I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana Papatulică
Deşi la începutul săptămânii 3-9 martie 2014, preţurile ţiţeiului, pe piaţa spot din Rotterdam, au atins, pentru scurt timp, cele mai ridicate valori din septembrie 2013, sub influenţa tensiunilor geopolitice generate de riscul unei intervenţii militare a Rusiei în Crimeea. Pe ansamblul săptămânii, variaţiile preţurilor au fost relativ modeste, comparabile cu cele din săptămâna anterioară, întrucât, ulterior, temerile legate de Ucraina s-au atenuat. În consecinţă, media săptămânală a preţurilor Brent-ului (Marea Britanie) a scăzut cu 0,35%, la 109,19 $/baril, iar cea a WTI (SUA) a crescut uşor, cu 0,30%, la 103,08 $/baril.
Preţul ţiţeiului WTI a înregistrat o creştere uşoară, care s-a datorat declinului stocurilor de ţiţei şi benzină ale SUA, precum şi unor semnale mai favorabile din partea economiei americane, concretizate în principal în creşterea producţiei industriale în luna februarie a.c. (după un minim al ultimelor 8 luni, înregistrat în ianuarie a.c.) şi în majorarea numărului de locuri de muncă, peste nivelul estimat pentru februarie. Îmbunătăţirea climatului economic reprezintă un semnal pozitiv pentru ţiţei, mai ales având în vedere faptul că SUA este cel mai mare consumator de ţiţei pe plan mondial. Totuşi, creşterea preţurilor WTI a fost atenuată sub influenţa uşoarei aprecieri a dolarului în raport cu euro, ca urmare a datelor macroeconomice menţionate. Situaţia din Ucraina a determinat fluctuaţii cu plus/minus 2,30 $/baril ale preţului WTI pe parcursul aceleiaşi zile (3 martie).
După ce a crescut, în prima zi a săptămânii, cu 2,13 $/baril, la 111,29 $/baril, sub influenţa tensiunilor din Ucraina, preţul Brentului şi-a revenit, în aceeaşi zi, la valoarea înregistrată anterior, întrucât nu a avut loc nici o întrerupere a furnizărilor de ţiţei şi gaze ale Rusiei, prin conductele din Ucraina. Factorii care au imprimat un trend uşor descrescător preţurilor în restul săptămânii au fost : informaţiile referitoare la un declin neaşteptat al exporturilor Chinei şi la creşterea producţiei de ţiţei a OPEC, în luna februarie a.c., la cel mai ridicat nivel din august 2013 şi până în prezent.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţul gazului natural pe piaţa spot a SUA a avut o evoluţie cvasistaţionară, înregistrând o valoare medie de 161,70 $/1000 m.c.(cu doar 0,30 $/1000 m.c. mai redusă în raport cu săptămâna precedentă), în contextul menţinerii unor condiţii meteo nefavorabile, care au stimulat cererea, şi al unei rate relativ ridicate a destocărilor, de circa 4,4 mld.m.c, cu peste 1,2 mld m.c. peste nivelul estimat.
III. PRODUSE PETROLIERE
AUTOR: Mariana Papatulică
Benzină
Preţul benzinei regular,Eurograde, cu CO 95, pe piaţa spot din nord vestul Europei, CIF cargouri, a înregistrat o scădere de 0,51%, la o medie săptămânală de 993,30 $/tonă, sub influenţa declinului preţului ţiţeiului Brent şi a cererii reduse atât în plan local, cât şi din partea unor terţi.
Motorină
Preţurile celor două sortimente de motorină pe piaţa spot din nord- vestul Europei, CIF cargouri, au scăzut cu 0,88%, în cazul motorinei cu 0,1% sulf, la o medie săptămânală de 920,70 $/tonă, şi cu 0,59%, la 946,45 $/tonă, în cazul diesel-ului. Evoluţia preţurilor s-a datorat cererii relativ reduse pentru aceşti combustibili, îndeosebi pentru motorină de încălzire, cu 0,1% sulf, ca urmare a uşoarei încălziri a vremii în Europa şi, în general, a iernii blânde din Europa, care a determinat menţinerea stocurilor la un nivel cu 20% mai mare comparativ cu perioda similară din anul precedent.
Păcură
Preţurile păcurii cu 3,5% sulf pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, au scăzut cu 1,51%, la o medie de 573,55 $/tonă, sub influenţa restrângerii cererii ca urmare a apropierii de sfârşit a sezonului rece.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date I.E.M.
IV. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
La Bursa din Chicago, prima săptămână a lunii martie 2014 a debutat cu valori ridicate ale cotaţiilor grâului american roşu moale nr. 2, media perioadei 3 – 9 martie fiind de 234,53 $/tonă, cu 5,89% mai mare faţă de cea înregistrată în intervalul anterior. Pe 7 martie, grâul american a atins cea mai ridicată cotaţie din ultimele 3 luni, de 237,46 $/tonă.
Cotaţiile grâului la Bursa din Chicago au crescut pe fondul îngrijorărilor conform cărora temperaturile scăzute au deteriorat cultura de iarnă din Statele Unite principalul exportator mondial al acestui produs. Un alt factor care a contribuit la scumpirea grâului a fost şi situaţia din Ucraina, care a determinat o stopare a livrărilor de cereale pe piaţa internaţională în ultima perioadă. Ucraina este al şaselea mare exportator de grâu din lume, cu livrări prognozate de Departamentul American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA) de circa 10 milioane tone pentru sezonul actual (2013/14).
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
Media săptămânală a cotaţiilor porumbului american galben nr. 2, la Bursa din Chicago, în intervalul 3 – 9 martie 2014, a crescut cu 5,05% comparativ cu perioada precedentă, la 187,60 $/tonă.
Pe 6 martie, tranzacţiile bursiere pentru porumb s-au închis la o valoare medie de 191,23 $/tonă, cea mai ridicată din ultimele 6 luni, în condiţiile majorării achiziţiilor de pe piaţa SUA, principalul producător şi exportator mondial. De asemenea, divergenţele dintre Rusia şi Ucraina i-a determinat pe importatori să se orienteze către porumbul american, în lipsa livrărilor din partea Ucrainei, al treilea mare exportator mondial, după SUA şi Brazilia.
Potrivit Raportului săptămânal din 6 martie al USDA privind exporturile de cereale ale SUA, în perioada 21 – 27 februarie această ţară a livrat pe piaţa externă o cantitate de 1,138 milioane tone porumb, în creştere cu 33% comparativ cu perioada precedentă. Principalele destinaţii ale porumbului american au fost: Coreea de Sud (256,7 mii tone), Mexic (224,3 mii tone), Japonia (190,6 mii tone), Egipt 135 mii tone) şi Peru (83,3 mii tone). Conform prognozelor USDA, în sezonul 2013/14 exporturile de porumb ale Ucrainei vor fi de 21,2 milioane tone, cu 36% mai mari faţă de 2012/13.
Pe termen scurt şi mediu, cotaţiile porumbului s-ar putea apropia de pragul de 200 $/tonă, având în vedere că tranzacţiile pentru livrările din luna mai a.c. au ajuns la 193,30 $/tonă.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, atât la uleiul de soia, cât şi la boabele de soia, cotaţiile medii săptămânale au înregistrat creşteri semnificative. Astfel, cotaţia medie a uleiului de soia s-a majorat cu circa 5,93% în săptămâna analizată, la 957,46 $/tonă, comparativ cu media din săptămâna anterioară când s-a înregistrat 903,83 $/tonă, iar cea a boabelor de soia s-a majorat la 524,71 $/tonă, înregistrând o creştere de 2% faţă de perioada anterioară (514,44 $/tonă). Importurile de soia din China sunt prognozate, pentru sezonul viitor, la aproximativ 1,4 milioane de tone, stimulate de cererea tot mai mare pentru furaje, în condiţiile în care producţia internă de seminţe oleaginoase va atinge cel mai scăzut nivel din ultimii 22 de ani.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
La Bursa de la Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat a fost de 480,10 $/tonă, cu 0,45% mai mult faţă de cotaţia săptămânii anterioare.
În săptămâna 3 – 9 martie 2014, preţurile zahărului rafinat au înregistrat creşteri mai mici comparativ cu cele din săptămânile anterioare. Cererea se menţine ridicată pentru zahărul rafinat, având în vedere ultimele prognoze privind reducerea producţiei Braziliei, principalul producător şi exportator mondial de zahăr.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 03-09 martie 2014, media cotaţiilor la cafea Arabica a fost de 4.274,39 $/tonă, cu 9,29% mai mult faţă de săptămâna anterioară, când s-a înregistrat 3.911,23 $/tonă.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotaţiilor a fost de 2.134 $/tonă în intervalul 03-09 martie 2014, cu 3,59% mai mult comparativ cu săptămâna 24 februarie-02 martie a.c., când s-a înregistrat 2.060 $/tonă.
Creşterea cotaţiilor la cafea Robusta s-a datorat faptului că primul producător mondial de acest sortiment îşi va diminua producţia la 1.440 mii tone în sezonul 2013/14, faţă de 1.536 mii tone în sezonul 2012/13 (-6,25%), conform ultimelor estimări ale Organizaţiei Internaţionale a Cafelei (ICO).
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
În săptămâna 03-09 martie 2014, media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.057,00$/tonă, cu 0,42% mai mult comparativ cu săptămâna anterioară, când media cotaţiilor a fost de 3.044,12 $/tonă.
În perioada 03-09 martie 2014, media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 2.931,80 $/tonă, cu 0,33% mai mult faţă de săptămâna 24 februarie-02 martie a.c., când s-a înregistrat 2.922,20 $/tonă.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În intervalul analizat, preţurile internaţionale ale bumbacului au înregistrat creşteri, în special la bumbacul american, atribuite unor vânzări mai ridicate comparativ cu cele din săptămâna anterioară.
La Bursa din Liverpool, cotaţia medie a bumbacului Index “A” a fost de 2.094,09 $/tonă (+0,89%), iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi s-a situat la 1.962,89 $/tonă, înregistrând o creştere de 2,79% faţă de media săptămânii anterioare.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
V. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
Cotaţia medie a aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) a înregistrat o scădere de 0,22% faţă de media săptămânală precedentă, la 1.712,90 $/tonă, motivată de nivelul sub 1.700 $/tonă al cotaţiilor din primele zile ale intervalului analizat, comparabil cu minimele lunii februarie. Deşi trendul ascendent a fost reluat în a doua parte a intervalului pe fondul datelor economice pozitive din China şi al „relaxării” uşoare a situaţiei politice din Ucraina, preţurile aluminiului rămân scăzute, susţinute de creşterea primelor plătite de cumpărători, după o perioadă îndelungată de staţionare a metalului în depozite. Dinamica pieţei aluminiului ar putea fi schimbată de interzicerea exportului de bauxită din Indonezia la 12 ianuarie 2014, unul dintre cei mari furnizori de minereri neprelucrate din lume. Interdicţia va afecta semnificativ producţia de aluminiu din China, care importă din Indonezia circa 60% din necesarul de bauxită. Reducerea producţiei din China va însemna o diminuare a excedentului existent şi o echilibrare a elementelor fundamentale, care va avantaja preţurile metalului.
După tranzacţionarea a 18.100 tone de metal alb pentru beneficiarii industriali şi ofertele de finanţare, media stocurilor de la bursa londoneză a scăzut cu 0,59% faţă de media săptămânală anterioară, la 5.293.140 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului a scăzut cu 1,21%, la 7.031,00 $/tonă. În ultima zi a săptămânii cotaţia cuprului a scăzut sub nivelul de 7.000 $/tonă, respectiv până la 6.930 $/tonă, considerat cel mai mic din ultimele 3 luni. Această reducere este cauzată de incertitudinea climatului investiţional în SUA şi China.
Stocurile de cupru la Bursa din Londra au continuat să se reducă până la nivelul de 272.755 tone, vineri 7 martie a.c. (-1,79% comparativ cu ultima zi din săptămâna precedentă).
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
În primul interval al lunii martie, cotaţiile plumbului la LME s-au înscris în limita minimului din ultimele patru luni, înregistrând o scădere de 0,40% faţă de media săptămânală anterioară, la 2.099,30 $/tonă. Deşi, scăderea stocurilor a persistat pe perioada iernii, preţurile plumbului au avut o performanţă atenuată în februarie, cu toate că ar fi putut beneficia mai mult ca urmare a cererii susţinute din sectorul de fabricare a bateriilor auto pe perioada sezonului rece. Analiştii de la Metal Bulletin sunt optimişti cu privire la instalarea unui deficit predominant pe piaţa mondială a plumbului, în condiţiile restrângerii producţiei miniere de plumb după închiderea minelor de zinc de mare capacitate (care extrag minereu ce conţine şi plumb alături de zinc) şi ale creşterii costurilor de mediu pentru funcţionarea noilor instalaţii. Ţinând seama de restrângerea ofertei, preţul de comercializare al plumbului pe termen mediu este previzionat la 2.070-2.190 $/tonă.
Acumulările de metal la bursa londoneză din ultima parte a intervalului analizat au contribuit la creşterea mediei săptămânale a stocurilor cu 0,62% faţă de media săptămânală anterioară, la 203.230 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Cotaţiile zincului la LME s-au menţinut peste pragul de 2.000 $/tonă, avantajate de cererea susţinută pentru ofertele de finanţare, care au condus la declinul stocurilor de metal de la LME şi de la Shanghai. Cotaţia medie a zincului la LME a înregistrat o creştere de 2,09% faţă de media săptămânală anterioară, la 2.115,40 $/tonă, în condiţiile restrângerii substanţiale a ofertei la începutul anului 2014. Datele statistice de la Institutul Internaţional de Studii privind Plumbul şi Zincul (International Lead and Zinc Study Group-ILZSG) indică un deficit de 60.000 tone în anul 2013, prima scădere importantă după 2006.
Stocurile de la bursa londoneză au încheiat primul interval din luna martie la 776.000 tone, iar media acestora a înregistrat o scădere de 1,31% faţă de media săptămânală anterioară, la 759.950 tone.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 03-09 martie 2014, media cotaţiilor la nichel, la Bursa din Londra, a fost de 15.086 $/tonă, cu 5,62% mai mult comparativ cu intervalul 24 februarie-02 martie a.c., când s-au înregistrat 14.283 $/tonă.
Stocurile de nichel la bursa londoneză, în intervalul analizat, au scăzut de la 271.128 tone înregistrate pe 03 martie 2014, la 270.624 tone în data de 07 martie a.c. (-504 tone).
Creşterea cotaţiilor nichelului s-a datorat relansării producţiei de oţeluri inoxidabile în principalele ţări ezvoltate, SUA, Canada, Germania, Japonia. Conform ultimelor estimări ale specialiştilor de la Grupul Internaţional de Studii pentru piaţa Nichelului (INSG), producţia mondială de oţel inoxidabil va depăşi cu 6-8% nivelul preconizat la începutul acestui an, de 31.000 tone în 2014.
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa de Metale din Londra, în perioada 03 – 09 martie 2014, cotaţia medie a cositorului a înregistrat o reducere de 0,70%, comparativ cu cea din săptămâna anterioară, la 23.229 $/tonă. Potrivit aşteptărilor, analiştii Biroului Naţional de Statistică din China (BNS), estimează că preţul mediu al cositorului va fi de 24.500 dolari în acest an, în condiţiile în care cererea va depăşi producţia cu 10.000 tone, faţă de un deficit de 8.000 de tone în 2013.
La LEM, stocurile de cositor au continuat să crească, ajungând pe 4 martie a.c., la 9.170 tone. Astfel, nivelul mediu al stocurilor de cositor a fost de 9.127 tone, înregistrând o creştere semnificativă de cca.10%, faţă de media săptămânii anterioare.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date I.E.M.
VI. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Ø Preţul de referinţă al unciei fine de aur[1] a crescut cu 0,56%, la 1.340,35 $. Reflectând instabilitatea geopolitică declanşată de „problema Crimeei”, metalul a început intervalul analizat printr‑o scumpire substanţială (+2%), în urma căreia valoarea sa a ajuns aproape de 1.350 $/u.f.. Nivelul, la care LBMA nu a mai cotat uncia fină de aur din 30 octombrie 2013, nu a putut fi menţinut şi la închiderea fixingului londonez din 7 martie uncia fină de aur valora cu doar 0,7% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.335,25 $, comparativ cu 1.326,5 $ în 28 februarie.
În România, efectul scumpirii unciei fine pe piaţa londoneză a fost contracarat de aprecierea monedei naţionale în faţa dolarului SUA. În aceste condiţii, valoarea de referinţă a gramul de aur[2] a crescut cu doar 0,28%, la 141 lei, deşi pe 7 martie Banca Naţională a României anunţa un preţ cu aproape 1% peste nivelul stabilit cu o săptămână în urmă: 140,30 lei/gram, comparativ cu 139,11 lei/gram în 28 februarie.
Ø Preţul de referinţă al unciei fine de argint[3] a scăzut cu 1,71%, la 21,28 $. Metalul a început intervalul analizat în uşoară creştere (+1%), la 21,46 $/u.f., după care a reînceput să coteze pe trend descendent, până la un minim de 21,11 $/u.f., ieftinindu‑se cu aproape 2% în doar trei zile. Prin urmare, în ciuda substanţialei redresări de vineri (+1,3%), la închiderea fixingului londonez din 7 martie uncia fină de argint valora cu doar 0,5% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 21,38$, comparativ cu 21,27 $ în 28 februarie.
Ø Preţul de referinţă al unciei fine de platină[4] a crescut cu 1,98%, la 1.468,40 $. După ce a început intervalul analizat prin două ieftiniri succesive, în urma cărora valoarea metalului a scăzut cu 0,4%, la 1.449 $/u.f., platina s‑a scumpit, în doar două zile, cu 2,4%, până la cel mai ridicat nivel la care a fost cotată uncia fină pe piaţa londoneză în ultima jumătate de an: 1.484 $. Prin urmare, în ciuda unei noi scăderi de preţ (-0,7% într‑o singură zi), la închiderea fixingului londonez din 7 martie uncia fină de platină valora cu 1,3% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.474 $, comparativ cu 1.455 $ în 28 februarie.
Ø Preţul de referinţă al unciei fine de paladiu[4] a crescut cu 3,46%, la 766,00 $. Spre deosebire de aur, argint şi platină, acest metal preţios a cotat patru zile pe trend puternic ascendent şi a reuşit să se scumpească cu aproape 5%, până la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani şi opt luni: 780 $/u.f., pe 6 martie (LPPM nu a mai comunicat o cotaţie similară din 4 august 2011). Din această cauză, în ciuda uşoarei ieftiniri de vineri (-0,5%), la închiderea fixingului londonez din 7 martie uncia fină de paladiu valora cu 4% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 776 $, comparativ cu 746 $ în 28 februarie.
Trebuie menţionat faptul că cele două metale platinice au beneficiat de o conjunctură extrem de favorabilă. Pe de o parte, minerii din Republica Africa de Sud, care asigură 72% din totalul ofertei mondiale de platină şi 37% din cea de paladiu, refuză să întrerupă greva care a intrat deja într‑a şaptea săptămâna, în condiţiile în care cererea mondială de autovehicule creşte extrem de puternic (cu impact direct asupra necesarului de catalizatori antipoluanţi, pentru care se utilizează aproape 40% din necesarul mondial de platină şi peste 70% din cel de paladiu). Pe de altă parte, embargoul comercial internaţional cu care este ameninţată Rusia (principalul furnizor mondial de paladiu şî cel de‑al doilea mare producător mondial de platină) ar provoca grave întreruperi de aprovizionare, în special pe piaţa paladiului. Legat de aceasta, nu trebuie uitat faptul că, în ianuarie 2001, tensiunile provocate de caracterul imprevizibil al exporturturilor Rusiei şi de oferta sa neregulată au condus la explozia preţului acestui metal preţios, care ajunsese să coteze la incredibilul nivel de 1.090 $/u.f..
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase
SURSA: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu in coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)
VII. Piaţa Valutară şi Pieţele de Capital
AUTOR: Andrei Rădulescu
Dolarul american s-a depreciat în raport cu principalele monede ale economiilor dezvoltate şi ale statelor emergente şi în dezvoltare în prima săptămână din luna martie. Practic, cursul mediu al dolarului a revenit pe traiectoria descendentă, întreruptă temporar în ultima săptămână din februarie. Evoluţia pieţelor valutare în prima săptămână din martie a fost influenţată de dinamica indicatorilor macroeconomici din Statele Unite şi UE, dar şi de fluctuaţia percepţiei cu privire la tensiunile geo-politice între Ucraina şi Rusia.
Raportat la euro, cursul mediu al dolarului american s-a depreciat cu 0,5% săptămâna trecută, evoluţie influenţată şi de semnalul emis de Banca Centrală Europeană la şedinţa de politică monetară din 6 martie: riscurile deflaţiei par să se fi redus în intensitate în perioada recentă, prin urmare nu ar mai fi necesare noi decizii de relaxare a politicii monetare. De asemenea, dolarul american a scăzut cu 0,2% în raport cu lira sterlină pe parcursul săptămânii trecute.
Deprecieri mai ample ale cursului mediu al dolarului în prima săptămână din martie s-au consemnat în raport cu moneda norvegiană (cu 3,8%, o corecţie după evoluţia din săptămâna precedentă), dar şi comparativ cu moneda suedeză (cu 1%) sau dolarul neo-zeelandez (cu 0,93%). Totodată, dolarul american s-a depreciat şi în raport cu dolarul canadian (cu 0,32%), cu moneda daneză (cu 0,49%) şi cu francul elveţian (cu 0,57%).
Pe de altă parte, moneda americană s-a apreciat în medie cu 0,24% în raport cu yen-ul japonez.
În ceea ce priveşte principalele monede emergente, se notează deprecierea dolarului american cu 0,09% fa ţă de real-ul brazilian, cu 0,24% raportat la peso-ul mexican, cu 0,28% comparativ cu moneda din Malaysia şi cu 0,65% faţă de rupia indiană.
Raportat la leul românesc, cursul dolarului american a rămas practic neschimbat (0,01%) în prima săptămână din martie, evoluţie determinată de dinamica cursului EUR/USD (apreciere cu 0,5%) şi EUR/RON (creştere cu 0,38%). Cursul USD/RON este un cross între EUR/USD şi EUR/RON.
Pieţe de capital
Acţiunile americane au crescut pe parcursul săptămânii trecute, pe fondul dinamicii unor indicatori macroeconomici (consumul privat, piaţa forţei de muncă), dar şi a informaţiilor din sfera unor companii. Indicele S&P 500 a urcat cu 1%, până la 1 878,04 p., în timp ce indicele Dow Jones s-a apreciat cu 0,8%, până la 16 452,72 p., pe o volatilitate în intensificare cu 0,8% (indicatorul VIX). Se notează dinamica companiilor din sectorul financiar, cu un avans de 3% către nivelul maxim din septembrie 2008: JPMorgan (4,5%), Goldman Sachs (4,7%). De asemenea, acţiunile companiilor din industria de rafinare au crescut, notându-se dinamica Marathon Petroleum (7,1%) şi Valero Energy (10%). Titlurile Lorillard au sporit cu 8%, în timp ce cotaţiile Reynolds au crescut cu 5,4%, ca urmare a speculaţiilor cu privire la posibilitatea unei fuziuni a celor două companii. Nu în ultimul rând, acţiunile Berkshire Hathaway au urcat cu 6%, după ce W. Buffett a publicat Scrisoarea către investitori. Pe de altă parte, titlurile Exxon Mobil au scăzut cu 1,3%, ca urmare a riscurilor privind operaţiunile din Rusia, determinate de situaţia din Ucraina. De asemenea, cotaţiile Staples au pierdut 16%, după anunţul unui program de restructurare. Nu în ultimul rând, scădere mai amplă au consemnat şi titlurile RadioShack (20%), pe fondul evoluţiei nefavorabile a vânzărilor trimestriale.
Titlurile europene au scăzut în prima săptămână din martie, pe fondul crizei din Ucraina, dar şi a informaţiilor din sfera unor companii. Indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a pierdut 1,5%, până la 333,06 p.. Indicii CAC 40, FTSE 100 şi DAX 30 au consemnat ritmuri de declin de 1%, 1,4%, respectiv 3,5%. La capitolul negativ se notează evoluţia unor companii după comunicarea rezultatelor financiare trimestriale şi/sau a previziunilor de rezultate pe termen scurt: Subsea 7 (5,7%), Balfour Beatty (7,9%), Melrose Industries (8,7%), Getinge (21%). De asemenea, titlurile Bank of Ireland au scăzut cu 19%, pe fondul vânzării a 6,4% din acţiuni de către Wilbur Ross şi Fairfax Holdings. Pe de altă parte, unele companii au crescut, după comunicarea rezultatelor financiare trimestriale şi/sau a previziunilor de rezultate pe termen scurt: Aviva (7,4%), Orange (13%).
Cotaţiile asiatice s-au apreciat săptămâna trecută, pe fondul evoluţiei unor indicatori macroeconomici din Statele Unite, a atenuării temporare a riscurilor din Ucraina, dar şi a informaţiilor din sfera unor companii. Indicele regional MSCI Asia Pacific a urcat cu 0,9%, până la 139,12 p.. Se notează dinamica indicelui Topix, în urcare cu 2,1%, evoluţie susţinută de deprecierea yen-ului în raport cu dolarul american. De asemenea, creşteri au consemnat şi companiile Shanghai Compozit (0,1%), Taiex (0,9%), ASX 200 (1,1%), NZX 50 (2,7%), BSE Sensex (3,8%). Pe de altă parte, indicele Kospi a pierdut 0,3%, în timp ce indicele Hang Seng a scăzut cu 0,8%. Se notează dinamica companiilor de export din Japonia, susţinută de deprecierea yen-ului: Sony (3,6%), Honda (4,5%). De asemenea, unele companii au consemnat creşteri importante, pe fondul evoluţiei favorabile a rezultatelor financiare trimestriale şi/sau a previziunilor de rezultate pe termen scurt: Sekisui House (4,9%), Sun Art (11%), China Vanke (13%).
Indicii bursieri interni au scăzut în prima săptămână din martie, evoluţie în ton cu pieţele europene. Trebuie menţionat faptul că, după declinul sever din prima şedinţă a lunii martie (determinat de situaţia din Ucraina), indicii au revenit pe finalul săptămânii. Indicele BET a pierdut 0,9%, până la 6 377,61 p., în timp ce indicele BET-C a scăzut cu 1,1%, până la 3 232,45 p.. Indicele BET-FI a consemnat un declin mai sever, de 1,4%, până la 29 867,8 p.. Titlurile FP au scăzut cu 0,6%, până la 0,812 RON. De asemenea, acţiunile majorităţii companiilor din sectorul bancar au scăzut (cu excepţia BCC, în urcare cu 3,7%, pe fondul anunţului cu privire la studierea posibilităţii de fuziune), evoluţie în ton cu cea a societăţilor de profil: BRD (-0,5%, la 8,71 RON), TLV (-0,8%, la 1,736 RON), EBS (-1,9%, la 113,8 RON). Nu în ultimul rând, scăderi au consemnat şi majoritatea companiilor din sectorul energetic (cu excepţia TGN şi TEL, în urcare cu 0,6%, respectiv 1,2%): SNG (-0,4%, la 33,25 RON), SNN (-1,2%, la 9,05 RON) şi SNP (-3,3%, la 0,439 RON). Pe de altă parte, acţiunile BVB au crescut cu 0,6%, la 28,5 RON. În sfera SIF-urilor s-au consemnat scăderi generalizate (cu excepţia titlurilor SIF4, în urcare cu 3,1%, la 0,886 RON), cele mai ample la SIF1 (-4,6%, la 1,201 RON) şi SIF3 (-6,4%, la 0,589 RON), evoluţii determinate de propunerile privind neacordarea de dividende pentru exerciţiul financiar 2013.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date I.E.M.
1 Media săptămânală a valorilor comunicate în după‑amiaza fiecărei zile de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
2 Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
3 Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
4 Media săptămânală a valorilor comunicate în după‑amiaza fiecărei zile de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).
