Tendinţe pe principalele pieţe internaţionale de mărfuri şi valutare în perioada 28 septembrie – 4 octombrie 2015

I. ŢIŢEI

AUTOR: Mariana Papatulică

În săptămâna 28 septembrie – 4 octombrie 2015, în contextul persistenţei unei uşoare volatilităţi, preţurile medii săptămânale ale celor două ţiţeiuri de referinţă pentru comerţul internaţional din emisfera nordică (în speţă Europa şi SUA) au marcat scăderi uşoare, de 1,36% în cazul WTI (SUA), la bursa Nymex din New York, la un nivel de 45,01 $/baril, şi de 1,11% în cazul Brent-ului (Marea Britanie), la 47,96 $/baril, la bursa ICE din Londra, ambele în tranzacţiile cu scadenţă în noiembrie.

În cursul săptămânii, preţurile ţiţeiului, în special cele ale Brent-ului,  au fost stimulate de raidurile aeriene efectuate de Rusia împotriva unor ţinte din Siria, alimentând temerile cu privire la creşterea riscului de război în Orientul Mijlociu,.iar cele ale ţiţeiului american WTI, de pericolul unui uragan (Joaquin) care evoluează pe coasta de est a Statelor Unite, cu riscul de a-şi schimba direcţia spre nord, ameninţând portul  New York, punctul de livrare pentru benzină şi motorină diesel cu conţinut ultrascăzut de sulf. Pe ansamblul săptămânii, impactul factorilor amintiţi a fost contracarată de prevalenţa următorilor factori:

a) majorarea stocurilor de ţiţei ale SUA cu aproape 4 mil.barili, comparativ cu o creştere estimată la numai de 1 million barili de un sondaj Reuters. Stocurile de benzină alu SUA au crescut, de asemenea, cu mai mult de 3 milioane de barili, în comparaţie cu previziunile sondajului – care mizau pe un declin de 40.000 barili. Stocurile SUA, care depăşesc deja cu 100 mil.barili nivelul mediu al ultimilor 5 ani, vor continua să crească, tendinţă uzuală pentru această perioadă a anului, în special în octombrie când rafinăriile îşi reduc considerabil activitatea pentru a efectua lucrări de întreţinere;

b) deşi au existat unele dovezi că, în săptămâna analizată, oferta de ţiţei a SUA s-a redus, ca urmare a diminuării numărului de platforme active de extracţie, un Raport lunar al Energy Information Administration, care a indicat o creştere a producţiei de ţiţei a SUA  în luna iulie a.c.(ultima lună pentru care există date disponibile certe) cu  94.000 de barili/ zi, comparativ cu luna iunie, a avut un impact mult mai puternic asupra pieţei şi preţurilor, mergând pe ideea că cifrele lunare sunt mult mai fiabile decât estimările săptămânale; astfel, creşterea menţionată deşi doar retrospectivă, a fost  considerată ca un barometru mult mai solid pentru conturarea imaginii ofertei  SUA:

c) în luna august, producţia de ţiţei a Rusiei a crescut la un nivel-record post –sovietic, deoarece producătorii au profitat de avantajul deprecierii rublei, pentru a-şi intensifica activitatea de extracţie .Producţia de ţiţei şi condensate a Rusiei a crescut la 10,74 milioane barili/zi, cu 1% mai mult faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent :

d) China a eşuat în tentativa de a se redresa economic cu ajutorul a 5 măsuri de reducere a ratei dobânzii de politică monetară aplicate din noiembrie anul trecut. Ritmul de creştere economică al ţării va scădea la 6,8% în 2015, sub nivelul prognozat de guvern, de 7%, conform unor informaţii furnizate de Bloomberg. China este al doilea mare consumator de ţiţei după SUA şi orice slăbire a ritmului său de creştere economică se reflectă într-o restrângere a importurilor de ţiţei, cu efect negativ asupra preţurilor acestuia.

II. GAZ NATURAL

AUTOR: Mariana Papatulică

Preţurile gazelor naturale în contractele futures, la bursa Nymex din New York, cu scadenţa în octombrie, au continuat să scadă, cu 2,67 %, la o valoare medie săptămânală de 88,65 $/1000 m.c, în condiţiile în care cererea din partea sectorului casnic s-a redus, pe o bază săptămânală, cu 1,2%, iar injecţiile de gaz în stocuri s-au menţinut la un nivel ridicat, de 98 mld. pic.cub. (35 pic.cub=1 m.c), ceea ce a condus la un volum total al stocurilor de gaz de 3538 miliarde m.c., cu 15% mai mare comparativ cu media ultimilor 5 ani.

Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere

Sursa: Baza de date I.E.M.

III. PRODUSE AGROALIMENTARE

Grâu

AUTOR: Emilia Bălan

Cotaţia medie săptămânală a grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, în perioada 28 septembrie – 4 octombrie, a înregistrat o creştere cu 1,95 % comparativ cu perioada anterioară, la 187,65 $/tonă.

Trendul ascendent al cotaţiilor, la cea mai ridicată valoare din ultimele 7 săptămâni, a avut loc ca urmare a noilor estimări ale Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA), care arată că stocurile de grâu ale Statelor Unite sunt mai mici faţă decât anticipaseră comercianţii. Conform Raportului trimestrial privind stocurile interne de cereale (Grain Stocks), la data de 1 septembrie 2015, cantitatea de grâu aflată în silozurile de pe teritoriul SUA era de aproximativ 56,9 milioane tone, cu 2 milioane tone mai puţin comparativ cu anticipările analiştilor.

De asemenea, într-un alt Raport cu privire la indicatorii pieţei interne a cerealelor (Small Grains 2015 Summary), specialiştii USDA apreciază că, în 2015, producţia de grâu a SUA este de 55,8 milioane tone, în scădere faţă de estimările din luna anterioară, de 58,1 milioane tone, şi mai mici comparativ cu aşteptările comercianţilor, de 58,2 milioane tone.

Porumb

AUTOR: Emilia Bălan

În perioada analizată, în termeni de valori medii săptămânale, la Bursa din Chicago, cotaţiile porumbului american galben nr. 2 au crescut cu 1,19%, la 152,86 $/tonă. Scumpirea uşoară a porumbului a reflectat stadiul precar al colectării şi calitatea inferioară a recoltei de porumb din Statele Unite, cel mai mare producător şi exportator mondial.

Potrivit unui Raport săptămânal referitor la situaţia recoltărilor din SUA, USDA arată că fermierii americani au cules doar 18% din recolta aflată pe terenurile agricole, iar calitatea plantelor se prezintă astfel: excelentă la 19% din recolta de porumb, bună – 49%, acceptabilă – 22%, slabă şi foarte slabă – 10%.

Ulei şi Boabe de Soia

AUTOR: Eufrosina Mereoru

La Bursa din Chicago, în săptămâna analizată, preţurile internaţionale la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat creşteri, în special preţul la uleiul de soia, pe fundalul sporirii consumului cu +5% faţă de sezonul anterior, având o pondere de aproape 28% din totalul consumului mondial. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia a fost de 323,67 $/tonă, cu 1,09% mai mare faţă de cotaţia săptămânii precedente, iar cea a uleiului de soia s-a majorat cu 2,25%, la 602,71 $/tonă.

Potrivit datelor publicate de Departamentul Agriculturii din SUA (USDA) în Raportul său din septembrie 2015, principalele două ţări producătoare de ulei de soia sunt: China şi SUA. China (13,280 milioane tone; 27,5% din total mondial), SUA (9,662 milioane tone; cca.20%)..

Zahăr

AUTOR: Simona Zamşa

În perioada 28 septembrie – 4 octombrie 2015, la Bursa de Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat s-a majorat cu 7,03%, situându-se la 370,76 $/tonă. Trendul săptămânii analizate a fost exclusiv de creştere. În intervalul analizat, preţurile zahărului au oscilat între un nivel minim de 359,80 $/tonă, atins pe 28 septembrie, şi un nivel maxim de 384 $/tonă, pe 2 octombrie.

Principalii factori care au determinat creşterea cotaţiilor din această săptămână au fost: anunţul făcut de Asociaţia Producătorilor Indieni de Zahăr, din 28 septembrie, privind micşorarea producţiei de zahăr în sezonul 2015/16 ( care a debutat la 1 octombrie 2015); vremea nefavorabilă (lipsa ploilor) din lunile iulie şi august ar putea determina scăderea producţiei de zahăr cu 4,6%, la 27 milioane tone; întărirea realului brazilian în raport cu dolarul american a stimulat exportatorii să-şi sporească cantităţile exportabile; achiziţionarea de către grupul Wilmar International a unei cantităţi importante de zahăr (1,2 milioane tone), care a impulsionat de asemenea creşterea preţurilor.

Cafea

AUTOR: Anca Dragomirescu

În intervalul 28 septembrie-04 octombrie 2015, media cotaţiilor la cafea Arabica a fost de 2.674,22 $/tonă, cu 3,48% mai mult  faţă de săptămâna anterioară.

La sortimentul de cafea Robusta, media cotaţiilor a fost de 1.561,00 $/tonă în intervalul analizat, cu 0,76% mai mult comparativ cu săptămâna precedentă.

Creşterea cotaţiilor la cafea reflectă o cerere mai mare decât oferta, pe fondul dificultăţilor cu care se confruntă producţia Braziliei, principalul producător la nivel mondial, afectată de condiţii climatice nefavorabile.

Cacao

AUTOR: Anca Dragomirescu

Media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.272,20 $/tonă în perioada 28 septembrie-04 octombrie 2015, cu 4,07% mai puţin comparativ cu intervalul 21-27 septembrie a.c..

În perioada 28 septembrie-04 octombrie 2015, media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 3.147,60 $/tonă, cu 4,66% mai puţin faţă de intervalul precedent.

Scăderea cotaţiilor la cacao reflectă un surplus de marfă pe piaţă.

Bumbac

AUTOR: Simona Zamşa

În săptămâna 28 septembrie – 3 octombrie, preţurile celor două sorturi de bumbac au crescut uşor. În pofida creşterii mediei săptămânale, tendinţa bumbacului american a fost de scădere. La Bursa din Liverpool, cotaţia medie a  bumbacului Index “A” s-a situat la 1.478,82 $/tonă (+0,31%), iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi s-a situat la 1.315,02 $/tonă, cu 0,79% mai mult faţă de cotaţia săptămânii anterioare.

La bumbacul Index „A” preţurile au oscilat între 1.475,15 $/tonă şi 1.482,86 $/tonă, iar la bumbacul american, nivelul minim a fost de 1.305,36 $/tonă, iar cel maxim de 1.324,10 $/tonă.

Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare

Sursa: Baza de date I.E.M.

IV. METALE NEFEROASE

Aluminiu

AUTOR: Florela Stoian

În intervalul analizat, cotaţiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) s-au stabilizat în marja 1.500-1.600 $/tonă,  consecinţă a persistenţei excedentului de metal alb pe piaţa mondială, reflectat şi de nivelul ridicat al stocurilor de la bursa londoneză, de peste 3 mil. tone. Cotaţia medie a înregistrat o scădere de 1,50% faţă de media săptămânală anterioară, până la 1.554,30 $/tonă. Nivelul actual al cotaţiilor reprezintă o oportunitate pentru investitorii care au achiziţionat metalul pentru a-l plasa în ofertele de finanţare însă revenirea acestuia în stocurile LME nu va modifica nivelul excedentului care se va menţine, potrivit ultimelor estimări, până în 2018. Prognozele pentru evoluţia preţului aluminiului în 2015 au fost revizuite în jos în condiţiile creşterii lente a cererii la nivel mondial şi ale majorării capacităţii de producţie din China.

Diminuarea stocurilor cu 17.900 tone de metal a determinat scăderea mediei săptămânale a acestora cu 0,63% faţă de media săptămânală anterioară, la 3.186.775 tone.

Cupru

AUTOR: Emilia Manole

În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa din Londra a continuat trendul descendend, diminuându-se cu 1,27%, la 5.065,40 $/tonă. Această reducere este cauzată de scăderea cererii la nivel mondial, în special din partea Chinei, preţul cuprului ramânând unul moderat.

Stocurile de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) au continuat să se reducă, cu 1,77%, la 322.440 tone la sfârşitul săptămânii analizate.

Plumb

AUTOR: Florela Stoian

Deşi s-a menţinut între 1.600-1.700 $/tonă, cotaţia medie a plumbului la LME a înregistrat o scădere de 1,85% în intervalul analizat faţă de media săptămânală anterioară, la 1.642,70 $/tonă, pe fondul unui excedent modest, de 12.000 tone în perioada ianuarie-iulie, potrivit statisticilor de la Institutul Internaţional de Studii privind Plumbul şi Zincul (International Lead and Zinc Study Group-ILZSG). Evoluţia nefavorabilă a cotaţiilor, caracteristică de altfel în cel de-al treilea trimestru al anului, nu a fost la fel de accentuată ca în cazul altor metale, întrucât atât nivelul excedentului de metal cât şi cererea din sectorul de fabricare a bateriilor, unde plumbul nu poate fi înlocuit, au limitat declinul cotaţiilor. Preţurile plumbului vor înregistra creşteri în următorul trimestru, după instalarea sezonului rece, când se va majora şi consumul de baterii auto.

Nivelul stocurilor de plumb la LME a urmat un trend descendent, până la 161.600 tone, după tranzacţionarea la preţul atractiv a 3.300 tone metal, determinând scăderea cu 1,05% a mediei săptămânale faţă de media săptămânală anterioară, la 163.215 tone.

Zinc

AUTOR: Florela Stoian

În creştere uşoară, de 0,18% faţă de media săptămânală anterioară, până la la 1.644,40 $/tonă, cotaţia medie a zincului la LME se menţine în aceeaşi marjă,  după scăderi accentuate în a doua parte a lunii septembrie, când a înregistrat cel mai redus nivel din ultimii cinci ani. Ca şi celelalte metale neferoase, zincul a coborât sub 1.700 $/tonă, în condiţiile scăderii cererii la nivel mondial şi ale existenţei supraofertei de metal la care cea mai mare contribuţie revine producătorilor din China. Deşi s-a prognozat o creştere semnificativă a preţurilor metalului, având în atenţie închiderea minelor de mare capacitate (Century-Australia şi Lisheen-Irlanda), dar şi o scădere constantă a stocurilor de metal la LME în acest an, acestea au rămas sub nivelul la care companiile obţin profit.

Scăderea mediei săptămânale a stocurilor de zinc la LME cu 1,17% faţă de media săptămânală anterioară, la 592.955 tone, a fost influenţată într-o măsură mai mare de cererea de zinc pentru ofertele de finanţare, decât de cererea din sectorul industrial.

Nichel

AUTOR: Anca Dragomirescu

În perioada 28 septembrie-04 octombrie 2015, media cotaţiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 10.021,00 $/tonă, cu 2,82% mai mult comparativ cu intervalul precedent.

Stocurile de nichel la bursa londoneză au crescut de la 452.286 tone înregistrate pe 28 septembrie 2015, la 453.246 tone în data de 02 octombrie, a.c. (+960 tone).

Cositor

AUTOR: Eufrosina Mereoru

Pe parcursul intervalului 28 sept.– 04 soctombrie 2015, cotaţiile internaţionale ale cositorului, la Bursa de Metale de la Londra, au continuat un trend ascendent, situându-se peste valorile din săptămâna anterioară. Cotaţia medie a cositorului s-a situat la 15.627 $/tonă, în creştere cu 2,57% faţă de media săptămânală precedentă (15.235 $/tonă). Majorarea cotaţiei cositorului se datorează atât speculaţiilor conjuncturale de bursă, cât şi continuării  declinului stocurilor.

Stocurile la LME au ajuns, pe 2 octombrie 2015, la numai 4.705 tone, cel mai scăzut nivel din ultimii ani (din 2008) . Nivelul mediu săptămânal al stocurilor de cositor s-a diminuat cu 5,82% comparativ cu perioada anterioară, la 4.824 tone.

Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase

Sursa: Baza de date I.E.M.

V. METALE PREŢIOASE

AUTOR: Dana Ghiţac

În septembrie, încetinirea ritmului de creştere economică al Chinei, climatul de incertitudine creat de Banca Centrală a SUA (Fed) în legătură cu evoluţia pe termen scurt şi mediu a ratelor dobânzii de politică monetară şi extinderea scandalului Volkswagen către tot mai mulţi producători de autovehicule cu motoare pe motorină au influenţat extrem de puternic interesul investitorilor pentru tezaurizare şi/sau tranzacţii speculative cu metale preţioase.

Pe piaţa din Londra, această conjunctură a blocat tendinţa de redresare din iulie şi (parţial) din august, de aşa manieră încât paladiul a fost singurul metal preţios care a reuşit să încheie luna septembrie peste valoarea la care o începea şi să se scumpească şi în termeni de medii lunare.

Notă: *) preţurile sunt în $/u.f.; **) preţul este în lei/gram.

Sursa: Prelucrare autor, pe baza cotaţiilor publicate zilnic de London Bullion Market Association (LBMA) şi Banca Naţională a României (BNR).

La nivelul primelor nouă luni, evoluţia cotaţiilor zilnice indică însă instaurarea unui trend puternic descendent pentru toată grupa metalelor preţioase şi menţinerea preţurilor sub cele din 2014, inclusiv pentru paladiu.

În România, preţul oficial al aurului (comunicat de Banca Naţională) a evoluat aproape la fel ca preţul de referinţă al unciei fine (comunicat, în după‑amiaza fiecărei zile, de către London Bullion Market Association). Cu menţiunea că diferenţele apărute în ceea ce priveşte amplitudinea ieftinirilor sau scumpirilor şi menţinerea gramului de aur peste nivelul din 2014 s‑au datorat fluctuaţiilor parităţii dintre dolarul SUA şi moneda naţională.

În prima săptămână din octombrie:

Ø Preţul de referinţă al unciei fine de aur^* a scăzut cu 0,91%, la 1.127,38 $. Diminuarea mediei săptămânale s‑a datorat ieftinirii din primele trei zile, a cărei amplitudine (- 3%) nu a putut fi compensată prin cele două scumpiri de la începutul lui octombrie. Din aceeaşi cauză, la închiderea fixingului londonez din 2 octombrie uncia fină de aur valora cu aproape 1% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 1.140,75 $, comparativ cu 1.146,65 $ în 25 septembrie.

În România, preţul de referinţă al gramului de aur^[1] a scăzut cu 1,22%, la 142,24 lei, iar cotaţia anunţată de Banca Naţională a României pe 2 octombrie se situa cu aproape 4% sub nivelul stabilit cu o săptămână în urmă: 140,64 lei/gram, comparativ cu 145,90 lei/gram în 25 septembrie.

Ø Preţul de referinţă al unciei fine de argint^** s‑a diminuat cu 2,42%, la 14,58 $. Pe parcursul intervalului analizat metalul a cotat în scădere, atât de accentuată încât la închiderea fixingului londonez din 2 octombrie uncia fină de argint valora cu aproape 4% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 14,43 $, comparativ cu 14,99 $ în 25 septembrie.

Ø Preţul de referinţă al unciei fine de platină* s‑a diminuat cu 3,67%, la 912,20 $. În primele trei zile platina a continuat să se ieftinească în ritm atât de alert încât a încheiat luna septembrie la cel mai scăzut nivel înregistrat din decembrie 2008 şi până în prezent (908 $/u.f.). Mai mult, deşi puternica scădere din acest interval (cu 4%) şi brusca redresare de vineri a aurului au stopat şi tendinţa de devalorizare a metalului alb, la închiderea fixingului londonez din 2 octombrie uncia fină de platină valora cu aproape 4% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 912 $, comparativ cu 945 $ în 25 septembrie.

Ø Preţul de referinţă al unciei fine de paladiu^* a crescut cu 5,20%, la 663 $. Continuând să fie „beneficiarul” scandalului declanşat de gradul real de poluare al motoarelor disel, paladiul a continuat să coteze pe trend ascendent, de aşa manieră încât la închiderea fixingului londonez din 2 octombrie uncia fină de paladiu valora cu peste 3% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 694 $, comparativ cu 672 $ în 25 septembrie.

Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase

Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de London Bullion Market Association (LBMA), Bloomberg.com, Finance.yahoo.com şi Banca Naţională a României (BNR)

NOTE:

*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)

**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:

ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)

ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LBMA)

VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL

AUTOR: Andrei Rădulescu

Piaţa valutară

Cursul mediu al dolarului american pe parcursul săptămânii trecute a consemnat evoluţii mixte, atât în raport cu monedele din ţările dezvoltate, dar şi faţă de monedele din statele emergente şi în dezvoltare .

Evoluţia dolarului a fost determinată, în principal, de dinamica indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice ale lumii (cu impact pentru perspectivele de politică monetară). De asemenea, evoluţiile din pieţele de titluri de stat, acţiuni şi materii prime internaţionale au influenţat cursul mediu al dolarului american săptămâna trecută.

Din punct de vedere macroeconomic, în Statele Unite s-au consemnat evoluţii mixte ale indicatorilor comunicaţi în săptămâna 28 septembrie – 2 octombrie. Se evidenţiază dinamica consumului privat (3,2% an/an în august) susţinută de evoluţia venitului real disponibil al populaţiei (3,2% an/an în august), dar şi ameliorarea încrederii consumatorilor în septembrie (indicatorul Conference Board a atins maximul din luna ianuarie). Pe de altă parte, la nivelul pieţei forţei de muncă, datele aferente lunii septembrie s-au situat sub estimările pieţei (economia a generat doar 142 mii noi locuri de muncă,, piaţa anticipând un nivel de peste 200 mii), ceea ce a influenţat percepţiile cu privire la perspectiva politicii monetare a FED.

Pe de altă parte, în Zona Euro procesul de relansare economică prezintă rezistenţă la turbulenţele recente din pieţele financiare internaţionale şi la evenimentele din economiile emergente, aspect semnalat de continuarea tendinţei de ameliorare a indicatorilor de încredere (către maximul din ultimii patru ani în luna septembrie). Cu toate acestea, dinamica anuală a preţurilor de consum a revenit în teritoriu negativ în septembrie (-0,1%), conform estimărilor preliminare ale Eurostat.

În China, indicatorii comunicaţi săptămâna trecută au relevat continuarea tendinţei de deteriorare a climatului macroeconomic: ritmul de scădere a industriei prelucrătoare s-a intensificat în septembrie, iar profiturile companiilor din industrie au consemnat un ritm sever de declin în perioada recentă.

Pe pieţele de titluri de stat s-au consemnat scăderi generalizate ale ratelor de dobândă pe termen lung săptămâna trecută, pe fondul modificărilor percepţiilor privind perspectivele de politică monetară din principalele blocuri economice ale lumii. În Statele Unite rata de dobândă la titlurile de stat la 10 ani a scăzut cu 11,5%, la 1,916%, iar în Germania acest indicator s-a diminuat cu 24,6%, la 0,491% săptămâna trecută.

Pe pieţele de acţiuni s-au consemnat evoluţii mixte, evidenţiindu-se creşterile indicilor bursieri americani şi scăderea pieţei europene.

În acest context, cursul mediu al dolarului american a scăzut cu 0,3% faţă de moneda unică europeană săptămâna trecută. Totodată, dolarul s-a depreciat şi raportat la monedele din sfera de influenţă a euro: coroana suedeză (cu 0,1%), coroana daneză (cu 0,3%).

Nu în ultimul rând, în săptămâna trecută moneda americană a scăzut şi faţă de: francul elveţian (cu 0,1%), yen-ul japonez (cu 0,4%) şi kiwi neo-zeelandez (cu 1,3%) .

Pe de altă parte, pe parcursul săptămânii trecute dolarul american s-a apreciat în raport cu: dolarul canadian (cu 0,2%), dolarul australian (cu 0,4%), lira sterlină (cu 0,9%) şi coroana norvegiană (cu 1,3%) .

În ceea ce priveşte monedele ţărilor emergente şi în dezvoltare se observă aprecierea dolarului american faţă de peso argentinian (cu 0,2%) şi raportat la ringgit-ul malaysian (cu 2,8%).

Pe de altă parte săptămâna trecută, moneda americană a scăzut cu 0,5% în raport cu rupia indiană şi cu 1,3% faţă de real-ul brazilian .

Raportat la leul românesc, dolarul american a scăzut cu 0,3% în săptămâna 28 septembrie – 2 octombrie, evoluţie determinată de dinamica cursurilor EUR/USD (apreciere cu 0,3%) şi EUR/RON (depreciere cu 1%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/USD şi EUR/RON.

Pieţe de capital

Pieţele de acţiuni au consemnat evoluţii preponderent favorabile săptămâna trecută, sub influenţa informaţiilor din plan macroeconomic (din principalele blocuri economice ale lumii), a ştirilor companiilor şi a fluctuaţiilor din pieţele de titluri de stat, valutare şi de materii prime.

Din punct de vedere macroeconomic, evoluţiile unor indicatori comunicaţi săptămâna trecută în Statele Unite, Zona Euro şi China au contribuit la creşterea probabilităţii continuării politicilor monetare relaxate pe mapamond pe termen scurt (cu impact pozitiv pentru pieţele de acţiuni).

Spre exemplu, în Statele Unite piaţa forţei de muncă pare să fi iniţiat o traiectorie de decelerare: economia a generat doar 142 mii locuri de muncă în septembrie, ritm cu mult sub estimările pieţei (203 mii). Totodată, industria prelucrătoare a decelerat în septembrie, conform indicatorului calculat de Institute for Supply Management (în scădere la minimul din 2012).

De asemenea, în Zona Euro, dinamica anuală a preţurilor de consum a revenit în zona negativă în septembrie (-0,1% an/an), conform primelor estimări ale Eurostat. Această evoluţie a fost determinată de declinul componentei energetice (cu 8,9% an/an), dată fiind scăderea cotaţiilor internaţionale la ţiţei şi alte bunuri.

Nu în ultimul rând, în China, ritmul de scădere a producţiei industriei prelucrătoare s-a intensificat în septembrie (conform indicatorilor PMI), iar profiturile companiilor din industrie au scăzut cu 8,8% an/an în august (cel mai sever ritm de declin din ultimii patru ani).

În acest context, pe pieţele de titluri de stat ratele de dobândă pe scadenţa 10 ani au scăzut, atât în Statele Unite (cu 11,5%, la 1,916% – nivelul minim din luna aprilie), dar şi în Germania (cu 24,6%, la 0,491% – minimul din iunie). Declinul randamentelor la instrumentele financiare cu risc redus a avut impact pozitiv pentru deciziile investiţionale în instrumente cu risc mai ridicat.

În sfera companiilor se notează declinul acţiunilor companiei Glencore, pe fondul gradului ridicat de îndatorare, dar şi al evoluţiilor nefavorabile ale cotaţiilor internaţionale la materii prime în ultima perioadă.

De asemenea, se evidenţiază anunţul de preluare a companiei Williams Companies de către Energy Transfer Equity pe piaţa gazelor naturale din Statele Unite (pentru 32,6 miliarde dolari), dar şi ştirile privind separarea gigantului Alcoa (industria aluminiului) în două companii.

Nu în ultimul rând, investitorii pe pieţele de acţiuni s-au repoziţionat săptămâna trecută, ca urmare a ajustărilor specifice finalului de trimestru, dar şi înainte de debutul sezonului de raportări financiare trimestriale (pe T3).

În acest context, indicele MSCI calculat de Morgan Stanley pentru pieţele globale de acţiuni a crescut cu 0,9%, la 387,7 puncte săptămâna trecută (scădere cu 7,1% de la începutul anului). Se notează dinamica indicelui MSCI pentru pieţele emergente de acţiuni, în urcare cu 1,9%, la 804,1 puncte săptămâna trecută (declin cu 15,9% de la început de an). Indicele MSCI aferent pieţelor dezvoltate a crescut cu doar 0,8%, la 1 607,1 puncte (scădere cu 6% faţă de finalul anului trecut).

În Statele Unite indicele Dow Jones a crescut cu 1%, la 16 472,4 puncte, iar indicele S&P 500 a urcat cu 1%, la 1 951,4 puncte săptămâna trecută.

Pe de altă parte, în Europa, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a scăzut cu 0,4%, la 347,9 puncte, evoluţie influenţată şi de evoluţiile companiilor din industriile auto şi materii prime (Volkswagen (-12%) şi Glencore (-2,3%)).

În Asia indicele regional MSCI Asia Pacific a crescut cu 1%, la 126,4 puncte în săptămâna 28 septembrie-2 octombrie.

În România indicele BET a încheiat săptămâna trecută la 7 050,7 puncte, în scădere cu 1,9%.

Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar

Sursa: Baza de date I.E.M.

Coordonatori: dr. Maria CARTAS, Cornel ALBU