piaţa spot din Rotterdam au înregistrat variaţii uşoare în termeni de medii săptămânale, respectiv, o scădere de 0,39% în cazul Brent-ului (Marea Britanie), la 109,57 $/baril, şi o creştere de 0,34% în cazul WTI (SUA), la 102,78 $/baril.
Preţurile pe piaţa internaţională a ţiţeiului s-au aflat sub incidenţa unor factori contradictorii. Perspectiva încetinirii creşterii economice în China, diminuarea cererii din partea rafinăriilor americane ca urmare a programului de revizii tehnice de primăvară şi majorarea stocurilor de ţiţei ale SUA pentru a 6-a săptămână consecutiv au exercitat presiuni negative asupra preţurilor.
Pe pe de altă parte, creşterea cererii de ţiţei şi produse petroliere în SUA, din cauza persistenţei unor condiţii meteo severe, declinul producţiei de ţiţei a OPEC, în luna februarie a.c., la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, creşterea uşoară a indicelui PMI, barometrul afacerilor din Chicago (în februarie, faţă de ianuarie a.c.), deprecierea uşoară a dolarului SUA în raport cu moneda euro şi creşterea indicelui Standard&Poor’s 500 -la finalul săptămânii- au avut un efect de stimulare a preţurilor, într-un cuantum care pe ansamblul săptămânii a reuşit să imprime un trend uşor ascendent preţurilor WTI (SUA), şi să atenueze declinul preţurilor Brent-ului.
Compania de servicii financiare „Citigroup Inc” (SUA) a reevaluat în creştere, previziunile sale privind preţul ţiţeiului Brent, în 2014, la 103 $/baril, faţă de nivelul anterior de 93 $/baril, ca urmare a „unui echilibru mai strâns, decât cel anticipat, al raportului cerere-ofertă la nivel mondial şi a creşterii îngrijorării în legătură cu livrările suplimentare de ţiţei din Iran şi Libia”. Producţia iraniană de ţiţei se află încă sub incidenţa sancţiunilor occidentale, iar exporturile libiene sunt puternic afectate de tulburările politice şi sociale interne. Practic, cu excepţia SUA, unde producţia de ţiţei, mai ales cea provenită din exploatarea şisturilor, se află pe un trend constant ascendent, imaginea ofertei mondiale de ţiţei nu este la fel de încurajatoare, în contextul în care producţia Libiei se menţine, de mai bine de o jumătate de an, la un sfert din nivelul său uzual, iar acordul dintre puterile occidentale şi Iran este departe de a fi fost finalizat.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţul gazului natural pe piaţa spot a SUA a înregistrat o scădere drastică, de circa 53 $/1000 m.c. (24,6%), la o valoare medie de 162 $/1000 m.c., revenind practic, aproape de valorile înregistrate înainte de primul val de frig polar. Declinul preţurilor s-a datorat îmbunătăţirii considerabile a condiţiilor meteo (fapt care a condus la diminuarea cererii) şi creşterii producţiei interne de gaz.
Preţul gazului natural din contractele de import, pe termen lung, ale UE din Rusia a scăzut cu 0,82%, în luna ianuarie a.c, faţă de luna precedentă, la o valoare medie de 386 $/1000 m.c. Facem precizarea că, media preţurilor de import are o valoare statistică, întrucât preţurile în contractele dintre Rusia şi partenerii europeni se stabilesc prin contracte bilaterale, confidenţiale şi înregistrează variaţii destul de mari de la o ţară la alta, în medie de 15%.
Gazul disponibil pe pieţele spot din Marea Britanie, Belgia, Olanda şi Germania a scăzut (în urma liberalizării) şi s-a menţinut la un nivel mai redus decât cel furnizat de Gazprom, dar şi de Statoil (Norvegia) sau Sonatrach (Algeria).
Contractele pe termen lung ale câtorva mari companii de utilităţi din Germania, Italia şi Franţa (Eni, E.On Ruhrgas, RWE, Wintershall, GDF Suez) cu Gazprom, multă vreme practicate în condiţiile stricte impuse de monopolul rus, au înregistrat, începând din 2009, schimbări tot mai semnificative. Sub presiunea concurenţei din partea furnizorilor locali, companiile de utilităţi au solicitat furnizorilor internaţionali, inclusiv Gazprom, şi au obţinut, gradual, reduceri de preţ şi relaxarea clauzelor contractuale. Unele concesii au fost obţinute prin renegociere amiabilă, altele prin decizii ale curţilor internaţionale de arbitraj.
Un exemplu în acest sens îl reprezintă Grecia, care a reuşit să obţină recent, de la Gazprom, o reducere de preţ de 15%, cu efect retroactiv, începând cu luna iulie a anului trecut, concomitent cu o prelungire cu 12 ani a duratei contractului. Această concesie survine după ce Grecia a ameninţat că va solicita arbitraj internaţional faţă de preţul pe care îl plăteşte pentru gazul rusesc. Până în prezent, Grecia a plătit 467 $/1.000 m.c pentru gazul rusesc, faţa de un preţ mediu de 3 93 $/1000 m.c., pe care Rusia îl percepe în medie altor state europene. Noul preţ a fost stabilit la aproximativ 395 $/1000 m.c.
Cu titlu de comparaţie, menţionăm că Turcia, care beneficiază de un regim preferenţial de preţ din partea Rusiei, date fiind, atât importul mare de gaz din această ţară, cât şi poziţia sa geografică cheie pentru tranzitul gazului rusesc, a denunţat preţul ridicat (de 507 $/1000 m.c) pe care i-l pretinde Iranul pentru gazul său.
III. PRODUSE PETROLIERE
AUTOR: Mariana Papatulică
Benzină
Preţul benzinei regular,Eurograde, cu CO 95, pe piaţa spot din nord vestul Europei, CIF cargouri, a înregistrat o creştere de 0,41%, la o medie săptămânală de 998,40 $/tonă. Principalii factori care au stimulat preţul benzinei au fost cererea din partea SUA, ţară confruntată cu un declin al stocurilor interne pentru acest produs de 2,8 mil.barili în săptămâna precedentă, şi respectiv din partea Nigeriei, care, în urma unor licitaţii, a acordat licenţe pentru importul a circa 3 mil.tone de benzină până în mai a.c. Nigeria este dependentă de importul de benzină, deoarece rafinăriile sale lucrează la capacitate redusă, din cauza lucrărilor de revizii tehnice sau a vechimii acestora.
Motorină
Preţurile celor două sortimente de motorină pe piaţa spot din nord- vestul Europei, CIF cargouri, au scăzut cu 1,31%, la o medie săptămânală de 928,85 $/tonă, la motorina cu 0,1% sulf şi cu 0,66% la 952,10 $/tonă, în cazul diesel-ului. Declinul mai accentuat al preţului motorinei de încălzire (cu 0,1% sulf) s-a datorat restrângerii cererii din partea sectorului de încălzire, atât din Europa cât mai ales din SUA, ca urmare a încălzirii vremii.
Păcură
Preţurile păcurii cu 3,5% sulf pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, au crescut cu 0,25%, la o medie de 580,25 $/tonă, sub influenţa cererii majorate din partea sectorului de utilităţi publice.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date I.E.M.
IV. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
În termeni de valori medii săptămânale, cotaţia grâului american roşu moale nr. 2, în perioada 24 februarie – 3 martie 2014, la Bursa din Chicago, a înregistrat o scădere cu 1,91% comparativ cu săptămâna anterioară, la 221,49 $/tonă.
Diminuarea cotaţiilor grâului american a avut loc ca urmare a revizuirii „în sus” a prognozelor privind producţia mondială, elaborate de Consiliul Internaţional al Cerealelor (International Grains Council – IGC) în ultimul său Raport din 27 februarie a.c. Conform IGC, producţia mondială de grâu va fi, în sezonul 2013/14, de 708 milioane tone, în creştere cu 0,1% faţă de cât prognozase cu o lună în urmă şi cu 8% comparativ cu estimările privind recolta globală din 2012/13.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
În ultima săptămână a lunii februarie 2014, la Bursa din Chicago, media cotaţiilor porumbului american galben nr. 2 a crescut cu 0,14% comparativ cu perioada precedentă, la 178,59 $/tonă.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, atât la uleiul de soia, cât şi la boabele de soia, cotaţiile medii săptămânale au continuat să crească. Astfel, cotaţia medie a uleiului de soia s-a majorat cu circa 1,13% în săptămâna analizată, la 903,83 $/tonă, comparativ cu 893,69 $/tonă din săptămâna anterioară, iar cea a boabelor de soia s-a situat la 514,44 $/tonă, înregistrând o creştere de 2,87% faţă de perioada anterioară. Producţia va continua să crească, dar majorarea sa este insuficientă pentru a satisface cererea, care este acoperită mai mult de producţia de ulei de palmier. Uleiul de palmier a devenit cel mai important ulei vegetal: producţia de ulei de palmier este de 60 de milioane de tone, mai mare cu 15 milioane de tone, decât cea a uleiul de soia.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
La Bursa de la Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat a fost de 477,94 $/tonă, marcând o majorare de 4,52% faţă de cotaţia săptămânii anterioare.
În intervalul 24 februarie – 2 martie 2014, preţurile zahărului rafinat au înregistrat majorări faţă de săptămâna anterioară, determinate de menţinerea speculaţiilor potrivit cărora vremea nefavorabilă din Brazilia, principalul producător şi exportator mondial de zahăr, va determina reducerea disponibilităţilor exportabile ale acestei ţări. În ultimele 3 săptămâni, cantităţile de zahăr existente pe piaţă au fost mai reduse, fapt care, coroborat cu menţinerea secetei din principalul exportator mondial, a impulsionat investitorii să achiziţioneze cantităţi mai mari. Totuşi, având în vedere existenţa unor stocuri mondiale ridicate, nu există riscul unei penurii de zahăr în viitorul apropiat.
După prima zi de tranzacţionare, în care au marcat creşteri, preţurile zahărului rafinat s-au menţinut constante în următoarele 2 zile. Maximul de preţ a fost atins în data de 27 martie a.c., iar în ultima zi de tranzacţionare preţurile au scăzut, situându-se la nivelul de la începutul săptămânii.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 24 februarie-02 martie 2014, media cotaţiilor la cafea Arabica a fost de 3.911,23 $/tonă, cu 7,22% mai mult faţă de săptămâna anterioară.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotaţiilor a fost de 2.060,00 $/tonă în intervalul 24 februarie-02 martie 2014, cu 6,80% mai mult comparativ cu săptămâna 17-23 februarie a.c. când s-a înregistrat 1.928,80 $/tonă.
Majorarea semnificativă a cotaţiilor la cafea s-a datorat Organizaţiei Internaţionale a Cafelei (ICO), care şi-a revizuit în luna decembrie 2013 estimările referitoare la consumul mondial de cafea pentru sezonul 2013/14, care va fi de circa 8.665 mii tone, cu aprox. 2% mai mare faţă de sezonul 2012/13.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
În săptămâna 24 februarie-02 martie 2014, media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.044,12 $/tonă, cu 1,53% mai puţin comparativ cu săptămâna anterioară, când media cotaţiilor a fost de 3.091,47 $/tonă.
În perioada 24 februarie-02 martie 2014, media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 2.922,20 $/tonă, cu 0,23% mai puţin faţă de săptămâna 17-23 februarie a.c.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În intervalul analizat, preţurile internaţionale ale bumbacului au înregistrat diminuări minore, atribuite unor vânzări mai scăzute comparativ cu cele din săptămânile anterioare.
Preţurile internaţionale ale bumbacului se menţin totuşi ridicate, fiind influenţate de cererea în creştere din partea marilor importatori şi de reducerea disponibilităţilor exportabile ale Statelor Unite, principalul exportator mondial.
La Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi s-a situat la 1.909,57 $/tonă, cu 0,55% mai puţin faţă de media săptămânii anterioare, iar la Bursa din Liverpool, cotaţia medie a bumbacului Index “A” a fost de 2.075,57 $/tonă (-0,69%). În pofida unor scăderi minore ale mediei săptămânii analizate comparativ cu cea anterioară, pe parcursul celor 5 zile de tranzacţionare se observă oscilaţii majore ale preţurilor.
În intervalul analizat, cele două sortimente de bumbac au înregistrat evoluţii diferite. Preţurile Indicelui „A” au crescut în primele 2 zile ale perioadei analizate, în a doua zi atingând şi maximul de preţ, respectiv 2.109,08 $/tonă, iar în următoarele 3 zile preţurile s-au situat pe o traiectorie descendentă. În cazul bumbacului american, maximul de preţ a fost atins în prima zi de tranzacţionare şi a fost de 1.938,64 $/tonă, iar în urmatoarele 2 zile s-au marcat scăderi accentuate. În a 4 a zi se remarcă o uşoară creştere a preţurilor, urmată în ultima zi de diminuări ale acestora.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
V. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
Cotaţia medie a aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME), s-a situat la 1.716,60 $/tonă, în creştere nesemnificativă (0,13%) faţă de media săptămânală anterioară. Potrivit afirmaţiilor analiştilor de la Metal Bulletin Research, supraoferta de metal alb, care persistă din anul 2007, provine în principal din China, Rusia şi alte zone ale lumii, în care transferul unităţilor de producţie a avut ca scop asigurarea energiei electrice la preţ scăzut (Orientul Mijlociu). Excesul masiv de metal va exercita presiune asupra cotaţiilor aluminiului în 2014.
Nivelul stocurilor continuă să scadă, ca urmare a livrării a 35.075 tone către consumatorii industriali şi către depozite, unde metalul stocat este oferit ca garanţie pentru împrumuturile financiare. Media stocurilor de metal la LME a scăzut cu 0,59% faţă de media săptămânală anterioară, la 5.324.775 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa din Londra, a înregistrat o scădere de 1,24%, faţă de săptămâna trecută, Această scădere este atribuită unor factori conjuncturali, pe fondul unei cereri reduse.
La sfârşitul săptămânii analizate, stocurile de cupru, la bursa londoneză, s-au redus cu 4,55%, la 277.720 tone.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
Deşi piaţa mondială a plumbului este caracterizată prin cea mai echilibrată balanţă cerere-ofertă faţă de celelalte metale de bază, cotaţia medie a plumbului la LME a înregistrat o scădere de 1,29% faţă de media săptămânală anterioară, la 2.107,70 $/tonă, pe fondul cererii relativ slabe şi a creşterii ofertei de plumb secundar.
Stocurile de la bursa londoneză au fost marcate de o uşoară creştere, după acumularea a 875 tone în intervalul analizat, care au depăşit livrările şi au motivat scăderea cu doar 0,09% a mediei săptămânale a stocurilor faţă de media săptămânală anterioară, la 201.985 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Cotaţia medie a zincului a crescut cu 0,55% faţă de media săptămânală anterioară, la 2.072,10 $/tonă, susţinută de cererea consumatorilor industriali, dar şi de ofertele de finanţare. Cererea în creştere a redus excedentul balanţei mondiale cerere-ofertă, care va conduce la o uşoară restrângere a pieţei mondiale a zincului în cursul anului 2014. Prognozele cele mai optimiste, formulate pentru evoluţia preţului metalului în acest an, au avut în vedere tendinţa de echilibrare a raportului cerere-ofertă, cât şi închiderea minelor cu o contribuţie însemnată la realizarea producţiei mondiale.
Erodarea stocurilor de la LME cu peste 18% faţă de nivelul de la începutul anului, la 761.725 tone la sfârşitul lunii februarie, cel mai redus nivel din ultimii 3 ani, a determinat scăderea mediei săptămânale a acestora cu 2,93% faţă de media săptămânală precedentă, la 770.035 tone.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 24 februarie-02 martie 2014, media cotaţiilor la nichel, la Bursa din Londra, a fost de 14.283,00 $/tonă, cu 0,67% mai puţin comparativ cu intervalul 17-23 februarie a.c., când s-a înregistrat 14.379,00 $/tonă.
Stocurile de nichel la bursa londoneză, în intervalul analizat, au crescut în continuare, de la 268.152 tone înregistrate pe 24 februarie 2014. la 270.618 tone în data de 28 februarie a.c..
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa de Metale din Londra, în săptămâna analizată, cotaţia medie a cositorului a înregistrat o creştere relativ semnificativă, ajungând pe 27 februarie a.c., la cel mai ridicat preţ din ultimele 5 luni (23.590 $/tonă), ca urmare a modificării de către autorităţile indoneziene, a regulilor existente, afectând afacerile, prin creşterea costurilor administrative. Cotaţia medie săptămânală a fost de 23.392 $/tonă, cu 1,06% mai mare comparativ cu săptămâna anterioară (23.147 $/tonă).
Scăderea stocurilor de la LME, cu 8.065 tone la data de 28 februarie 2014, a contribuit la diminuarea mediei săptămânale a acestora, până la 8.317.tone sau cu 3,12% sub nivelul mediei din săptămâna precedentă, când s-a înregistrat 8.585 tone.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date I.E.M.
VI. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Ø Preţul de referinţă al unciei fine de aur[1] a crescut cu 0,85%, la 1.332,85 $. Metalul a început intervalul analizat pe trend ascendent, dar efectul scumpirii cu 1,2% din primele două zile (în urma cărora valoarea sa a ajuns la 1.339 $/u.f.) a fost anulat, aproape în totalitate, prin trei ieftiniri consecutive. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 28 februarie uncia fină de aur valora cu doar 0,2% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.326,5 $, comparativ cu 1.323,25 $, în 21 februarie. Cu toate acestea, datorită trendului ascendent din primele două luni, aurul a încheiat luna februarie cu 5% peste nivelul la care o începea şi cu 8% peste nivelul de la începutul anului 2014, înregistrând şi o scumpire cu 4,51% faţă de preţul mediu din ianuarie.
În România, impactul ieftinirii unciei fine pe piaţa londoneză a fost iniţial contracarat de evoluţia cursului dolarului SUA în raport cu moneda naţională, permiţând depăşirea, pentru prima dată după cinci luni, a pragului de 141 lei/gram. În aceste condiţii, valoarea de referinţă a gramului de aur[2] a crescut cu 1,04%, la 140,61 lei, deşi pe 28 februarie Banca Naţională a României anunţa un preţ cu aproape 1% sub nivelul stabilit cu o săptămână în urmă: 139,11 lei/gram, comparativ cu 139,95 lei/gram în 21 februarie. Cu toate acestea, gramul de aur a încheiat luna februarie cu 4,4% peste nivelul la care o începea şi cu 7% peste nivelul de la începutul anului 2014, înregistrând şi o scumpire cu 3,32% faţă de preţul mediu din ianuarie.
Ø Preţul de referinţă al unciei fine de argint[3] a crescut cu doar 0,16%, la 21,66 $. Metalul a început intervalul analizat la 22.05 $/u.f. (+1,4%), după care a început să scadă în ritm atât de alert încât la închiderea fixingului londonez din 28 februarie uncia fină de argint valora cu peste 2% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 21,27$, comparativ cu 21,74 $ în 21 februarie. Cu toate acestea, datorită trendului ascendent din primele trei săptămâni din februarie, argintul a încheiat luna cu 10,4% peste nivelul la care o începea şi cu 7% peste nivelul de la începutul anului 2014, înregistrând şi o scumpire cu 4,63% faţă de preţul mediu din ianuarie.
Ø Preţul de referinţă al unciei fine de platină[4] a crescut cu 1,22%, la 1.439,90 $. Susţinut de problemele cu care se confruntă producătorii din Republica Africa de Sud, unde compania Implats (Impala Holdings Ltd.) a fost nevoită să invoce situaţia de „forţă majoră” în ceea ce priveşte livrările contractate cu utilizatorii, pe parcursul intervalului analizat metalul a cotat pe trend puternic ascendent. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 28 februarie uncia fină de platină valora cu 2,3% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.455 $, comparativ cu 1.422,5 $ în 21 februarie. În aceste condiţii, platina a încheiat luna februarie pe trend ascendent, depâşind cu 5% atât nivelul la care o începea, cât şi nivelul de la începutul anului 2014. Această scumpire a fost, însă, insuficientă pentru a anula efectul nivelului extrem de scăzut (comparativ cu maximul din ianuarie, de 1.470 $/u.f.) la care începea luna februarie (1.374 $/u.f.). Prin urmare, preţul s‑a diminuat cu aproape 0,9% în termeni de medii lunare.
Ø Preţul de referinţă al unciei fine de paladiu[4]a crescut cu 0,38%, la 740,40 $. Metalul a început intervalul analizat pe trend uşor ascendent (+0,3%), cotând la 741 $/u.f., după care s‑a confruntat cu două zile consecutive de scădere, în urma cărora valoarea unciei fine a coborât la 733 $ (-1,1%). Prin urmare, în ciuda redresării de joi şi vineri (în urma cărora preţul a crescut cu aproape 2%), la închiderea fixingului londonez din 28 februarie uncia fină de paladiu valora cu doar 0,9% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 746$, comparativ cu 739 $ în 21 februarie. În aceste condiţii, paladiul a încheiat luna februarie cu 5% peste nivelul la care o începea şi cu 3% peste nivelul de la începutul anului 2014. Ritmul de redresare din februarie a fost, însă, mult prea lent pentru a compensa nivelului extrem de scăzut (comparativ cu maximul din ianuarie, de 749 $/u.f.) la care începea luna februarie (707 $/u.f.). Prin urmare, preţul s‑a diminuat cu aproape 0,8% în termeni de medii lunare.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase
SURSA: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu in coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)
VII. Piaţa Valutară şi Pieţele de Capital
AUTOR: Andrei Rădulescu
Dolarul american a fluctuat pe parcursul săptămânii trecute, consemnând evoluţii mixte în raport cu principalele monede din ţările dezvoltate şi din economiile emergente şi în dezvoltare. Practic, a fost întreruptă tendinţa de depreciere din săptămânile anterioare, evoluţie determinată de factori macroeconomici (perspectivele de modificare a strategiei de comunicare/ghidare a politicii monetare a FED, dinamica unor indicatori macroeconomici din prima economie a lumii), dar şi factori geo-politici (escaladarea tensiunilor în Ucraina).
Comparativ cu moneda unică europeană, dolarul american a crescut în medie cu 0,06% în ultima săptămână din februarie. De asemenea, moneda americană s-a apreciat în raport cu lira sterlină (cu 0,1%), coroana daneză (0,07%, pe fondul evoluţiei nefavorabile a PIB-ului în Danemarca în trimestrul IV 2013, contracţie cu 0,5%, dolarul australian (0,28%), dolarul canadian (0,6%) şi coroana norvegiană (cu 2,73%, ca urmare a declaraţiilor premierului cu privire la competitivitatea internaţională a Norvegiei).
Pe de altă parte, dolarul american s-a depreciat cu 0,08% faţă de yen-ul japonez, cu 0,13% în raport cu francul elveţian, cu 0,23% comparativ cu moneda suedeză şi cu 0,41% raportat la (dolarul neo-zeelandez).
Raportat la monedele emergente, moneda americană (cursul mediu) a consemnat evoluţii divergente. Pe de o parte, se notează aprecierea dolarului american în raport cu peso-ul argentinian (cu 1,11%). Pe de altă parte, se observă deprecierea dolarului american cu 1,69% comparativ cu moneda braziliană (real-ul), după ce banca centrală a Braziliei a majorat dobânda de referinţă cu 25 p.b. la 10,75%.
Raportat la leul românesc dolarul american s-a depreciat în medie cu 0,02% în ultima săptămână din februarie, evoluţie determinată de dinamica cursului EUR/USD (depreciere cu 0,07%) şi EUR/RON (depreciere cu 0,8%). Cursul USD/RON este un cross între EUR/USD şi EUR/RON.
Pieţe de capital
Acţiunile americane au crescut în ultima săptămână din februarie, pe fondul declaraţiilor unor oficiali ai FED (în direcţia posibilităţii modificării strategiei de comunicare/ghidare a politicii monetare), a dinamicii unor indicatori macroeconomici (spre exemplu, sentimentul consumatorilor), dar şi a informaţiilor din sfera unor companii. Indicele S&P 500 a crescut cu 1,3%, până la 1 859,45 p., în timp ce indicele Dow Jones a urcat cu 1,4%, până la 16 321,71 p.. Se notează dinamica companiilor din comerţul cu amănuntul, în creştere cu 4,5%, evoluţie susţinută de evoluţia sentimentului consumatorilor, dar şi de rezultatele raportate de unii emitenţi: JC Penney (29%), Target Corp. (11%), EBay (7,7%). De asemenea, companiile din sectorul medical au crescut, pe fondul propunerilor recente ale autorităţilor cu privire la programul Medicare Advantage: Humana Inc. (9,4%). Nu în ultimul rând, la nivelul indicelui Dow Jones creşteri săptămânale au consemnat şi companiile Microsoft (0,9%), Goldman Sachs (1,2%), Exxon (1,3%), IBM (1,3%) şi Intel (1,4%). Pe de altă parte, la capitolul scăderi săptămânale se menţionează următoarele companii din indicele Dow Jones: Cisco Systems (1,5%), AT&T (2,7%).
Titlurile europene s-au apreciat săptămâna trecută, evoluţie determinată de dinamica favorabilă a unor indicatori macroeconomici din Zona Euro şi informaţiile din sfera unor companii, ce au contrabalansat tensiunile geo-politice din Ucraina. Indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a crescut cu 0,6%, până la 338,02 p., în timp ce indicele EuroStoxx 50 a urcat cu 0,6%, până la 3 149,23 p.. Se notează dinamica indicilor DAX 30 (+0,4%) şi CAC 40 (+0,6%). La capitolul pozitiv se notează dinamica unor companii după anunţurile de fuziuni şi/sau achiziţii: Dixons Retail (9%) şi Carphone Warehouse (15%), pe fondul discuţiillor de fuziune, Scania (34%, ca urmare a ofertei de preluare lansată de Volkswagen). De asemenea, unele companii au crescut, după comunicarea propunerilor de dividende pentru exerciţiul financiar 2013: Vodafone Group (3,5%), Jupiter Fund Management (10%). Pe de altă parte, acţiunile unor companii au scăzut, ca urmare a evoluţiei nefavorabile a rezultatelor financiare trimestriale şi/sau a previziunilor de rezultate pe termen scurt: Fresenius Medical (4,8%), Royal Bank of Scotland (8,9%), PostNL (19%).
Cotaţiile asiatice s-au apreciat uşor pe parcursul săptămânii trecute, climatul pozitiv din pieţele americane şi europene şi informaţiile favorabile din sfera unor companii contrabalansând semnalele nefavorabile din economia Chinei. Indicele regional MSCI Asia Pacific a crescut cu 0,3%, până la 137,84 p.. Se notează evoluţia indicilor Hang Seng (+1,2%) şi NZX50 (+1,3%). Pe de altă parte, indicele nipon Topix a scăzut cu 0,9%, în timp ce indicele Shanghai Compozit s-a depreciat cu 2,7%. La capitolul pozitiv se menţionează dinamica unor companii, după comunicarea rezultatelor financiare trimestriale şi/sau a previziunilor de rezultate pe termen scurt: Ramsay Health Care (8,8%), QBE Insurance (10%). De asemenea, titlurile Naver Corp. au crescut cu 16%, pe fondul speculaţiilor cu privire la preluarea de către SoftBank. Pe de altă parte, la capitolul negativ se menţionează scăderea acţiunilor unor companii, după comunicarea rezultatelor financiare trimestriale şi/sau a previziunilor de rezultate pe termen scurt: HSBC (2,5%), Qantas Airways (6,8%).
Indicii bursieri interni s-au depreciat în ultima săptămână din februarie, evoluţie în disonanţă cu sentimentul de încredere de pe principalele pieţe internaţionale. Această evoluţie a fost determinată de climatul politic intern, dar şi de informaţiile din sfera unor companii intern. Indicele BET a scăzut cu 0,8%, până la 6 435,58 p., în timp ce indicele BET-C a pierdut 0,7%, până la 3 268,72 p.. Indicele BET-FI a consemnat un declin de 1,3%, până la 30 304,38 p.. Se notează declinul titlurilor SNP cu 2,6%, până la 0,454 RON, evoluţie determinată de anunţul FP cu privire la intenţia de vânzare a unui pachet de acţiuni la compania petrolieră. De asemenea, companiile din sectorul bancar s-au depreciat (cu excepţia TLV, care a stagnat la 1,75 RON), notându-se declinul EBS (cu 11,4%, după ce compania a raportat rezultatele preliminare pe 2013). Pe de altă parte, la capitolul pozitiv se menţionează FP (cu un avans de 0,2%, până la 0,817 RON) şi SNG (+0,3%, la 33,4 RON). În sfera SIF-urilor s-au consemnat scăderi generalizate (cu excepţia SIF3, în urcare cu 2,9%, la 0,6295 RON), cel mai sever declin fiind consemnat de acţiunile SIF1 (-6,4%, la 1,259 RON), după propunerea de a nu distribui dividende pentru exerciţiul financiar 2013.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date I.E.M.
1 Media săptămânală a valorilor comunicate în după‑amiaza fiecărei zile de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
2 Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
3 Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
4 Media săptămânală a valorilor comunicate în după‑amiaza fiecărei zile de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).
