I. ŢIŢEI
AUTOR: Brînduşa Covaci
Prețul țițeiului a urmat linia ușor ascendentă din săptămâna anterioară.
Cotaţia medie a ţiţeiului Brent (condiția de livrare: FOB Marea Britanie, disponibil) a înregistrat o creștere de 5,44% la 48,97 $/baril. Pe parcursul săptămânii, țițeiul Brent Anglia 38 API a crescut constant, atingând vineri valoarea de 52,99 $/baril. După părerea lui Ferdinando Giuliano, corespondent economic la „Financial Times”, această creștere se datorează deciziei comunicate oficial joi de către Banca Centrală Europeană, care anunța o intervenție financiară semnificativă prin suplimentarea masei monetare în cadrul zonei euro. Acestă majorare a prețului la țițeiul Brent este benefică pe termen scurt, având efecte pozitive asupra nivelului ofertei. Pe termen lung, însă, intervenția monetară a BCE este posibil să aibă efecte negative.
Cotaţia medie din ultima săptămână a ţiţeiului WTI (condiția de livrare: FOB Oklahoma, disponibil) s-a diminuat cu 1,09%, la 45,95 $/baril, după unele fluctuații din cursul săptămânii. În decursul zilei de vineri, prețul țițeiului WTI a marcat o creștere ușoară, atingând valoarea de 48,24 $/baril.
Cu toate că s-a observat o creștere ușoară a prețului țițeiului în săptămâna analizată (în special în decursul zilei de vineri), specialiștii consideră că presiunea exercitată de nivelul redus al importului unor țări importatoare de țiței, precum Germania şi India, va conduce la menținerea unui nivel scăzut a prețului.
II.GAZ NATURAL
AUTOR: Brînduşa Covaci
Cotaţia medie săptămânală a gazului natural pe piaţa la termen NYM – SUA (New York Mercantile Exchange) pentru februarie 2015, a scăzut cu 4,17%, la 99,81 $/1000 mc, pe fondul declinului prețului la țiței și al tensiunilor dintre Rusia și țările occidentale.
Confom “Financial Times”, în condițiile scăderii prețului la țiței și gaze naturale, mai multe companii care erau listate la bursa NYMEX au decis să înghețe cotarea pentru o perioadă sau să se retragă definitiv de pe piața bursieră. Este și cazul companiilor Leyshon Energy (companie chineză de gaz natural) și 3Legs Resources (companie petrolieră poloneză), care au decis să returneze sumele invetitorilor și să își modifice, pentru moment, domeniul de activitate.
III.PRODUSEPETROLIERE
AUTOR: Brînduşa Covaci
Prețurile produselor petroliere pe piețele americane și nord-vest europene nu au avut variații importante în săptămâna analizată. Influenţate de evoluţia ascendentă a prețurilor la ţiţei, mediile săptămânale ale preţului au avut următoarele variații: motorina cu 0,1% sulf,condiţii de livrare spot FOB, Rotterdam, a scăzut cu 0,39%, la 463,70 $/tonă și motorina diesel, condiții de tranzacționare – termen de livrare februarie 2015, ICE Londra, a crescut cu 0,47%, la 476,15 $/tonă.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date I.E.M.
IV. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
În condiţiile unei cereri scăzute şi a stocurilor foarte mari, cotaţiile grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, au avut un trend descendent în perioada 26 ianuarie – 1 februarie 2015. Media săptămânală a scăzut cu 4,36% comparativ cu săptămâna anterioară, la 187,78 $/tonă, iar cotaţiile zilnice s-au diminuat de la un maxim al intervalului de 191,25 $/tonă, luni, 26 ianuarie, la unul minim de 184,73 $/tonă, vineri, 30 ianuarie a.c.
Potrivit Raportului din ianuarie al Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA), stocurile mondiale de grâu de la sfârşitul sezonului 2014/15 sunt prognozate a fi de aproape 196 milioane tone, în creştere cu 5,5% faţă de nivelul din 2013/14.
Un factor important care contribuie la reducerea cererii pentru grâul american este aprecierea dolarului în raport cu euro. Astfel, investitorii nu mai cumpără grâu din SUA, al doilea mare exportator mondial, deoarece această cereală nu este în această perioadă o marfă competitivă.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
În intervalul analizat, cotaţia medie a porumbului american galben nr. 2, la Bursa din Chicago, s-a diminuat cu 2,89% comparativ cu perioada anterioară, la 175,46 $/tonă.
Reducerea cotaţiilor, la cele mai mici valori de tranzacţionare din ultimele 4 luni, s-a datorat prognozelor USDA, din ianuarie a.c., care arată că rezervele de porumb ale Statelor Unite, principalul producător și exportator mondial, din sezonul 2014/15, vor fi de aproape 50 milioane tone, în creștere cu 52% față de cele din 2013/14. Sporirea stocurilor SUA sunt susținute de previziunile potrivit cărora producția internă va crește în 2014/15, cu 10 milioane tone comparativ cu 2013/14, la 361 milioane tone.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, cotaţiile medii săptămânale la uleiul de soia şi la boabele de soia au continuat tendinţa descendentă, pentru a treia săptămână consecutivă. Astfel, în săptămâna analizată cotaţia medie a boabelor de soia, a înregistrat o reducere de 0,76%, la 356,90 $/tonă, iar cea a uleiului de soia a scăzut cu 5,52% faţă de media din săptămâna precedentă, la 670,89 $/tonă, fiind cea mai mică medie săptămânală din luna ianuarie 2015.
Potrivit datelor publicate de Departamentul Agriculturuii din SUA (USDA), în Raportul său din ianuarie 2015, (sezonul 2014/2015), respectiv „Soybean Oil: World Supply and Dristribution”, principalele ţări producătoare de ulei de soia sunt: China – 13,345 milioane tone, SUA – 9,324 milioane tone, Argentina – 7,260 milioane tone, Brazilia – 7,215, U.E.- 2,584 milioane tone, India – 1,496 milioane tone şi Mexic cu 750 milioane tone.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În intervalul 26 ianuarie – 1 februarie 2015, la Bursa de la Londra, cotația medie a zahărului rafinat a înregistrat o scădere de 3,10% și s-a situat 390,34$/tonă. După 3 săptămâni consecutive de creșteri ale cotațiilor, în săptămâna analizată cotațiile zahărului au înregistrat un trend descendent, ca urmare a diminuării achizițiilor investitorilor. Cumpărătorii au fost influențați de recentul anunț făcut de autoritățile indiene privind creșterea producției de zahăr din sezonul actual, cu 1,3 milioane tone, la 27,9 milioane tone.
Săptămâna analizată a debutat cu prețuri mai ridicate comparativ cu cele din ultima zi de tranzacționare din săptămâna trecută, dar au înregistrat reduceri pe tot parcursul perioadei analizate. Prețurile au oscilat între un nivel minim de 383,40$/tonă, atins în ultima zi de tranzacționare și un nivel maxim de 397,80$/tonă, în prima zi.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 26 ianuarie-01 februarie 2015, media cotațiilor la cafea Arabica a fost de 3.614,66 $/tonă, cu 1,20% mai mult față de săptămâna anterioară.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotațiilor a fost de 1.938,00 $/tonă în intervalul analizat, cu 0,52% mai mult comparativ cu săptămâna precedentă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
Media cotațiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 2.881,86 $/tonă, cu 3,95% mai puțin comparativ cu săptămâna anterioară.
În perioada 26 ianuarie-01 februarie 2015, media cotațiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 2.714,80 $/tonă, cu 4,18% mai puțin față de intervalul precedent.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna analizată, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat ușoare creșteri. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” a fost de 1.464,67 $/tonă (+0,02%), iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a crescut cu 2,49% și s-a situat la 1.304,35 $/tonă.
La bumbacul Index „A”, prețurile au oscilat între 1.439,87 dolari/tonă, nivel minim, în prima zi de tranzacționare și 1.483,97 dolari/tonă, nivel maxim, în ultima zi. În cazul bumbacului american, cel mai ridicat preț din săptămâna analizată a fost de 1.313,52 dolari/tonă (26 ianuarie), iar cel mai scăzut a fost de 1.292,57 dolari/tonă (29 ianuarie).
Conform raportului Departamentului American al Agriculturii (USDA), din luna ianuarie a.c., în sezonul 2014/15, India se situează pe primul loc în topul producătorilor de bumbac, devansând China. Producția de bumbac a Indiei a fost estimată la 6,6 milioane tone, nivel ușor mai scăzut (-1%) comparativ cu cel din sezonul 2013/14. Consumul de bumbac al acestei țări se situează la 5,2 milioane tone, cu 3% mai ridicat față de sezonul anterior. Având în vedere creșterea consumului intern și diminuarea producției, exportul indian este prognozat la circa 1 milion tone, marcând o reducere de 50% față de sezonul precedent.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
V.METALENEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
În ultimul interval al lunii ianuarie, cotațiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) s-au menținut în marja 1.800-1.900 $/tonă pe fondul creșterii moderate a cererii mondiale, influențată de sporirea mai lentă în 2015, cu 7% a ritmului de creștere economică din China, cel mai mare consumator al lumii. De asemenea, o contribuție însemnată la diminuarea cotației medii a aluminiului cu 0,10% față de media săptămânală anterioară, la 1.834,90 $/tonă a avut aprecierea dolarului SUA în raport cu moneda unică europeană, până la cel mai scăzut nivel din ultimii 11 ani (1,1319 dolari pentru un euro).
Nivelul stocurilor de metal alb la bursa londoneză a fost în continuă scădere, până la 4.048.900 tone iar media săptămânală a acestora s-a diminuat cu 0,84% față de media săptămânală anterioară, la 4.066.380 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) pentru a șaptea săptămână consecutivă a înregistrat o scădere, respectiv de 3,37%, la 5.485,60 $/tonă, considerată cea mai lungă perioadă de reducere aproximativ 13% din iulie 2008. Joi 28 ianuarie cotaţia metalului roşu a atins valoarea de 5.390,50 $/tonă, cea mai mică din ultimii 2 ani. Aceste scăderi din ultima perioadă au fost influențate și de politica FED, care dorește majorarea ratei dobânzilor mai devreme decât se aștepta piața (iunie), provocând o apreciere semnificativă a dolarului în raport cu euro.
În luna decembrie 2014, profiturile industriei chineze au înregistrat cea mai mare scădere, de 8% din octombrie 2011, dar analiști sunt precauți și așteaptă noi date pentru a evalua încetinirea economică.
Stocurile de cupru la Bursa de la Londra au continuat trendul ascendent, respectiv cu 9,81%, la 243.065 tone la sfârşitul săptămânii analizate și o creștere de 40% de la începutul anului și până în prezent.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
Cotația medie a plumbului la LME a scăzut cu 0,70% față de media săptămânală anterioară, la 1.842,60 $/tonă, pe fondul cererii relativ slabe pentru metalul primar și al ofertei abundente de metal secundar.
Ritmul lent al tranzacțiilor la bursa londoneză a determinat diminuarea mediei săptămânale a stocurilor cu 0,22% față de media săptămânală anterioară, la 215.050 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Cotațiile zincului la LME au depășit pragul de 2.100 $/tonă în ultimul interval al lunii ianuarie, în care maximul de 2.131 $/tonă la 27 ianuarie, a contribuit la o creștere ușoară, cu 0,15% față de media săptămânală anterioară, la 2.104,70 $/tonă.
Cererea moderată pentru metalul alb-albastru a fost reflectată de diminuarea nivelului stocurilor de la bursa londoneză până la 630.750 tone la 30 ianuarie și a mediei săptămânale a acestora cu 2,20% față de media săptămânală anterioară, la 636.840 tone.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 26 ianuarie-01 februarie 2015, media cotațiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 14.694,00 $/tonă, cu 0,87% mai mult comparativ cu intervalul precedent.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au crescut de la 424.344 tone înregistrate pe 26 ianuarie 2015, la 426.240 tone în data de 30 ianuarie, a.c. (+1.896 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa de Metale din Londra, în săptămâna analizată, cotaţia medie a cositorului a continuat tendinţa descendentă, pentru a treia săptămână consecutivă. Astfel, cotaţia medie a cositorului în perioada 26 ianuarie – 01 februarie 2015, a fost de 19.370 $/tonă, mai redusă cu 0,07% faţă de cea înregistrată cu o săptămână în urmă, reflectând speculaţiile conjuncturale de bursă şi reducerea stocurilor.
Pe data de 30 ianuarie a.c., stocurile de cositor la LME au atins cel mai mic nivel din ultimele şase săptămâni, situându-se la 11.810 tone. Astfel, nivelul mediu al stocurilor de cositor s-a redus cu 1,15% comparativ cu perioada anterioară, la 11.888 tone.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date I.E.M.
VI. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
În ultima săptămână din ianuarie, lipsa perspectivelor inflaţioniste, întărirea pieţelor de capital, evoluţia economică a SUA, unde Banca Centrală (FED) a redeşteptat speranţele că va începe să crească ratele de dobândă, precum şi aprecierea dolarului american în raport cu majoritatea valutelor (în prezent, indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA se situează la cel mai ridicat nivel din ultimii unsprezece ani şi jumătate), toate au contribuit la crearea unui climat extrem de favorabil migrării investiţiilor dinspre pieţele de metale preţioase către cele valutare. Pe pieţele din Londra[1], această conjunctură a stopat tendinţa de scumpire în ritm alert a aurului, argintului şi platinei. Totuşi, în opinia celor mai mulţi dintre cei care activează pe pieţele de metale preţioase, precum dealerii de lingouri, băncile de investiţii, comercianţii de contracte futures, managerii de portofoliu (money managers) şi analiştii tehnici (chartists), evoluţia cotaţiilor metalelor preţioase pe termen mediu va depinde de ritmul de dezvoltare economică dinUE, SUA, China şi restul țărilor emergente. În cazul particular al aurului, un factor de influenţă major va fi şi evoluţia interesului pe care‑l manifesta băncile centrale pentru sporirea rezervelor naţionale de metal galben, prin noi achiziţii de lingouri. Pe termen scurt însă, cel mai important factor de influenţă pentru evoluţia cotaţiilor tuturor metalelor preţioase va fi „oportunitatea de a cumpăra ieftin”, generată de orice corecţie semnificativă de preţ. Un exemplu, în acest sens, îl oferă recenta tendinţa de redresare valorică a paladiului,intervenită după ieftinirile din săptămânile anterioare.
Aur
Preţul de referinţă al aurului[2] a scăzut cu 0,93%,la 1.277,35 $/u.f.. Uşoara ieftinire săptămânală s‑a datorat trendului descendent pe care au evoluat cotaţiile în perioada analizată, la sfârşitul căreia uncia fină de aur valora cu aproape 3% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 1.260,25 $ pe 30 ianuarie, comparativ cu 1.294,75 $ pe 23 ianuarie. Cu toate acestea, metalul galben a încheiat luna cu 8% peste nivelul la care o începea (1.172 $/u.f., pe 2 ianuarie), iar în termeni de medii lunare preţul aurului a fost însă cu 4% mai mare decât în decembrie (1.251,85 $/u.f., faţă de 1.202,29 $/u.f.).
În România, valoarea de referinţăagramul de aur[3] a rămas aproape neschimbată în ultima săptămână din ianuarie, crescând nesemnificativ (cu 0,07%) la 162,04 lei. Trebuie însă menţionat că, din cauza aprecierii monedei naţionale în raport cu dolarul SUA, metalul s‑a ieftinit atât de rapid până vineri încât pe 30 ianuarie Banca Naţională a României anunţa un preţ situat cu mai mult de 4% sub cel stabilit cu o săptămână în urmă:159,25 lei/gram, comparativ cu 166,18 lei/gram, în 23 ianuarie. Cu toate acestea, metalul a încheiat luna cu 10% peste nivelul la care o începea (144,43 lei/gram, pe 2 ianuarie), iar în termeni de medii lunare preţul aurului a crescut cu 12% faţă de nivelul din decembrie (de la 139,64 lei/gram, la 155,83 lei/gram).
Argint
Preţul de referinţă alunciei fine de argint[4] a scăzut cu 2,13% în ultima săptămână din ianuarie, la 17,61 $. Afectat în măsură mult mai mare decât aurul de marcările de profit, metalul s‑a ieftinit atât de puternic încât la închiderea fixingului londonez din 30 ianuarie uncia fină de argint valora cu mai bine de 7% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 16,92 $, comparativ cu 18,23 $ în 23 ianuarie. Cu toate acestea, argintul a încheiat luna noiembrie cu 8% peste nivelul la care o începea (15,71 $/u.f., pe 2 ianuarie), iar în termeni de medii lunare preţul a crescut cu 5% faţă de nivelul din decembrie (de la 16,24 $/u.f., la 17,10 $/u.f.).
Platină
Preţul de referinţă alunciei fine de platină[5] a scăzut cu 2,20%, la 1.245,80 $, iar pe parcursul intervalului analizat metalul s‑a confruntat cu valuri succesive de vânzări speculative şi a cotat pe trend descendent. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 30 ianuarie uncia fină de platină valora cu peste 4% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 1.221 $, comparativ cu 1.274 $, în 23 ianuarie. Cu toate acestea, platina a încheiat luna cu 2,3% peste nivelul la care o începea (1.172 $/u.f., pe 2 ianuarie) şi s‑a scumpit cu 2% faţa de decembrie (de la 1.217,32 $/u.f., la 1.243,48 $/u.f.).
Paladiu
Preţul de referinţă alunciei fine de paladiu4 a crescut cu 1,14%, la 779,60 $. Susţinut de evoluţia bună a cererii de autovehicule pe benzină (utilizează catalizatori antipoluanţi pe bază de paladiu) şi de prognozele optimiste privind viitorul acestei pieţe (comparativ cu cea a motorizărilor diesel, care utilizează catalizatori din platină), paladiul a fost singurul metal preţios care a cotat în creştere şi la închiderea fixingului londonez din 30 ianuarie uncia fină de paladiu valora cu 1% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 775 $, comparativ cu 767 $ în 23 ianuarie. Tendinţa de redresare a fost însă insuficient de amplă pentru a compensa ieftinirile anterioare şi paladiul a încheiat luna cu 2% sub nivelul la care o începea (791 $/u.f., pe 2 ianuarie), iar în termeni de medii lunare preţul a scăzut cu 3% faţă de decembrie (784,33 $/u.f., de la cu 805,74 $/u.f.).
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase
Sursa:Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu in coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru(simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares(simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)
VII. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
AUTOR: Andrei Rădulescu
Piaţa valutară
Cursul mediu al dolarului american a consemnat aprecieri generalizate, atât în raport cu monedele din țările dezvoltate, dar și față de monedele statelor emergente și în dezvoltare, pe parcursul ultimei săptămâni din luna ianuarie.
Această evoluție a fost determinată, în principal, de dinamica indicatorilor macroeconomici din Statele Unite: încrederea consumatorilor a atins la începutul anului nivelul maxim din vara anului 2007 (indicatorul Conference Board); PIB-ul a crescut cu 2,4% an/an în 2014, în accelerare de la 2,2% an/an în 2013, notându-se dinamica investițiilor productive (ritm în urcare de la 4,9% an/an în 2013 la 6% an/an în 2014), dar și a consumului privat (avans cu 2,5% an/an); numărul solicitărilor inițiale de ajutor de șomaj a scăzut spre minimul din anii 2000.
Dinamica pozitivă a economiei americane este menționată și de Comunicatul ședinței de politică monetară a FED (prima din acest an, desfășurată în ultima săptămână din ianuarie), în cadrul căreia membrii Comitetului de Politică Monetară au semnalat că ar putea demara procesul de normalizare a ratei de dobândă de referință, odată cu inflexiunea inflației (aflată pe o pantă descendentă, în contextul evoluțiilor recente ale cotațiilor internaționale la țiței).
Pe de altă parte, climatul macroeconomic se menține fragil, atât în UE (ritmul anual de scădere a prețurilor de consum s-a intensificat la 0,6% în ianuarie, iar rata șomajului persistă la un nivel ridicat, 11,4% în decembrie, conform datelor Eurostat), dar și în Asia.
Perspectivele divergente din sfera economiei mondiale, dar și cu privire la politicile monetare din principalele blocuri economice ale lumii se reflectă și în diferențialul ratelor de dobândă pe termen lung (la 10 ani): 1,7% în Statele Unite; 0,3% în Germania și Japonia; -0,1% în Elveția. Această diferență de dobândă susține cursul dolarului american.
În acest context, dolarul american s-a apreciat, în medie, cu 1,5% față de moneda unică europeană săptămâna trecută, consolidându-se la nivelul maxim din 2003. Trebuie menționat faptul că rezultatul alegerilor generale din Grecia (câstigate de stânga radicală) a determinat creșterea percepției de risc investițional pe piețele europene, cu implicații și la nivelul pieței valutare. De asemenea, dolarul american a crescut și față de monedele din sfera de influență a euro: coroana suedeză (cu 0,6%), coroana daneză (cu 1,6%).
Totodată, se notează aprecierea dolarului, în medie, cu 4,6% față de francul elvețian săptămâna trecută, evoluție care poate fi asociată cu intervenția în piață a Băncii Naționale a Elveției, pentru a tempera din avansul francului după decizia din 15 ianuarie privind abandonarea susținerii plafonului minim de 1,2 pentru cursul EUR/CHF.
Nu în ultimul rând, moneda americană a consemnat aprecieri importante și față de coroana norvegiană (cu 1,4%), dolarul canadian (cu 2,4%, în contextul evoluțiilor nefavorabile din această economie la final de 2014), dolarul australian (cu 2,9%) și dolarul neo-zeelandez (cu 3,3%).
Pe de altă parte, cursul de schimb al monedei americane a stagnat în raport cu yen-ul nipon și a scăzut nesemnificativ față de lira sterlină pe parcursul săptămânii trecute.
În ceea ce privește monedele țărilor emergente și în dezvoltare se notează o apreciere mai temperată a dolarului american: cu 0,2% față de peso argentinian și rupia indiană, cu 0,4% în raport cu realul brazilian, cu 0,6% comparativ cu peso mexican și cu 0,65% raportat la ringgit-ul malaysian.
Raportat la leul românesc, dolarul a crescut, în medie, cu 0,5% săptămâna trecută, evoluție determinată de dinamica cursurilor EUR/RON (depreciere cu 1%) și EUR/USD (scădere cu 1,5%). Cursul USD/RON constituie un cross între EUR/USD și EUR/RON.
Pieţe de capital
În ultima săptămână din luna ianuarie piețele internaționale de capital au fost influențate de semnalele din plan macroeconomic global, dar și de sezonul de raportări financiare trimestriale și de fluctuațiile din piețele de materii prime, valutare și titluri de stat.
Din perspectiva macroeconomică, principalii factori care au influențat evoluția piețelor de acțiuni săptămâna trecută au fost: semnalele de politică monetară din Statele Unite (în cadrul primei ședințe din acest an FED a reitarat că este pregătită să demareze procesul de normalizare a ratei de dobândă de referință, dar așteaptă inflexiunea inflației) și dinamica indicatorilor macroeconomici din prima economie a lumii; rezultatul alegerilor generale din Grecia (câștigate de stânga radicală), care a determinat intensificarea percepției de risc în Uniunea Europeană;
În acest context, indicele Morgan Stanley pentru piețele internaționale de capital a scăzut cu 1,9%, până la 410,3 puncte (declin de 1,6% de la începutul anului). Se notează declinul piețelor emergente, în contextul intensificării percepției de risc în țările dezvoltate (fapt care a determinat reorientarea fluxurilor de capital): indicele Morgan Stanley pentru această categorie a scăzut cu 3%, la 961,6 puncte săptămâna trecută (+0,6% de la începutul anului).
Indicele Morgan Stanley pentru piețele dezvoltate s-a diminuat cu 1,8%, la 1 677,5 puncte în ultima săptămână din ianuarie (declin cu 1,9% de la începutul anului).
În Statele Unite indicele Dow Jones a pierdut 2,9% (la 17 165 puncte), iar indicele S&P 500 a scăzut cu 2,8%, la 1 995 puncte săptămâna trecută.
În Europa indicele regional EuroStoxx 600 s-a diminuat cu 0,9%, la 367,1 puncte, în timp ce în Asia indicele MSCI Asia Pacific a pierdut 0,5%, la 140,4 puncte, săptămâna trecută.
Pe plan intern acțiunile la bursă au scăzut, evoluție în ton cu a piețelor europene: indicele BET a pierdut cu 0,3%, la 7 033,2 puncte.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date I.E.M.
1 London Bullion Market (LBM) şi London Platinum and Palladium Market (LPPM) – pieţe londoneze angro de aur şi argint, respectiv platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase.
2 Comunicat, în după‑amiaza fiecărei zile, de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
3 Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
4 Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
5 Media săptămânală a valorilor comunicate în după‑amiaza fiecărei zile de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).
