I. ŢIŢEI
AUTOR: Brînduşa Covaci
Evoluţia preţurilor pe piaţa ţiţeiului s-a caracterizat printr-un declin relativ semnificativ în săptămâna analizată (cu 3,02%, la nivelul de 83,19 $/baril), în comparaţie cu săptămâna precedentă, când preţul ţiţeiului Brent Anglia 38 API, de pe piaţa internaţională londoneză (London ICE), a fost de 85,78 $/baril. Concomitent cu ţiţeiul Brent, preţul ţiţeiului WTI, Texas, la Bursa New York Mercantile Exchange, a scăzut cu 3,75%, de la 81,29 $/baril la 78,24 $/baril.
Aflat în declin continuu, preţul ţiţeiului reflectă influenţa unor factori de ordin economic şi social la nivel mondial. Merită amintită în primul rând, declaraţia oficialităţilor din Libia care au anunţat că exportul de petrol se va relua după ce rebelii stopaseră activitatea portului Hariga, la est de Benghazi. Referindu-se la criza libiană şi la preţul internaţional al ţiţeiului, preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, consideră că membrii OPEC vor face tot ce le stă în putere pentru a nu permite ca preţul să scadă sub 70 $/baril. Interesul pentru fluctuaţiile de pe piaţa ţiţeiului este legat de faptul că rata dobânzii, în special la nivel european, se află sub o anumită influenţă a fluctuaţiei preţului produselor energetice.
În al doilea rând, preţul ţiţeiului s-a redus ca urmare a modificărilor importante de pe piaţa petrolieră din săptămâna precedentă, respectiv: Arabia Saudită a concretizat mult anunţata reducere de producţie, în consecinţă OPEC a anunţat că va susţine reducerea generală a preţului ţiţeiului – având grijă ca acesta să nu coboare sub 70 $/baril.
În al treilea rând, reducerea temporară a cererii din partea Chinei, inclusiv a importurilor din Statele Unite ale Americii (de la 12,6% în PIB la 2,2%), a influenţat negativ preţul ţiţeiului din această perioadă.
În al patrulea rând, declinul preţului ţiţeiului este expresia tensiunilor dintre Rusia şi Occident. Chiar dacă aceste tensiuni tind să se atenueze, pe piaţa internaţională a energiei preţurile sunt pe un trend descendent evident, care ar putea continua şi în 2015, influentând preţurile mondiale la ţiţei şi gaz natural, care tind să scadă săptămână după săptămână.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Brînduşa Covaci
Preţurile gazului natural pe piaţa spot, SUA, au crescut semnificativ (13,67%) în cursul săptămânii analizate, atingând nivelul de 149,57 $/1000 mc. Această creştere s-a realizat pe fondul negocierilor dintre Rusia şi Ucraina, care au fost de acord cu un preţ superior al gazului natural livrat dinspre Rusia către Ucraina.
III. PRODUSE PETROLIERE
AUTOR: Brînduşa Covaci
Preţurile produselor petroliere pe piaţa nord-vest europeană au cunoscut reduceri uşoare în comparaţie cu ultimele săptămâni. Astfel, în comparaţie cu săptămâna precedentă, media preţurilor, în condiţiile de livrare SPOT, N-V Europa, CIF cargouri, s-au redus: la benzina regular 95 CO, cu 3,09% la nivelul de 783,90 $/tonă, la nafta, cu 4,40% la nivelul de 654,60 $/tonă, la motorină 0,1% sulf de încălzire (calitate germană), cu 1,72% la 739,15 $/tonă, la păcură 3,5% sulf, cu 4,09% la 427,78 $/tonă, la JET Kerosen (carburant de aviaţie), cu 1,17% la 815,45 $/tonă şi la motorina Diesel 50 ppm.sulf (de provenienţă franceză), cu 1,43%, la nivelul de 773,55 $/tonă.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date I.E.M.
IV. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
În perioada 3 – 9 noiembrie 2014, cotaţia medie săptămânală a grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, a înregistrat o scădere cu 1,20% comparativ cu intervalul precedent, la 193,14 $/tonă. Tendinţa cotaţiilor zilnice a fost descendentă pe tot parcursul intervalului, de la o cotaţie de 197,77 $/tonă pe 3 noiembrie, la 189,05 $/tonă, vineri, 7 noiembrie a.c., la închiderea bursei.
Diminuarea cotaţiilor a avut loc ca urmare a recentelor previziuni ale Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO – Food and Agriculture Organization of the United Nations), care arată că producţia mondială de grâu din sezonul 2014/15 (1 iulie 2014 – 30 iunie 2015) va putea ajunge la un nivel record de 722,6 milioane tone, în creştere cu 0,6% faţă de prognoza anterioară (718 milioane tone).
De asemenea, ieftinirea grâului american a reflectat şi scăderea cererii pentru grâul livrat pe pieţele externe de Statele Unite, al doilea mare exportator mondial, după Uniunea Europeană. Astfel, potrivit Serviciului Agricol Extern din cadrul Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA), vânzările la export ale SUA, în săptămâna 24 – 30 octombrie, au fost de 154,7 mii tone, în scădere cu 43% comparativ cu săptămâna anterioară. Principalele destinaţii pentru grâul american au fost: Coreea de Sud (52,1 mii tone), Mexic (29,1 mii tone), Brazilia (27 mii tone), Nigeria (18,8 mii tone), Taiwan (16 mii tone) şi Italia (6,6 mii tone). Diminuarea interesului importatorilor pentru grâul provenit din S.U.A. s-a datorat aprecierii dolarului în raport cu celelalte monede internaţionale, ceea ce a făcut ca produsele comercializate în moneda americană să aibă valori mai mari.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
La Bursa din Chicago, cotaţiile zilnice ale porumbului american galben nr. 2 au avut o evoluţie oscilantă, de la 147,04 $/tonă, pe 3 noiembrie, la 144,68 $/tonă pe 7 noiembrie, media săptămânală a cotaţiilor fiind de 145,42 $/tonă (-0,35%).
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, în săptămâna analizată, preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat evoluţii diferenţiate. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia din săptămâna anterioară a fost de 377,02 $/tonă, cu 0,05% mai mult faţă de cotaţia săptămânii trecute, iar cea a uleiului de soia a fost de 726,55 $/tonă, ceea ce înseamnă o reducere de 2,12% faţă de media din săptămâna precedentă. În cazul uleiului de soia, preţurile au oscilat între 750,36 $/tonă, nivel maxim şi 721,48 $/tonă, nivel minim. Conform raportului USDA din luna octombrie 2014, în sezonul 2013/2014, producţia mondială de soia este estimată la 285,01 milioane tone, cu 6,5% mai mult, faţă de nivelul sezonului trecut.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna 3 – 9 noiembrie a.c., la Bursa de la Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat a scăzut cu 1,97% şi s-a situat la 417,74 dolari/tonă. Micşorarea cotaţiilor din săptămână analizată este atribuită unor vânzări mai scăzute comparativ cu cele înregistrate în săptămâna anterioară, în special în primele 3 zile de tranzacţionare. Activitatea tranzacţională s-a revigorat în ultimele 2 zile fiind influenţată şi de speculaţiile privind micşorarea recoltelor de trestie de zahăr din Brazilia, principalul producător şi exportator mondial. Seceta din ultima perioadă ar putea să reducă producţia de zahăr a Braziliei în sezonul actual.
Pe parcursul săptămânii analizate, preţurile au oscilat între un nivel minim de 415 dolari/tonă, atins în a treia zi de tranzacţionare, şi un nivel maxim de 422,70 dolari/tonă, în data de 3 noiembrie. Săptămâna a debutat cu preţuri mai ridicate faţă de cele înregistrate la sfârşitul săptămânii anterioare, dar în primele 3 zile de tranzacţionare, trendul a fost descendent. În ultimele 2 zile, preţurile au crescut uşor, sub valorile înregistrate la începutul săptămânii.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 03-09 noiembrie 2014, media cotaţiilor la cafea Arabica a fost de 4.085,64 $/tonă, cu 2,32% mai puţin faţă de săptămâna anterioară. La sortimentul de cafea Robusta, media cotaţiilor a fost de 2.032,40 $/tonă în intervalul analizat, cu 0,02% mai mult comparativ cu săptămâna precedentă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
Media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.038,48 $/tonă, cu 1,53% mai puţin comparativ cu săptămâna anterioară.
În perioada 03-09 noiembrie 2014, media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 2.874,20 $/tonă, cu 2,07% mai puţin faţă de intervalul precedent.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna analizată, preţurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat scăderi, reflectând achiziţii mai mici comparativ cu cele din săptămâna anterioară. La Bursa din Liverpool, cotaţia medie a bumbacului Index “A” a fost de 1.525,03 $/tonă, cu 1,55% mai puţin faţă de cotaţia săptămânii precedente, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi s-a diminuat cu 1,72%, la 1.397,57 $/tonă.
La bumbacul Index „A”, preţurile au oscilat între 1.517,04 dolari/tonă, nivel minim, şi 1.539,09 dolari/tonă, nivel maxim. Pe parcursul săptămânii analizate, începând cu 4 noiembrie (pentru data de 3 noiembrie, cotaţia nu a fost disponibilă), cotaţiile bumbacului Index „A”, au scăzut în primele 3 zile de tranzacţionare şi au crescut în ultima zi. Evoluţia bumbacului american a fost asemănătoare bumbacului Index „A”, preţurile au înregistrat scăderi în primele 3 zile de tranzacţionare şi creşteri în ultimele 2. Săptămâna a debutat cu preţuri uşor mai ridicate faţă de săptămâna anterioară, În prima zi de tranzacţionare, s-a înregistrat nivelul maxim, 1.416,71 dolari/tonă, iar în a 3 a zi, nivelul minim de 1.382,76 dolari/tonă.
Potrivit celui mai recent raport al Departamentului American al Agriculturii, din luna octombrie a.c., în sezonul 2014/15 (care a debutat la 1 august 2014), producţia mondială de bumbac este prognozată la 25,9 milioane tone, nivel uşor mai scăzut faţă de cel înregistrat în sezonul anterior (-1%), iar consumul mondial va creşte cu 5%, la 24,7 milioane tone. Pentru al V lea sezon consecutiv, stocurile mondiale de bumbac vor creşte, prognoza pentru sezonul actual fiind de 23,3 milioane tone, cu 6% mai mult faţă de sezonul 2013/14. Creşterea stocurilor mondiale cu peste 1,3 milioane tone faţă de sezonul anterior va fi unul din factorii de presiune asupra preţurilor internaţionale ale bumbacului pe tot parcursul sezonului actual.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
Scăderea cotaţiilor aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) până la minimul de 2.038 $/tonă în prima parte a intervalului, provocată în principal de declinul preţului ţiţeiului, a fost urmată de o evoluţie favorabilă care a asigurat menţinerea acestora în marja 2.000-2.100 $/tonă. Media săptămânală a înregistrat o creştere cu 2,35% faţă de media săptămânală anterioară, la 2.054,80 $/tonă, pe fondul datelor economice favorabile şi al deficitului de metal previzionat pentru 2014 pe piaţa mondială.
Evoluţia stocurilor de metal alb monitorizate la LME s-a înscris pe linia descendentă ce a caracterizat cea mai mare parte a acestui an, prin scăderea la 4.427.975 tone în ultima zi a intervalului analizat. Media săptămânală a acestora a scăzut uşor, cu 0,17% faţă de media săptămânală anterioară, la 4.430.325 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) a scăzut cu 1,70%, la 6.710,80 $/tonă, comparativ cu săptămâna precedentă. Miercuri preţul de referinţă al cuprului a scăzut la 6,646 $/tonă, cel mai redus nivel înregistrat din 20 octombrie a.c., dar a doua zi preţul la cupru s-a stabilizat în urma cometariilor făcute de către Bănca Centrală Europenă, care indică disponibilitatea de a utiliza măsuri suplimentare pentru relansarea creşterii ecomoniei europene.
Nivelul stocurilor de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) au continuat să se reducă, cu 0,47%, la 160.945 tone; de asemenea la Bursa de la Shanghai, stocurile au înregistrat scăderi la sfârşitul săptămânii analizate.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
Minimul de 1.975 $/tonă înregistrat de cotaţiile plumbului la LME a determinat scăderea cu 0,86% a mediei săptămânale faţă de media anterioară, la 1.991,70 $/tonă. Piaţa mondială a plumbului surprinde prin declinul cotaţiilor sub pragul de 2.000 $/tonă, în condiţiile în care nu există o lipsă a interesului pentru metalul primar utilizat la fabricarea bateriilor auto, iar deficitul de metal primar pe piaţa mondială este previzionat la 38.000 tone în 2014 şi la 23.000 tone în 2015.
Tranzacţionarea a 6.000 tone de metal la bursa londoneză a contribuit la diminuarea mediei săptămânale a stocurilor cu 0,50% faţă de media săptămânală anterioară, la 224.165 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Trendul descrescător al cotaţiilor zincului la LME până la minimul de 2.217,50 $/tonă la 6 noiembrie, a determinat scăderea mediei săptămânale cu 0,93% faţă de media anterioară, la 2.255.80$/tonă, pe fondul diminuării preţului ţiţeiului şi al cererii moderate pentru metalul alb-albastru. Dacă tendinţele descendente vor caracteriza pe termen scurt evoluţia cotaţiilor zincului, pe termen mediu şi lung evoluţia acestora va fi susţinută de deficitul balanţei mondiale, previzionat la 403.000 tone în 2014 şi 366.000 tone în 2015.
Cererea moderată pentru zinc a fost refectată de scăderea nivelului stocurilor până la 695.850 tone în ultima zi a săptămânii şi a mediei săptămânale a acestora cu 1,09% faţă de media săptămânală anterioară, la 698.070 tone.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 03-09 noiembrie 2014, media cotaţiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 15.246,00 $/tonă, cu 0,26% mai puţin comparativ cu intervalul precedent.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au crescut în continuare, de la 385.314 tone înregistrate pe 03 noiembrie 2014 la 387.222 tone în data de 07 noiembrie, a.c. (+1.908 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa de Metale de la Londra, în perioada analizată, cotaţia medie a cositorului a înregistrat o reducere de 0,64%, comparativ cu cea din săptămâna anterioară, la 19.774 $/tonă. Pe parcursul săptămânii analizate, preţurile cositorului au oscilat între 19.540 $/tonă, nivel minim, şi 20.025 19.540 $/tonă, nivel maxim, reflectând aprecierea dolarului şi speculaţiile de bursă, cât şi majorarea stocurilor.
La LME, stocurile de cositor au continuat să crească, ajungând pe 3 şi 4 noiembrie 2014 la 10.385 tone, cel mai mare nivel din ultimele 8 săptămâni. Nivelul mediu al stocurilor în săptămâna analizată a crescut la 10.297 tone, cu 12,28% mai mult faţă de săptămâna anterioară (9.155 tone).
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date I.E.M.
AUTOR: Cornelia Prohanca
Cotaţiile medii săptămânale la metalele preţioase pe pieţele de la Londra, au înregistrat o tendinţă generală de scădere, cea mai pronunţată la argint (-7,39%), dar şi la aur (-4,50%) şi platină (-3,11%). Comparativ, paladiul a înregistrat o scădere de numai 1,70%.
În România, valoarea de referinţă a gramului de aur a scăzut cu 3,42%, la 131,58 lei.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase
AUTOR: Andrei Rădulescu
Piaţa valutară
Cursul mediu al dolarului american a consemnat aprecieri generalizate în raport cu monedele ţărilor dezvoltate, dar şi faţă de monedele din ţările emergente şi în dezvoltare pe parcursul săptămânii trecute. Această evoluţie a fost determinată, în principal, de incorporarea în totalitate a deciziilor luate de Banca Centrală a Japoniei (creşterea ţintei de majorare a bazei monetare), dar şi de semnalele emise de Banca Centrală Europeană la şedinţa din noiembrie (posibilitatea implementării unor noi măsuri de relaxare monetară), precum şi de dinamica indicatorilor macroeconomici din principalele economii ale lumii (care confirmă parcursul bun al economiei americane şi exprimă premise de majorare a ratei de dobândă de referinţă de către FED în primul trimestru din 2015).
Astfel, moneda americană s-a apreciat, în medie, cu 1,4% faţă de euro pe parcursul săptămânii trecute, evoluţie determinată, în continuare, de perspectiva divergentă privind politicile monetare din Statele Unite (normalizare graduală) şi din Zona Euro (relaxare), pe termen mediu.
De asemenea, dolarul american s-a apreciat şi raportat la monedele din sfera de influenţă a monedei unice europene: coroana suedeză (cu 0,8%), coroana daneză (cu 1,4%), coroana norvegiană (cu 2,5%).
Totodată, se notează creşterea dolarului cu 4,8% faţă de yen-ul japonez, pe fondul incorporării deciziei recente a băncii centrale nipone (creşterea ţintei anuale de majorare a bazei monetare la 80 de trilioane yeni).
Nu în ultimul rând, moneda americană a consemnat aprecieri şi faţă de lira sterlină, (cu 0,8%), francul elveţian (cu 1,3%), dolarul canadian (cu 1,6%), dolarul neozeelandez (cu 1,8%) şi dolarul australian (cu 2,1%).
În ceea ce priveşte monedele din ţările emergente şi în dezvoltare se notează aprecierea dolarului american faţă de ringgit-ul malaysian (cu 1,6%) şi raportat la real-ul brazilian (cu 2,4% – evoluţie influenţată şi de rezultatul alegerilor prezidenţiale).
Raportat la leul românesc, dolarul american a crescut, în medie, cu 1,4%, pe parcursul săptămânii trecute. Această evoluţie a fost determinată de dinamica cursurilor EUR/USD (depreciere cu 1,4%) şi EUR/RON (stagnare). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/USD şi EUR/RON.
Pieţe de capital
Evoluţia pieţelor internaţionale de acţiuni a fost influenţată în prima săptămână din noiembrie de informaţiile macroeconomice din principalele blocuri economice ale lumii, de rezultatele financiare trimestriale raportate de companiile multinaţionale, precum şi de evoluţiile din pieţele valutare şi din pieţele de mărfuri.
Pe de o parte, din perspectiva macroeconomică persistă divergenţa între Statele Unite (în plin ciclu economic) şi Zona Euro (în stabilizare după decelerarea din ultimele luni). În acest context, atenţia pieţelor de capital se concentrează pe perspectivele divergente privind politica monetară pe termen scurt şi mediu în Statele Unite (normalizare) şi Zona Euro (continuarea relaxării monetare). De altfel, la şedinţa de politică monetară din noiembrie Preşedintele Băncii Centrale Europene, M. Draghi, a lăsat deschisă posibilitatea implementării unor noi măsuri de relaxare a politicii monetare.
În ceea ce priveşte sezonul de raportări financiare pe trimestrul III se notează o evoluţie predominant favorabilă pentru companiile americane şi mixtă pentru companiile europene.
La nivelul pieţelor valutare se notează aprecierea generalizată a dolarului american, susţinută de apropierea momentului de majorare a costului de finanţare în Statele Unite (piaţa anticipează o creştere a ratei de dobândă de referinţă de către FED în trimestrul I 2015).
În acest context, asistăm la reorientarea fluxurilor de capital, atât între grupurile de ţări (dezvoltate şi emergente şi în dezvoltare), dar şi în interiorul acestora, precum şi între componentele pieţei financiare (notându-se declinul cotaţiilor internaţionale la ţiţei şi alte bunuri).
Săptămâna trecută indicele Morgan Stanley pentru pieţele globale a scăzut cu 0,4%, până la 417,9 puncte (avans de 2,3% de la începutul anului), notându-se declinul pieţelor emergente (cu 2,8% pe parcursul săptămânii şi cu 1,5% de la începutul anului). Această evoluţie a fost determinată de reorientarea capitalurilor internaţionale către zonele macroeconomice care prezintă premise mai bune pe termen mediu. Practic, se poate spune că asistăm la o selecţie foarte atentă a investitorilor internaţionali pe criterii macroeconomice, mai mult ca oricând în perioada recentă.
Pe de altă parte, pieţele dezvoltate au consemnat o scădere săptămânală de doar 0,1%, conform indicelui Morgan Stanley pentru această categorie (avans de 2,8% de la începutul anului).
Se notează dinamica pieţei americane, în creştere pentru a treia săptămână la rând (către noi maxime istorice), evoluţie susţinută atât de dinamica favorabilă a indicatorilor macroeconomici (productivitatea muncii, rata şomajului), dar şi de rezultatul alegerilor legislative (Republicanii au obţinut majoritatea în Senat), sau de ştirile din sfera companiilor. Indicele Dow Jones a crescut cu 1,1%, până la 17,573.9 puncte, în timp ce indicele S&P 500 a urcat cu 0,7%, până la 2,031.9 puncte.
Pe de altă parte, în Europa indicele regional Dow Jones Stoxx 600 a încheiat săptămâna trecută cu o scădere de 0,5%, până la 335,25 puncte, notându-se declinul companiilor din sectorul bancar, după publicarea rezultatelor testelor de stress derulate de Banca Centrală Europeană şi Autoritatea Bancară Europeană.
De asemenea, scăderi au consemnat şi pieţele asiatice în prima săptămână din noiembrie (indicele regional MSCI Asia Pacific a pierdut 1,1%, până la 140,2 puncte).
În România indicii bursieri au consemnat evoluţii mixte săptămâna trecută, notându-se avansul BET-FI cu 1,6%, până la 31,881.6 puncte. Pe de altă parte, indicele BET a pierdut 0,4%, până la 7,010 puncte.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date I.E.M.
