I. ŢIŢEI
AUTOR: Petre Prisecaru
Atât pe piaţa new-yorkeză, cât şi la bursa din Londra preţurile ţiţeiului au continuat să scadă în intervalul 29 septembrie-5 octombrie, la fel şi pe pieţele spot. Media săptămânală a ţiţeiului WTI Texas 40 API, livrare FOB Midland-Texas la disponibil, s-a redus cu 1,83%, la nivelul de 91,44$/baril, iar media ţiţeiului Brent 38 API, livrare FOB Rotterdam, la disponibil, a scăzut cu 2,46%, la nivelul de 94,43 $/baril. Declinul preţurilor la ţiţei poate fi atribuit parţial şi creşterii cursului dolarului SUA, pe fondul ştirilor pozitive privind evoluţia economiei americane, şi aume în luna septembrie s-au creat 248.000 de noi locuri de muncă, iar şomajul s-a redus sub nivelul de 6%, pentru prima oară după 2008. Un alt factor cu influenţă depresivă, mai ales asupra preţurilor ţiţeiului Brent, este reducerea preţurilor anunţată de Arabia Saudită. Scenariul din 1986 (contraşocul petrolier), care a dus la prăbuşirea preţurilor ţiţeiului şi la colapsul economic al URSS, precum şi la menţinerea lor la un nivel relativ redus timp de 20 de ani se poate repeta, mai ales ca el ar afecta puternic şi negativ economia Rusiei, extrem de vulnerabilă la declinul accentuat al preţurilor hidrocarburilor. Se aşteaptǎ totuşi o reacţie din partea OPEC în cazul declinului preţului la ţiţeiul Brent sub 90$/baril, însǎ Jack Bouroudijan, responsabilul principal cu investiţiile la Index Financial Partners, vede posibilǎ o scǎdere a preţurilor la ţiţeiul WTI pânǎ la 75 $/baril, în condiţiile unei supraoferte evidente şi a încercǎrii disperate a Arabiei Saudite de a-şi menţine cota de piaţǎ.
Conform analiştilor de la Citygroup, declinul preţurilor la ţiţei este mai probabil decât creşterea lor pe termen scurt, din cauza cererii în scădere din partea Chinei, a reducerii estimărilor privind ritmul creşterii economice la nivel mondial în 2014, aprecierii destul de rapide a dolarului SUA, monedă în care sunt tranzacţionate mărfurile de bursă, restrângerii temporare a cererii din partea rafinăriilor americane, pe fondul activităţilor de mentenanţă.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Petre Prisecaru
Gaz natural. Preţurile la bursa din New-York (NYMEX) au crescut uşor în cursul perioadei 24 septembrie-3 octombrie, de la 3.911 $/mil.Btu (138 $/1000 mc) la 4.039 $/mil.Btu(142,58 $/1000 mc) pe fondul unei creşteri puternice a stocurilor, care totuşi se menţin sensibil sub nivelurile din anii anteriori.
III. PRODUSE PETROLIERE
AUTOR: Petre Prisecaru
Preţurile produselor petroliere pe piaţa nord-vest europeană(ARA) au urmat trendul descendent al preţurilor la ţiţei, astfel media preţurilor la benzina regular 95 CO, livrare SPOT, NV-Europa, CIF cargouri s-a redus cu 2,52%, la 892,5 dolari/tonă, preţul la motorina Diesel livrare SPOT, NV-Europa, CIF cargouri cu 1,62%, la 823,25 dolari/tonă, iar preţul la păcura cu 1% sulf livrare SPOT, NV-Europa, CIF cargouri, cu 0,73%, la 525,6 dolari/tonă.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date I.E.M.
IV. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
După 4 săptămâni de scăderi, cotaţiile grâului american roşu moale nr. 2, tranzacţionat la Bursa din Chicago, au înregistrat un trend uşor ascendent. Media intervalului 29 septembrie – 5 octombrie a fost de 176,84 $/tonă, cu 1,06% mai mare faţă de cea din perioada anterioară. Dacă în primele două zile ale săptămânii, cotaţiile grâului american au scăzut, sfârşitul perioadei a fost caracterizat de o creştere evidentă, ajungând la valoarea maximă a ultimelor 2 săptămâni, de 178,48 $/tonă, vineri, 3 octombrie, la închiderea bursei.
Diminuarea cotaţiilor grâului american din ultimele două zile ale lunii septembrie a avut loc pe fondul prognozelor Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA) din cel mai recent Raport, în care se arată că stocurile mondiale de grâu se vor situa, pentru al doilea sezon consecutiv, la un nivel ridicat. Astfel, conform USDA, cantitatea totală de grâu aflată în silozurile producătorilor mondiali va putea fi la sfârşitul sezonului actual (2014/15) de peste 196 milioane tone, în creştere cu 5% comparativ cu sezonul anterior şi cu 12% mai mare faţă de cea de la finele lui 2012/13.
Ulterior acestei scăderi a cotaţiilor, informaţiile din piaţă, potrivit cărora producţia de grâu din Australia, Canada şi Rusia ar putea fi mai mică decât se anticipase, vor determina o reducere a excedentului balanţei mondiale producţie/consum, care este prognozat de USDA la circa 9 milioane tone în sezonul 2014/15.
În statele menţionate, recoltele de grâu sunt afectate de condiţiile meteorologice: mare parte din sudul Australiei se confruntă cu fenomenul de secetă, oficialităţile canadiene au revizuit în scădere estimările producţiei interne, din cauza precipitaţilor abundente şi a temperaturilor reduse, iar calitatea grâului din Rusia se află la parametrii sub cei anticipaţi de agricultori. În sezonul 2012/13, producţia de grâu cumulată a Australiei, Canadei şi Rusiei este estimată la 116,6 milioane tone, cele trei ţări deţinând o pondere de 16% în producţia mondială de grâu, în timp ce exporturile au fost de 59 milioane tone, cu o pondere de 36% în total mondial.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
Cotaţiile porumbului american galben nr. 2, la Bursa din Chicago, îşi continuă tendinţa descendentă din ultimele 6 săptămâni şi ating din nou, pe 30 septembrie, cea mai scăzută valoare a ultimilor 5 ani, de 126,27 $/tonă, în condiţiile unor stocuri mondiale record, de aproape 190 milioane tone, susţinute de cantităţile foarte mari de porumb din silozurile fermierilor americani prognozate de USDA la 51 milioane tone. În acest context, media săptămânală se reduce cu 1,25% comparativ cu cea anterioară, la 127,06 $/tonă.
Cu o producţie de porumb în 2014/15 de 366 milioane tone şi un export de 45 milioane tone, Statele Unite este principalul “jucător” pe piaţa internaţională. Îi urmează la mare distanţă China şi Uniunea Europeană, în ceea ce priveşte producţia, însă este liderul detaşat în clasamentul exportatorilor mondiali.
În ultimele trei zile ale perioadei analizate, cotaţiile porumbului american au reuşit sa recupereze din scăderea de la începutul săptămânii, urmând trendul celorlalte produse tranzacţionate, Ele nu au reuşit însă să depăşească pragul de 127,50 $/tonă., sub presiunea excedentului de 42 milioane tone al balanţei mondiale producţie/consum, din sezonul recent încheiat 2013/14 (30 septembrie 2014), cel mai ridicat nivel din ultimele 28 de sezoane. Pentru 2014/15, USDA prognozează un excedent mondial de porumb de 19 milioane tone, în condiţiile unei relative stagnări a producţiei (+0,1%), dar şi ale unei creşteri puţin mai mari a consumului (2%).
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, cotaţiile medii săptămânale la uleiul de soia şi la boabele de soia au avut evoluţii diferenţiate. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia, a înregistrat o scădere de 1,16%, la 337,32 $/tonă, iar cea a uleiului de soia a fost de 717,42 $/tonă, ceea ce înseamnă o majorare de 0,80% faţă de media din săptămâna precedentă. La scăderea preţurilor boabelor de soia a contribuit şi producţia în creştere înregistrată în sezonul 2013-14 în SUA, Brazilia şi Argentina, cei mai mari producători din lume.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În perioada 29 septembrie – 5 octombrie, la Bursa de la Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat a înregistrat o creştere de 1,75% faţă de cotaţia săptămânii anterioare şi s-a situat la 424,06 dolari/tonă. Creşterea preţurilor din această săptămână este atribuită unor vânzări ridicate în primele 2 zile de tranzacţionare. Cumpărătorii au fost mult mai reticenţi în următoarele zile, vânzările fiind mai reduse, având în vedere anunţul făcut de Organizaţia Mondială a Zahărului, conform căruia sezonul 2014/15 (care a debutat la 1 octombrie) este cel de-al V- lea, sezon consecutiv, în care balanţa mondială va fi una excedentară.
Săptămâna a debutat cu preţuri ridicate, în prima zi, 29 septembrie, cotaţia a fost de 432,10 dolari/tonă, nivelul maxim al acestei săptămâni. În urmatoarele 2 zile, preţurile au scăzut, în a 3 a zi de tranzacţionare atingându-se minimul de preţ al intervalului analizat, respectiv 418,50 dolari/tonă. În ultimele 2 zile, preţurile au crescut uşor, dar s-au situat sub valorile înregistrate în prima zi de tranzacţionare.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 29 septembrie-05 octombrie 2014, media cotaţiilor la cafea Arabica a fost de 4.410,44 $/tonă, cu 8,97% mai mult faţă de săptămâna anterioară.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotaţiilor a fost de 2.024,60 $/tonă în intervalul analizat, cu 3,93% mai mult comparativ cu săptămâna 22-28 septembrie a.c., când s-a înregistrat 1.948,00 $/tonă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
Media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.309,95 $/tonă, cu 5,04% mai puţin comparativ cu săptămâna anterioară.
În perioada 29 septembrie-05 octombrie 2014, media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 3.185,80 $/tonă, cu 4,27% mai puţin faţă de intervalul precedent.
În perioada 29 septembrie-05 octombrie 2014, media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 3.185,80 $/tonă, cu 4,27% mai puţin faţă de intervalul precedent.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna analizată, preţurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat diminuări, determinate fiind de achiziţiile reduse ale investitorilor. La Bursa din Liverpool, cotaţia medie a bumbacului Index “A” a fost de 1.542,12 $/tonă, înregistrând o scădere de 1,89% faţă de cotaţia săptămânii anterioare, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a fost de 1.377,24 $/tonă (-0,36%). La bumbacul Index „A”, media săptămânală a fost calculată pe 4 zile: preţurile au oscilat între 1.535,78 dolari/tonă, nivel minim, şi 1.553,42 dolari/tonă, nivel maxim. Chiar dacă media săptămânală a scazut la bumbacul american, tendinţa acestei săptămâni a fost de creştere. Preţurile au oscilat între 1.366,22 dolari/tonă şi 1.390,68 dolari/tonă, nivel maxim atins în ultima zi de tranzacţionare.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
V. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
În intervalul analizat, cotaţiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) au înregistrat minimul de 1.883 $/tonă la 3 octombrie, cel mai scăzut nivel din ultimele trei luni. Volatilitatea ridicată a cotaţiilor exprimă nesustenabilitatea acestora peste pragul de 2.000 $/tonă, săptămânală în condiţiile creşterii producţiei de metal în luna august comparativ cu luna iulie. Cotaţia medie s-a diminuat cu 1,44% faţă de media săptămânală anterioară, la 1.900 $/tonă. Deşi, cotaţiile aluminiului rămân pe pantă descendentă, cererea pentru metalul alb în ofertele de finanţare şi nivelul ridicat al primelor continuă să susţină preţul metalului.
Acest aspect este reflectat de diminuarea stocurilor la bursa londoneză în intervalul analizat, la 4.599.550 tone la 3 octombrie, şi a mediei săptămânală a acestora cu 0,71% faţă de media săptămânală anterioară, la 4.612.845 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra a înregistrat o reducere de 0,83%, la de 6.717,00 $/tonă, reflectând aprecierea dolarului în raport cu euro, ca şi ritumul scăzut al economiei în Zona Euro.
Stocurile de cupru la Bursa din Londra au continuat să se reducă, până la nivelul de 152.170 tone (1,44%) vineri 3 octombrie, comparativ cu ultima zi din săptămâna precedentă.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
Cotaţiile plumbului au fost avantajate de deficitul balanţei mondiale cerere-ofertă relevat de statisticile Institutului Internaţional de Studii privind Plumbul şi Zincul (International Lead and Zinc Study Group-ILZSG) şi de creşterea cererii în condiţiile instalării treptate a sezonului rece. Cotaţia medie a crescut cu 0,36% faţă de media săptămânală anterioară, la 2.073,80 $/tonă.
Media stocurilor de plumb la LME a rămas aproape neschimbată în comparaţie cu media săptămânală anterioară, la 255.370 tone, reflectând un ritm lent de desfăşurare al tranzacţiilor şi o implicare mai restrânsă a plumbului rafinat în ofertele de finanţare, comparativ cu alte metale neferoase.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Cotaţiile zincului la LME au avut o evoluţie favorabilă în intervalul analizat, fiind susţinute de creşterea cererii industriale şi a cererii în ofertele de finanţare care a contribuit la crearea unui deficit al balanţei mondiale de 248.000 tone pe perioada ianuarie-iulie a acestui an. Maximul de 2.290 $tonă înregistrat la 30 septembrie la LME a contribuit la creşterea uşoară a mediei săptămânale cu 0,57% faţă de media săptămânală anterioară, la 2.260,90 $/tonă.
Stocurile de metal alb-albastru au fost în constantă scădere ca urmare a tranzacţionării a 6.850 tone, iar media acestora s-a diminuat cu 0,37% faţă de media săptămânală anterioară, la 745.200 tone.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 29 septembrie – 05 octombrie 2014, media cotaţiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 16.438,00 $/tonă, cu 4,32% mai puţin comparativ cu intervalul precedent.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au crescut de la 353.340 tone înregistrate pe 29 septembrie 2014 la 363.102 tone în data de 03 octombrie, a.c. (+9.762 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
Reducerea drastică a preţului cositorului, la Bursa de Metale din Londra, s-a înregistrat în ziua de 1 octombrie a.c., când preţul a atins un nivel minim de 20.200 $/tonă, reprezentând cel mai scăzut nivel lunar din ultimele 14 luni ale anului. Astfel, cotaţia medie a cositorului în perioada 29 septembrie – 05 octombrie 2014, a fost de 20.377 $/tonă, în scădere cu 2,79%, faţă de cea din săptămâna anterioară (21.162 $/tonă). Principalul factor de influenţă, care a determinat scăderea preţurilor, a fost deprecierea accentuată a monedei euro, în principal faţă de dolarul american.
Stocurile de cositor la LME au înregistrat, în cele 5 zile de tranzacţionare, niveluri foarte scăzute. De altfel, cotaţia medie a stocurilor de cositor în săptămâna analizată a fost de 8.830 tone, diminuându-se cu 8% faţă de cea din intervalul precedent (9.598 tone),şi înregistrând cel mai scăzut nivel mediu lunar din ultimele 8 luni ale anului (februarie 2014 – 8.663 tone).
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date I.E.M.
AUTOR: Dana Ghiţac
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase
AUTOR: Andrei Rădulescu
Piaţa valutară
În prima săptămână din octombrie cursul de schimb al dolarul american a continuat tendinţa de apreciere generalizată, atât în raport cu monedele ţărilor dezvoltate, cât şi faţă de monedele statelor emergente şi în dezvoltare. La baza acestei tendinţe se află dinamica indicatorilor macroeconomici din Statele Unite, cu impact pentru perspectiva politicii monetare a Sistemului Federal de Rezerve (F.E.D.), proximitatea finalului relaxării monetare fără precedent.
Totodată, divergenţele macro-financiare din economia mondială, mai pronunţate între Statele Unite şi Uniunea Europeană, precum şi reorientările fluxurilor de capital internaţionale, în contextul perspectivelor de politică monetară din principalele blocuri economice, au influenţat piaţa valutară internaţională în perioada recentă.
În raport cu moneda unică europeană, dolarul american s-a apreciat cu 1,3% pe parcursul săptămânii trecute, evoluţie influenţată şi de faptul că Banca Centrală Europeană nu a semnalat iminenţa unor noi măsuri monetare de relaxare a politicii monetare în cadrul şedinţei de politică monetară din octombrie, deşi inflaţia din Zona Euro a decelerat spre un nou nivel minim din ultimii 5 ani în septembrie (la 0,3% an/an, conform estimării flash a Eurostat).
De asemenea, cursul mediu al dolarului american a crescut şi faţă de monedele celorlalte ţări dezvoltate: coroana suedeză (0,7%), dolarul canadian (cu 1%), lira sterlină (cu 1,1%), coroana daneză (1,4%), francul elveţian (cu 1,4%).
Se notează însă aprecierea dolarului american în raport cu dolarul australian (cu 1,3%, în contextul declaraţiilor recente ale Guvernatorului Băncii Centrale) şi dolarul neozeerlandez (cu 2,9%, pe fondul intervenţiei Băncii Centrale pentru deprecierea kiwi).
În ceea ce priveşte monedele ţărilor emergente şi în dezvoltare se notează aprecierea generalizată a dolarului american pe parcursul săptămânii trecute, mai pronunţată faţă de peso mexian (cu 0,9%), rupia indiană (cu 0,9%) şi real-ul brazilian (cu 2,4%, evoluţie determinată de preocupările cu privire la rezultatul alegerilor generale din 5 octombrie).
Raportat la leul românesc dolarul american s-a apreciat, în medie, cu 1,5% pe parcursul săptămânii trecute, evoluţie determinată de dinamica cursurilor EUR/USD (apreciere cu 1,3%) şi EUR/RON (creştere cu 0,2%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/USD şi EUR/RON.
Pieţe de capital
Pieţele de valori au consemnat scăderi ale cursului acţiunilor pe parcursul săptămânii trecute, evoluţie determinată de o serie de factori, printre care se menţionează: şedinţa de politică monetară a Băncii Centrale Europene (piaţa se aştepta la noi semnale de relaxare monetară); preocupările cu privire la evoluţia economiei mondiale (în contextul semnalelor macroeconomice recente în Zona Euro – decelerarea inflaţiei la 0,3% an/an în septembrie şi Asia – temperarea dinamicii sectorului de servicii către minimul din ultimele opt luni); proximitatea majorării ratei de dobândă de referinţă în Statele Unite, cu impact asupra direcţiei fluxurilor de capital către pieţele emergente şi în dezvoltare; tensiunile geo-politice globale şi protestele din Hong Kong; declinul cotaţiilor internaţionale la materii prime (în principal, la ţiţei).
Indicele calculat de Morgan Stanley pentru pieţele de acţiuni ale lumii (atât dezvoltate, dar şi emergente şi în dezvoltare) a scăzut cu 2%, până la 411,4 puncte pe parcursul săptămânii trecute (avans de doar 0,7% de la începutul anului). Se notează declinul pieţelor emergente, pe fondul reorientării fluxurilor de capital globale înainte de majorarea ratei de dobândă de referinţă în Statele Unite: indicele Morgan Stanley pentru această categorie de pieţe a scăzut cu 2,6%, până la 997,3 puncte săptămâna trecută (declin de 0,5% de la începutul anului). De asemenea, pieţele dezvoltate s-au corectat în prima săptămână din octombrie, indicele MSCI pentru această categorie de pieţe consemnând un declin de 1,9%, până la 1 675,3 puncte (avans de 0,9% de la începutul anului).
În Statele Unite indicii bursieri au scăzut săptămâna trecută, pe fondul dinamicii mixte a indicatorilor macroeconomici, dar şi a preocupărilor cu privire la finalul relaxării monetare fără precedent, sau a informaţiilor din sfera unor companii. Indicele S&P 500 a scăzut cu 0,8%, până la 1 967,9 puncte, în timp ce indicele Dow Jones a pierdut 1,3%, până la 17 009,7 puncte.
În Europa, cursul acţiunilor la bursa s-a depreciat pentru a doua săptămână la rând, evoluţie determinată, în principal, de preocupările cu privire la succesul măsurilor monetare (anunţate de Banca Centrală Europeană în septembrie) în combatarea scenariului de deflaţie şi relansarea economiei Zonei Euro, mai ales în contextul evoluţiilor macroeconomice nefavorabile din perioada foarte recentă: inflaţia a decelerat la 0,3% în septembrie, conform estimării flash a Eurostat. Indicele bursier pan-european Dow Jones Stoxx 600 a scăzut cu 2,1% (declin de 4,2% de la maximul ultimilor şase ani, consemnat în luna iunie).
În Asia, cotaţiile companiilor listate au scăzut pe parcursul săptămânii trecute, pe fondul reorientării fluxurilor internaţionale de capital în contextul proximităţii finalului relaxării monetare fără precedent din Statele Unite. Indicele regional MSCI Asia Pacific a pierdut 2,3%, până la 138,76 puncte (declin de 7,2% de la maximele din luna iulie).
În România, indicii bursieri au crescut pe parcursul săptămânii trecute, evoluţie determinată, în principal, de informaţiile din sfera unor companii listate, care au contrabalansat impactul corecţiilor din sfera pieţelor internaţionale. Indicele BET a urcat cu 1,1%, până la 7 246,3 puncte, în timp ce indicele BET-FI a consemnat un avans de 1,5%, până la 30 838,1 puncte. Se notează dinamica acţiunilor companiei Fondul Proprietatea, cu o creştere de 2,1% (până la 0,9535 RON – nivel maxim istoric) pe parcursul săptămânii trecute, evoluţie determinată de demararea celui de-al patrulea program de răscumpărare acţiuni.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date I.E.M.
