I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana Papatulică
În intervalul 31 martie-06 aprilie 2014, preţurile ţiţeiului pe piaţa spot din Rotterdam au înregistrat scăderi uşoare, în termeni de medii săptămânale, de 0,88% în cazul Brent-ului (Marea Britanie), la 106,26 $/baril, şi de 0,19% în cazul WTI (SUA), la 100,46 $/baril.
Declinul preţurilor ţiţeiului s-a datorat datelor referitoare la reducerea producţiei industriale a Chinei în luna martie, care au alimentat temerile referitoare la încetinirea creşterii economice în această ţară, majorării stocurilor de ţiţei ale SUA şi perspectivei reluării exporturilor de ţiţei ale Libiei, ca urmare a intenţiei de redeschidere a porturilor petroliere, după circa 8 luni de blocaj.
Stocurile de ţiţei ale SUA au crescut pentru a 10-a săptămână consecutiv, suplimentând volumul total cu 32 mil. barili, în intervalul cuprins între jumătatea lunii ianuarie şi 27 martie 2014.
Tendinţa de declin a preţului WTI a fost sensibil atenuată de informaţiile referitoare la creşterea numărului de locuri de muncă în economia americană, în luna martie a.c. Aceste date au fost apreciate ca suficient de consistente pentru a confirma trendul de redresare a economiei SUA dar, se pare, insuficiente pentru a determina o schimbare a politicii monetare a FED (Banca centrală a SUA).
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţul gazului natural pe piaţa spot a SUA a înregistrat un declin nesemnificativ, de circa 1 $/1000 m.c, la o valoare medie săptămânală de 156,00 $/1000 m.c., în contextul persistenţei cererii de gaz, îndeosebi în zona de est a ţării confruntată, din nou, cu condiţii meteo severe.
Preţul mediu al gazului natural din contractele de export-import ale Rusiei în Germania a înregistrat o valoare medie de 10,83 $/mil BTU( 382,30 $/1000 m.c.), în luna februarie a.c, cu 0,64% mai puţin comaprativ cu luna anterioară.
III. PRODUSE PETROLIERE
AUTOR: Mariana Papatulică
Benzină
Preţul benzinei regular,Eurograde, cu CO 95, pe piaţa spot din nord vestul Europei, CIF cargouri, a continuat să înregistreze o creştere moderată, de 2,95%, la o medie săptămânală de 1017,70 $/tonă. Preţurile au crescut pe fondul declinului stocurilor, atât pe piaţa nord-vest-europeană, cât şi pe cea a SUA, ambele indicând o ameliorare a cererii pentru acest produs. De altfel, datele publicate de Energy Information Administration(SUA) indică faptul că, cererea de benzină a SUA a crescut în medie cu 3,8% în ultimele 4 săptămâni, majorare apreciată ca “surprinzătoare pentru o ţară care încă suferă de pe urma unei ierni severe”.Acest fapt este de natură să încurajeze rafinorii şi comercianţii vest-europeni să-şi dirijeze exporturile de benzină către SUA, dar şi către alte destinaţii, cum ar fi Africa de vest şi Africa de sud.
Motorină
Preţurile celor două sortimente de motorină pe piaţa spot din nord- vestul Europei, CIF cargouri, au scăzut cu 1,33 % la motorina cu 0,1% sulf, la o valoare medie de 895,15 $/tonă, şi cu 0,43 %, la 923,20 $/tonă, în cazul diesel-ului, pe fondul restrângerii sezoniere a cererii din partea sectorului de încălzire şi al cererii încă limitate din partea sectorului de transport auto.
Păcură
Preţurile păcurii cu 3,5% sulf pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, au scăzut cu 0,34 %, la o medie de 569,98 $/tonă, sub influenţa declinului preţului ţiţeiului Brent, atenuat de cererea majorată din partea sectorului de producere a energiei electrice(termocentrale).
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date I.E.M.
IV. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
Cotaţiile grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, în perioada 31 martie – 6 aprilie, au avut o tendinţă descendentă: cea mai mică valoare înregistrată în ultimele 3 săptămâni, a fost de 245,91 $/tonă, la închiderea tranzacţiilor bursiere de miercuri, 2 aprilie. Media săptămânală s-a redus cu 3,63% comparativ cu cea precedentă, la 249,67 $/tonă.
Reducerea cotaţiilor grâului american s-a datorat informaţiilor furnizate de Grupul de Studiere a Condiţiilor Agrometeorologice din SUA (Commodity Weather Group LLC) conform cărora culturile de grâu din câmpiile întinse de prerie (Great Plains) din Statele Unite, principalul exportator mondial, vor beneficia de cantităţi importante de precipitaţii care vor reface gradul de umiditate al solului, favorizând o producţie optimă a grâului de iarnă.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
La Bursa din Chicago, cotaţiile porumbului american galben au oscilat între o valoare minimă de 195,17 $/tonă (miercuri 2 aprilie) şi una maximă de 199,79 $/tonă (marţi 1 aprilie), cea mai mare cotaţie din ultimele 7 luni. Astfel, media săptămânală a înregistrat o creştere de 2,54% faţă de perioada anterioară, la 197,39 $/tonă.
Scumpirea porumbului american a avut loc în condiţiile în care oficiali guvernamentali ai SUA au declarat că disponibilităţile interne sunt mai reduse faţă de cât a prognozat Departamentul American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA). Potrivit USDA, stocurile de porumb ale SUA erau la 1 martie a.c., de 178 milioane tone, cu 1,3% mai mici decât previzionaseră analiştii. În Raportul său din martie USDA prognoza că, în sezonul actual (2013/14), disponibilităţile de porumb (stocuri iniţiale + producţie + importuri) ale SUA vor fi de 375,5 milioane tone, cel mai ridicat nivel din istoria Statelor Unite, principalul producător şi exportator mondial pe piaţa porumbului.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, cotaţiile medii săptămânale la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat creşteri semnificative. Astfel, cotaţia medie a uleiului de soia s-a majorat cu circa 1,32% în săptămâna analizată, comparativ cu media din săptămâna anterioară, la 908,06 $/tonă, iar cea a boabelor de soia a crescut cu 2,70%, la 540,84 $/tonă. Conform Raportului Departamentului Agriculturii al SUA (USDA), cotaţiile la boabele de soia au înregistrat cel mai ridicat nivel din ultimele nouă luni, iar stocurile din SUA, cel mai mare producător din lume, au scăzut la cel mai mic nivel din ultimul deceniu.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În intervalul 31 martie – 6 aprilie 2014, preţurile zahărului rafinat au înregistrat scăderi, pe fondul anunţului făcut de autorităţile din India, cel de-al doilea producător mondial de zahăr, privind creşterea producţiei cu 5%, la peste 25 milioane tone.
La Bursa de la Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat a fost de 462,06 $/tonă, cu 0,54% mai puţin faţă de cotaţia săptămânii anterioare. Preţurile au oscilat între 453,50 dolari/tonă, nivel minim atins în a treia zi de tranzacţionare, şi 474,20 dolari/tonă, nivel maxim atins în data de 31 martie. În primele 3 zile, trendul preţurilor a fost descedent, iar în ultimele 2 zile s-au înregistrat creşteri uşoare.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 31 martie-06 aprilie 2014, media cotaţiilor la cafea Arabica a fost de 3.904,83 $/tonă, cu doar 0,1% în creştere faţă de săptămâna anterioară, când s-a înregistrat 3.901,31 $/tonă.
Brazilia, primul producător mondial de cafea, din care peste 70% Arabica, se preconizează că va obţine o producţie din acest sortiment de 2.310 mii tone în sezonul 2013/14, cu 6,33% mai puţin faţă de sezonul 2012/13.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotaţiilor a fost de 2.047,80 $/tonă în intervalul 31 martie-06 aprilie 2014, cu 4,57% mai puţin comparativ cu săptămâna 24-30 martie a.c., când s-a înregistrat 2.145,80 $/tonă.
Vietnamul, al doilea producător mondial de cafea, exclusiv sortimentul Robusta, se estimează că va produce 1.440 mii tone în sezonul 2013/14, cu 6,25% mai puţin comparativ cu sezonul precedent.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
În săptămâna 31 martie-06 aprilie 2014, media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.089,37 $/tonă, cu 0,53% mai puţin comparativ cu săptămâna anterioară, când media cotaţiilor a fost de 3.105,79 $/tonă.
În perioada 31 martie-06 aprilie 2014, media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 2.939,60 $/tonă, cu 0,62% mai puţin faţă de săptămâna 24-30 martie a.c., când s-a înregistrat 2.958,00 $/tonă.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna analizată, preţurile internaţionale ale bumbacului au înregistrat scăderi, reflectând cererea uşor mai redusă din partea investitorilor comparativ cu săptămânile anterioare.
La Bursa din Liverpool, cotaţia medie a bumbacului Index “A” a fost de 2.125,18 $/tonă, cu 1,05% mai mică faţă de cotaţia săptămânii anterioare, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi s-a situat la 2.030,72 $/tonă, înregistrând o scădere de 0,48%.
În cazul bumbacului Index A, pe tot parcursul săptămânii analizate, preţurile au înregistrat diminuări, pornind de la 2.163,11 $/tonă în prima zi de tranzacţionare şi ajungând la 2.088,14 $/tonă în ultima zi. Evoluţia bumbacului american a fost uşor diferită, respectiv preţurile au scăzut doar în primele 4 zile, în ultima zi au înregistrat creşteri.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
V. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
Trendul ascendent pe care s-au situat cotaţiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) a asigurat depăşirea pragului de 1.800 $/tonă la 4 aprilie şi creşterea substanţială a mediei săptămânale cu 4%, la 1.768,70 $/tonă. Evoluţia favorabilă a cotaţiilor a fost influenţată de creşterea cererii în sectorul construcţiilor de automobile pe fondul lipsei ofertei de aluminiu secundar şi al reducerii producţiei de aluminiu primar cu 147.000 tone/an la cele două topitorii deţinute de compania Alcoa (SUA) în Brazilia.
Cererea susţinută pentru aluminiu este reflectată de diminuarea nivelului stocurilor de metal la LME cu 59.975 tone şi a mediei săptămânale a acestora cu 0,51% faţă de media săptămânală aterioară, la 5.368.065 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului a înregistrat o uşoară majorare de 1,19%, faţă de săptămâna precedentă, la 6.652,80 $/tonă.
Guvernul Chinei a anunţat pentru prima dată în acest an, în săptămână analizată un nou pachet de măsuri de stimulare a creşterii economice, prioritatea fiind reducerea impozitelor pentru firmele mici şi modernizarea infrastructurii.
La Bursa din Londra stocurile de cupru s-au diminuat cu 2,12%, la o medie de 261.535 tone în săptămâna analizată..
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
Cotaţia medie a plumbului la LME a înregistrat o scădere de 1,07% faţă de media săptămânală anterioară, la 2.033 $/tonă, pe fondul cererii scăzute în sectorul de fabricare a bateriilor auto şi al creşterii ofertei după intrarea în vigoare a noilor norme impuse de oficialii de la LME, care prevăd reducerea perioadei de staţionare a metalului oferit ca garanţie pentru împrumuturi financiare.
Stocurile de metal la bursa londoneză au atins nivelul de 202.025 tone la finele intervalului, determinând creşterea mediei săptămânale a acestora cu 0,45% faţă de media săptămânală anterioară, la 201.460 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Cotaţiile zincului au înregistrat un nivel foarte apropiat de 2.000 $/tonă, în condiţiile în care oferta s-a majorat semnificativ după reducerea perioadei de depozitare la maxim 100 de zile şi creşterea cantităţii livrate din depozite, potrivit noilor norme aplicate de LME începând cu 1 aprilie 2014. Evoluţia favorabilă a cotaţiilor zincului a asigurat o creştere de 0,54% a cotaţiei medii faţă de media săptămânală anterioară, la 1.978,10 $/tonă.
Acumularea a 51.625 tone metal în stocurile de la LME a determinat creşterea substanţială, cu 6,25%, a mediei acestora, la 823.730 tone, nivel comparabil cu cel din prima parte a lunii februarie. Acest nivel exprimă dimensiunea reală a supaofertei de metal pe piaţa mondială, aparent diminuată prin depozitarea, în scopuri de finanţare, pe o perioadă stabilită de timp, în vederea susţinerii preţului metalului.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 31 martie-06 aprilie 2014, media cotaţiilor la nichel, la Bursa din Londra, a fost de 16.061,00 $/tonă, cu 0,68% mai mare comparativ cu intervalul 24-30 martie a.c.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au scăzut în intervalul analizat, de la 284.694 tone înregistrate pe 31 martie 2014, la 281.946 tone în data de 04 aprilie a.c. (-2.748 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa de Metale din Londra, în perioada analizată, cotaţia medie a cositorului a înregistrat o reducere de 0,19%, comparativ cu cea din săptămâna anterioară, la 23.069 $/tonă. Această scădere se datorează, în principal, reducerii producţiei mondiale şi creşterii cererii. Cele mai recente date (Tin News din 13 ianuarie a.c.), arată că piaţa cositorului la nivel mondial, va avea, în 2014 un al cincilea an de deficit, estimând producţia mondială la 345 mii tone a.c. comparativ cu 2013 (341 mii tone), iar consumul mondial la 350 mii tone, mai mare cu 1,75% faţă de 2013 (344 mii tone).
În pofida sporirii cotaţiilor, în cele 5 zile de tranzacţionare analizate, stocurile de cositor la LME au înregistrat, în perioada 31 martie–06 aprilie 2014, o creştere de 1,45%, la 9.591 tone, ajungând, vineri 4 aprilie a.c., la 9.645 tone (cel mai ridicat nivel din ultimele 12 săptămâni).
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date I.E.M.
VI. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Evoluţia cotaţiilor în primele trei luni din 2014 pare să indice instaurarea unui trend ascendent pe pieţele londoneze. Comparativ cu 2 ianuarie, pe 31 martie aurul era cu 5% mai scump, argintul cu 0,2%, platina cu 2%, iar paladiul cu 8%. Statistic, însă, tendinţa de redresare este mult mai evidentă pentru aur, platină şi paladiu: spre deosebire de aceste trei metale preţioase, care au reuşit să înregistreze uşoare creşteri de preţ în raport cu ultimul trimestru din 2013 (+1, aurul, +2%, platina şi +3%, paladiul), argintul s‑a ieftinit cu 2%.
Prezentarea grafică a modului în care au cotat metalele preţioase de la începutul anului evidenţiază faptul că, în ciuda trendul ascendent, preţurile au evoluat extrem de fluctuant. Astfel, trei dintre metalele preţioase au încheiat luna martie în scădere: raportat la nivelul la care o începea, aurul s‑a ieftinit cu 4%, argintul cu 7%, iar platina cu 2%. Excepţie a făcut paladiul, care s‑a scumpit uşor (+4%).
Pentru aur şi argint, caracterul de instabilitate a cotaţiilor zilnice s‑a menţinut şi în prima săptămână din aprilie, în timp ce preţul metalelor platinice a evoluat constant ascendent:
Ø Preţul de referinţă al unciei fine de aur[1] a scăzut cu 1,08%, la 1.289,75 $. Metalul a început intervalul analizat prin două ieftiniri consecutive, în urma cărora valoarea unciei fine se diminua cu aproape 1%. Din această cauză, impactul tendinţei de redresare apărută vineri pe toate pieţele de metale (inclusiv a celor preţioase) a fost modest şi la închiderea fixingului londonez din 4 aprilie uncia fină de aur valora cu doar 0,2% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.287,25 $, comparativ cu 1.294,75 $, în 28 martie.
În România, preţul metalului galben a continuat să evolueze pe trendul unciei fine la Londra, scăzând iniţial cu 1% şi crescând în ultimele două zile cu 1,2%. Ca urmare a acestor fluctuaţii, valoarea de referinţă a gramul de aur[2] s‑a diminuat cu 1,55%, la 134,38 lei, iar cotaţia anunţată de Banca Naţională a României pe 4 aprilie se situa cu doar 0,2% peste nivelul stabilit cu o săptămână în urmă: 135,34 lei/gram, comparativ cu 135,12 lei/gram în 28 martie. În aceste condiţii, gramul de aur a încheiat luna martie în scădere (-5% de la începutul lunii şi până în 31 martie), dar a reuşit să înregistreze o uşoară scumpire (+2%) faţă de 2 ianuarie 2014.
Ø Preţul de referinţă al unciei fine de argint[3] a scăzut cu 0,27%, la 19,87 $. Metalul a început intervalul analizat la 19,97 $/u.f. (+1,3%), s‑a ieftinit, marţi, cu aproape 1%, după care a început să se scumpească de aşa manieră încât la închiderea fixingului londonez din 4 aprilie uncia fină de argint valora cu peste 1% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 19,93 $, comparativ cu 19,73 $ în 28 martie.
Ø Preţul de referinţă al unciei fine de platină[4] a crescut cu 1,13%, la 1.432,20 $. Susţinut de problemele cu care continuă să se confrunte producătorii din Republica Africa de Sud, metalul a cotat pe trend puternic ascendent. Prin urmare, după ce a început intervalul analizat la 1.418 $ (+1,2%), la închiderea fixingului londonez din 4 aprilie uncia fină de platină valora cu 3,1% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.444 $, comparativ cu 1.401 $, în 28 martie.
Ø Preţul de referinţă al unciei fine de paladiu[4]a crescut cu 0,38%, la 740,40 $. Deşi mai putin afectat de producţia din Republica Africa de Sud, metalul a început intervalul analizat pe trend ascendent (+0,9%), cotând la 778 $/u.f. şi a continuat să se scumpească pe tot parcursul intervalului analizat. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 4 aprilie uncia fină de paladiu valora cu 2,3% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 789$, comparativ cu 771 $ în 28 martie.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase
SURSA: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu in coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)
VII. Piaţa Valutară şi Pieţele de Capital
AUTOR: Andrei Rădulescu
Pe parcursul săptămânii trecute, dolarul american a consemnat evoluţii divergente raportat la principalele monede ale ţărilor dezvoltate, dar şi ale ţărilor emergente şi în dezvoltare. Evoluţia dolarului american pe parcursul săptămânii trecute a fost influenţată de semnalele din plan macroeconomic (atât indicatori de conjunctură, dar şi declaraţii ale oficialilor băncilor centrale, în principal, F.E.D.şi B.C.E.).
Pe de o parte, se evidenţiază aprecierea cursului mediu al dolarului american cu aproximativ 0,1% raportat la moneda unică europeană, evoluţie determinată de semnalele emise de Banca Centrală Europeană (posibilitatea implementării unor noi măsuri de relaxare monetară cantitativă, pentru a evita scenariul apariţiei deflaţiei în Zona euro). De asemenea, dolarul american a crescut, în medie, cu peste 1%, faţă de yen-ul nipon, evoluţie influenţată de dinamica nefavorabilă recentă a unor indicatori ai economiei Japoniei.
Nu în ultimul rând, dolarul american s-a apreciat săptămâna trecută şi comparativ cu moneda daneză (cu 0,1%), franc-ul elveţian (cu 0,1%) şi coroana suedeză (cu 0,5%).
Pe de altă parte, moneda americană s-a depreciat comparativ cu lira sterlină, în medie cu 0,4%, evoluţie influenţată şi de declaraţiile preşedintelui F.E.D., J. Yellen. De asemenea, dolarul american a consemnat deprecieri şi faţă de dolarul neo-zeelandez (cu 0,2%), dolarul australian (cu 0,7%), coroana norvegiană (cu 0,8%) şi dolarul canadian (cu 1%).
Raportat la monedele ţărilor emergente şi în dezvoltare dolarul american a consemnat deprecieri generalizate pe parcursul săptămânii trecute, pe fondul ameliorării percepţiei de risc (reducerea aversiunii), în contextul declaraţiilor preşedintelui F.E.D. cu privire la perspectivele politicii monetare pe termen scurt. Astfel, cursul mediu al dolarului s-a depreciat comparativ cu peso filipinez (cu 0,3%), cu peso mexican (cu 0,6%), cu ringitt-ul malaysian (cu 0,7%), cu rupia indiană (cu 0,7%) şi cu real-ul brazilian (cu 1,7%). Pe de altă parte, moneda americană s-a apreciat cu 0,1% faţă de peso argentinian şi cu 0,5% comparativ cu rial-ul iranian.
Raportat la leul românesc cursul mediu al dolarului a scăzut cu aproximativ 0,1%, pe fondul dinamicii cursurilor EUR/USD (depreciere cu 0,06%) şi EUR/RON (depreciere cu 0,09%). Cursul USD/RON este un cross între EUR/USD şi EUR/RON.
Pieţe de capital
Statele Unite
Acţiunile americane au fluctuat pe parcursul săptămânii trecute, pe fondul evoluţiei indicatorilor macroeconomici, a discursului Preşedintelui F.E.D., Yellen Janet, dar şi a preocupărilor cu privire la nivelul ridicat de evaluare a companiilor din sectorul tehnologic (conform indicatorului PER). Se apreciază că a avut loc la o repoziţionare a investitorilor înainte de debutul sezonului de raportări financiare pe trimestrul I (acesta va fi deschis de Alcoa pe 8 aprilie). I ndicele S&P 500 a crescut cu 0,4%, la 1 865,09 p., în timp ce indicele Dow Jones a urcat cu 0,6%, până la 16 412,71 p. săptămâna trecută. Pe de altă parte, indicele Nasdaq Composit a scăzut cu 0,7%, până la 4 127,73 p., pe o volatilitate în atenuare cu 3,1% (indicatorul VIX). Printre companiile care au consemnat ritmuri mai ample de declin a acţiunilor în săptămâna trecută se menţionează: Google (2,7%), Facebook (5,4%), Netflix (6%).
Europa
Titlurile europene au crescut pentru a treia săptămână consecutiv, evoluţie determinată de dinamica unor indicatori macroeconomici şi semnalele emise de Banca Centrală Europeană la şedinţa de politică monetară din 3 aprilie, dar şi de informaţiile din sfera unor companii (operaţiuni de fuziuni şi achiziţii). Indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a crescut cu 1,6%, până la 339,18 p. săptămâna trecută, nivelul maxim din 2008. Indicele EuroStoxx 50 a consemnat un avans săptămânal de 1,8%, până la 3 230,33 p.. Indicii DAX 30, FTSE 100 şi CAC 40 au înregistrat ritmuri de apreciere de 1,1%, 1,2%, respectiv 1,7%. Se notează dinamica acţiunilor unor companii, pe fondul anunţurilor cu privire la operaţiuni de fuziuni şi achiziţii: spre exemplu, acţiunile Holcim şi Lafarge au crescut cu 11%, respectiv 13% după anunţul privind posibilitatea unei fuziuni; de asemenea, titlurile Metso au urcat cu 20%, ca urmare a discuţiilor purtate cu The Weir Group pe tema unei posibile fuziuni. Nu în ultimul rând, acţiunile Alstom au urcat cu 14% săptămâna trecută, după anunţul privind vânzarea unei divizii.
Asia/Pacific
Cotaţiile asiatice au crescut pe parcursul săptămânii trecute, evoluţie determinată de dinamica unor indicatori macroeconomici din Statele Unite, de perspectivele privind implementarea unor măsuri macroeconomice de stimulare a activităţii productive şi investiţionale în China, dar şi de informaţiile din sfera unor companii. Indicele regional MSCI Asia Pacific a urcat cu 1,9%, până la 139,27 p. săptămâna trecută. Se notează dinamica indicilor niponi Nikkei 225 şi Topix, cu un avans săptămânal de 2,5%, evoluţie susţinută atât de evoluţia unor indicatori din Statele Unite, dar şi de deprecierea yen-ului în raport cu dolarul american. De asemenea, indicele Shanghai Compozit a crescut cu 0,8%, pe fondul perspectivelor privind implementarea unor noi măsuri macroeconomice de susţinere a economiei, date fiind semnalele recente nefavorabile (indicatorii PMI). Nu în ultimul rând, indicii Kospi, ASX 200 şi Hang Seng au consemnat ritmuri de creştere de 0,4%, 1%, respectiv 2%. Pe de altă parte, indicele NZX 50 a scăzut cu 0,4% săptămâna trecută. Se notează dinamica acţiunilor companiilor cu expunere pe economia americană, evoluţie susţinută de semnalele de accelerare a creşterii pentru prima economie a lumii: Samsung Electronics (3,4%). De asemenea, titlurile Noble Group au urcat cu 5,8%, după vânzarea unei divizii către compania Cofco Corp. pentru 1,5 miliarde dolari. Totodată, cotaţiile China Railway Group au consemnat un avans de 12%, evoluţie determinată de perspectivele de majorare a investiţiilor publice pe segmentul infrastructurii feroviare. Nu în ultimul rând, cotaţiile Hermes Microvision au urcat cu 17%, ca urmare a majorării ţintei de preţ de către analiştii Barclays.
România
Indicii bursieri interni au fluctuat pe parcursul săptămânii trecute, evoluţie determinată de sentimentul din principalele pieţe internaţionale, dar şi de informaţiile din sfera unor companii. Indicele BET a crescut cu 1,9%, până la 6 451,61 p., în timp ce indicele BET-C a urcat cu 1,7%, până la 3 260,82 p.. Pe de altă parte, indicele BET-FI a pierdut 0,6%, până la 28 689,97 p.. Se notează dinamica pozitivă a companiilor din sectorul bancar, evoluţie în ton cu a congenerelor europene: Banca Română pentru Dezvoltare (+3,8%, la 8,5 RON), Banca Transilvania (+4,6%, la 1,8 RON), Banca Carpatica (+4,7%, la 0,0628 RON) şi Erste Group (+9,2%, la 116,9 RON). De asemenea, acţiunile companiilor din sectorul energetic au consemnat creşteri generalizate (cu excepţia Nuclearelectrica, în scădere cu 2,4%, la 9,26 RON), notându-se avansul cotaţiilor OMV/Petrom (cu 2,6%, la 0,441 RON). Nu în ultimul rând, acţiunile Bursei de Valori Bucureşti au urcat cu 2,7%, la 29,22 RON. Pe de altă parte, titlurile Fondul Proprietatea au scăzut cu 1,4%, la 0,818 RON. În sfera SIF-urilor s-au consemnat evoluţii mixte, notându-se declinul SIF Banat Crişana şi SIF Muntenia cu 1,5% pe de o parte, dar şi aprecierea SIF Moldova cu 2,3%, pe de altă parte.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date I.E.M.
1 Media săptămânală a valorilor comunicate în după‑amiaza fiecărei zile de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
2 Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
3 Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
4 Media săptămânală a valorilor comunicate în după‑amiaza fiecărei zile de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).
