Tendinţe pe principalele pieţe internaţionale de mărfuri şi valutare în perioada 4 – 10 mai 2015

I. ŢIŢEI

AUTOR: Mariana Papatulică

Preţurile ţiţeiului au înregistrat creşteri, pentru a 8-a săptămână consecutiv: cotaţiile WTI (SUA) au crescut cu 2,46% la bursa Nymex din New York, în tranzacţiile cu termen de livrare în luna iunie, la o valoare de 59,72 $/baril, în timp ce cotaţiile ţiţeiului Brent (Marea Britanie) în contractele futures, cu scadenţă, de asemenea, în iunie, la bursa petrolieră ICE din Londra, au sporit cu 1,25%, la un nivel de 66,53 $/baril.

Recenta redresare a preţurilor ţiţeiului, cu aproape 40% în ultimele săptămâni, poate fi considerată o „gură de oxigen” pentru toţi producătorii de ţiţei. Brentul se tranzacţionează la peste 66 dolari pe baril, un nivel care nu a mai fost atins din noiembrie 2014, când OPEC a luat decizia de a menţine producţia neschimbată.

Procesul de redresare a preţurilor din săptămâna analizată a fost susţinut de următorii factori:

1) Declinul stocurilor de tiţei ale SUA, pentru prima dată în ultimele luni, cu 3,9 milioane de barili. Analiştii au apreciat că reacţia preţurilor ţiţeiului WTI la declinul stocurilor de ţiţei ale SUA a fost exagerată – eludându-se faptul că oferta pe piaţa internaţională este încă puternic excedentară.

2) Evoluţia staţionară a producţiei de ţiţei a SUA, în luna aprilie, dar în uşor regres în ultima săptămână a lunii şi prima săptămână a lunii mai.

3) Majorarea importurilor de ţiţei ale Chinei la un nivel record în luna aprilie, deoarece preţurile diminuate au încurajat achiziţiile destinate stocării. De altfel, cererea din partea Chinei şi Indiei este considerată drept principalul catalizator al preţurilor ţiţeiului în anul 2015.

4) Preţurile ţiţeiului au crescut şi sub influenţa unui factor neaşteptat: perspectivele mai favorabile de creştere economică în Zona euro în anii 2015-2016, așa cum ele au fost prezentate în Raportul economic de “primăvară” al Comisiei Europene, publicat la 5 mai a.c. la Bruxelles.

5) Deşi rapoartele financiar-contabile ale companiilor petroliere majore, pentru trimestrul I a.c., au indicat o scădere a profiturilor în sectorul petrolier în amonte (producţia/extracţia de ţiţei şi gaze), declinul a fost în mare parte atenuat, chiar compensat, de rezultatele pozitive înregistrate în sectorul în aval, respectiv rafinarea şi comercializarea produselor petroliere, unde s-au înregistrat creşteri importante ale veniturilor şi profiturilor. În condiţiile în care ţiţeiul american WTI se tranzacţionează la un preţ cu un discount faţă de Brent, rafinăriile din SUA au realizat câştiguri suplimentare, deoarece acestea îşi comercializează produsele rafinate pe pieţele spot internaţionale la preţuri mai mari (acestea fiind mai strâns legate de Brent). În general, companiile petroliere majore americane sunt structurate în lanţuri integrate (spre deosebire de UE, unde elementele de bază ale celui de-al Treilea Pachet Energetic prevăd separarea proprietăţii companiilor asupra operaţiunilor de producţie, de cele de vânzare) astfel că operaţiunile profitabile din aval le oferă chiar o supracompensare a pierderilor cauzate de preţurile mai mici ale ţiţeiului din faza de extracţie.

ExxonMobil şi BP au înregistrat o dublare a profiturilor la rafinare, deşi activităţile lor în amonte au avut de suferit. Total a reuşit să-şi tripleze veniturile sale din rafinare. Rezultate favorabile au obţinut şi alte companii majore. În general, profiturile pentru toţi „majorii” (în mare parte americani) indică beneficiile modelului integrat de afaceri.

Deşi redresarea preţurilor ţiţeiului din lunile martie şi aprilie a.c. pare impresionantă, totuși există o serie de elemente şi factori fundamentali care pun sub semnul întrebării viabilitatea recentei înviorări.

Astfel, stocurile de ţiţei ale SUA se situează încă, la un nivel maxim pentru ultimii 80 de ani. În plus, există zeci de milioane de barili stocaţi în tancuri petroliere în bazinul atlantic – de la Marea Nordului până în Africa de Vest – care întâmpină probleme în a găsi cumpărători.

Cererea este în creştere, dar atât Agenţia Internațională a Energiei cât şi OPEC afirmă că oferta mondială de ţiţei încă depăşeşte, cu 1,5 milioane barili /zi, necesarul de consum, ceea ce indică faptul că excedentul de pe piaţă persistă.

Rusia continuă să producă ţiţei la un nivel aproape record. În luna aprilie a.c, Rusia a extras 10,7 milioane barili/zi, ceea ce reprezintă un nivel de vârf pentru era post-sovietică. Majorarea producţiei are ca scop să compenseze declinul veniturilor ca urmare a preţurilor scăzute şi a sancţiunilor occidentale. Economia Rusiei a înregistrat o „contracţie” cu 3,4% în luna martie, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Rubla a înregistrat un grad ridicat de volatilitate, ratele dobânzilor au fost majorate pentru a ţine în frâu inflaţia şi scurgerile de capital, iar veniturile guvernamentale au scăzut.

Oficialii ruşi sunt hotărâţi să se întâlnească cu omologii lor din OPEC la începutul lunii iunie, pentru negocieri referitoare la posibilitatea unei reduceri coordonate a producţiei lor de ţiţei.

Recenta creştere a preţurilor ţiţeiului ar putea stimula companiile de foraj, mai ales pe cele din SUA, să-şi reia activitatea extractivă, după o perioadă în care sute de platforme de foraj au fost trecute în stand-by, din cauza declinului preţurilor sub pragul de rentabilitate. Două dintre cele mai mari companii americane de profil din Texas, „Pioneer Natural Resources” şi „EOG Resources”, au afirmat că au în vedere reluarea forajelor la zăcămintele de hidrocarburi de şist, dacă preţurile ţiţeiului se vor stabiliza în jurul nivelului de 65 $/baril. Această situaţie poate aduce, însă, cantităţi suplimentare de ţiţei pe piaţă, care ar exercita noi presiuni negative asupra prețurilor.

Ministrul iranian al petrolului, Bijan Namdar Zanganeh, a declarat, în cursul săptămânii precedente, că ţara sa şi-ar putea majora producţia de ţiţei în termen de 10 zile de la eliminarea sancțiunilor, ceea ce ar deschide accesul ţiţeiului iranian pe piaţa internaţională, şi aşa excedentară, mai devreme decât se aştepta.

Tensiunile din Golful Persic s-au diminuat în această săptămână, după ce Iranul a eliberat nava Maersk, pe care o sechestrase. Iranul insistă că motivul diferendului a fost unul legat de neplata unor datorii şi nu un exerciţiu de putere în apropierea celui mai important punct de tranzit maritim din lume, pentru comerţul cu ţiţei.

II. GAZ NATURAL

AUTOR: Mariana Papatulică

Pe piaţa la termen Nymex din New York, preţurile gazului natural din contractele pentru luna următoare (iunie) au înregistrat o creştere relativ importantă, de 6,48%, faţă de săptămâna precedentă, la o valoare medie de 98,78 $/1000 m.c. Creşterea preţurilor s-a datorat lucrărilor de întreţinere (planificate şi neplanificate) la o serie de conducte de gaz, care au îngreunat şi limitat transportul de gaz, în special către New York şi Coasta de nord-est a ţării, precum şi vremii calde, care a determinat o majorare a cererii din partea sectorului producător de electricitate.

Volumul de gaze naturale lichefiate (GNL), importate prin terminalele de regazificare din Europa de nord-vest, respectiv Marea Britanie, Belgia şi Olanda, a înregistrat mai mult decât o dublare în primul trimestru al anului 2015, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014, deoarece reducerea cererii şi a preţurilor pe pieţele asiatice au disponibilizat cantităţi mari de GNL pentru a fi dirijate către pieţele spot din bazinul Atlantic, iar convergenţa sporită a preţurilor, în special în Europa, a favorizat acest transfer. Transferurile de GNL către Marea Britanie şi Belgia au înregistrat o creştere de 122% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Pe pieţele asiatice, condiţiile meteo blânde, stocurile mari de GNL, și cererea slabă pentru gaze naturale din partea sectorului energetic au contribuit la restrângerea cererii pentru GNL în regiune, în primele trei luni ale anului 2015. În ciuda unei ierni friguroase 2014-15 şi a nivelurilor relativ scăzute ale stocurilor la sfârşitul sezonului de încălzire, atât în Marea Britanie cât şi în Europa continentală, preţurile spot pe piaţa (virtuală) de referinţă, National Balancing Point (NBP), din Marea Britanie au rămas scăzute, în primul trimestru al anului 2015, la o medie de 7,28 $/milion Btu (circa 258 $/1000 m.c.), cu 27% mai mici decât în aceeaşi perioadă a anului trecut şi, respectiv, la cel mai redus nivel din 2010. În timp ce preţul la NBP a crescut în februarie, pentru scurt timp, la 7,75 $ mil.Btu (273,6 $/1000 m.c.), după anunţarea unei reduceri a producţiei din zăcământul Groningen – Olanda, acesta a scăzut, din nou, în martie şi a rămas în jurul valorii de 7 $/mil.Btu (247 $/1000 m.c.) în aprilie a.c.

Reducerea preţurilor a fost determinată în parte de competiţia gaz-gaz cu importurile prin conducte din Europa continentală, unde preţurile pentru gazul livrat prin conductă,în special din Rusia, stabilite prin indexare în funcţie de preţul ţiţeiului, au scăzut la rândul lor, având în vedere declinul accentuat al preţului petrolului.

Preţul mediu din contractele de import al gazului rusesc în Germania, franco-frontiera ţării importatoare, a scăzut accentuat, la un nivel de 7,39 $/mil BTU (269,9 $/1000 m.c.) la 30 aprilie 2015, faţă de 9,29 $/mil BTU (327,9 $/1000 m.c.) la 31 martie 2015.

Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere

Sursa: Baza de date I.E.M.

III. PRODUSE AGROALIMENTARE

Grâu

AUTOR: Emilia Bălan

În perioada analizată la Bursa din Chicago, cotaţiile grâului american roşu moale nr. 2 au fluctuat între un minim de 170,49 $/tonă şi un maxim 175,08 $/tonă, ceea ce a condus la o medie săptămânală de 172,78 $/tonă, în scădere cu doar 0,2% comparativ cu perioada precedentă. Menţinerea cotaţiilor grâului american la valori apropiate de cele din săptămâna anterioară, s-a datorat lipsei unor factori de influenţă pe piaţa internaţională.

Porumb

AUTOR: Emilia Bălan

La Bursa din Chicago, în perioada analizată media cotaţiilor porumbului american galben nr. 2 cu livrare în luna mai a.c. a fost de 141,94 $/tonă, în scădere cu numai 0,28% faţă de perioada anterioară, reflectând absența unor factori deosebiți de influență.

După ce în primele 3 zile de tranzacţionare, cotaţiile porumbului au avut un trend ascendent, pe 7 mai acestea au înregistrat o diminuare (de la 144,28 $/tonă miercuri, la 140,84 $/tonă joi la închiderea bursei), iar vineri s-au stabilizat la o valoare apropiată cu cea din ziua precedentă (141,14 $/tonă).

Ulei şi Boabe de Soia

AUTOR: Eufrosina Mereoru

La Bursa din Chicago, în săptămâna analizată, preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat creşteri. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia din săptămâna analizată a fost de 362,51 $/tonă, cu 0,96% mai mare faţă de cotaţia săptămânii precedente, iar cea a uleiului de soia s-a majorat cu 3,75%, la 719,76 $/tonă. Această evoluţie se datorează, în principal, deprecierii dolarului american faţă de moneda euro şi alte valute.

Zahăr

AUTOR: Simona Zamşa

În săptămâna analizată, la Bursa de la Londra, cotația medie a zahărului rafinat a fost de 375,44 $/tonă, aproape staționară cu 0,11% față de cotația săptămânii anterioare (+0,1%). Săptămâna analizată a debutat cu prețuri mai scăzute față de cele înregistrate în săptămâna anterioară. S-au înregistrat scăderi și în a doua zi de tranzacționare. Începând cu a treia zi și până la sfârșitul săptămânii analizate, trendul cotațiilor a fost unul ascendent, vânzările de bursă fiind intensificate. În intervalul analizat, prețurile au fluctuat între un nivel minim de 372,10 $/tonă și unul maxim de 382,70 $/tonă.

Cafea

AUTOR: Anca Dragomirescu

În perioada analizată, media cotațiilor la cafea Arabica a fost de 2.893,84 $/tonă, cu 3,87% mai puțin față de săptămâna anterioară. La sortimentul de cafea Robusta, media cotațiilor a fost de 1.705,20 $/tonă în intervalul analizat, cu 1,93% mai puțin comparativ cu săptămâna precedentă. La ambele sortimente de cafea, scăderea cotațiilor s-a datorat unei cereri reduse.

Cacao

AUTOR: Anca Dragomirescu

Media cotațiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.036,42 $/tonă, cu 0,43% mai mult comparativ cu săptămâna anterioară. În perioada 04-10 mai 2015, media cotațiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 2.904,20 $/tonă, cu 0,61% mai puțin față de intervalul precedent.

Bumbac

AUTOR: Simona Zamşa

În săptămâna analizată, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat diminuări, atribuite unor factori tehnici de bursă. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” a fost de 1.615,16 $/tonă, înregistrând o scădere de 0,69% față de cotația săptămânii anterioare, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi s-a micșorat cu 0,91%, la 1.465,27 $/tonă.

La bumbacul Index „A”, prețurile au oscilat între 1.606,34 $/tonă, nivel minim, și 1.627,29 $/tonă, nivel maxim. În cazul bumbacului american, cel mai ridicat preț din săptămâna analizată a fost de 1.477,13 $/tonă, iar cel mai scăzut a fost de 1.457,51 $/tonă.

Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare

Sursa: Baza de date I.E.M.

IV. METALE NEFEROASE

Aluminiu

AUTOR: Florela Stoian

Evoluția cotațiilor aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) a fost influențată de creșterea moderată în sectoarele industriale și de practicile investitorilor interesați să-și sporească veniturile. Deși a urmat un trend descendent până la 1.864 $/tonă în ultima zi a intervalului, pe fondul menținerii nivelului ridicat al primelor practicate, media săptămânală a cotațiilor a înregistrat o creștere ușoară, cu 0,38% față de media săptămânală anterioară, la 1.890,13 $/tonă.

Tendința descrescătoare a nivelului stocurilor de metal alb la bursa londoneză a determinat scăderea mediei săptămânale a acestora cu 0,81% față de media săptămânală anterioară, la 3.860.262,50 tone.

Cupru

AUTOR: Emilia Manole

În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) a continuat trendul ascendent, înregistrând o majorare de 3,87%, la 6.411 $/tonă. În cursul săptămânii, pentru prima dată în ultimele 3 luni, cotaţia cuprului, a atins valoarea de 6.437 $/tonă (cel mai ridicat nivel din 15 decembrie 2014). Cauza acestei evoluţii este reprezentată de majorarea cererii din partea Chinei, cât și de deprecierea dolarului în raport cu moneda euro. Banca Centrală a Chinei, în săptămâna analizată a relaxat politica monetară prin reducerea ratelor dobânzilor, dorind să stimuleze creditarea bancară.

Nivelul stocurilor la bursa londoneză a înregistrat o creștere de 0,54% față de săptămâna precedentă, la o medie de 340,281 tone.

Plumb

AUTOR: Florela Stoian

După creșterea cu 27% față de minimul lunii martie, la 2.140 $/tonă, cotațiile plumbului la LME au urmat un trend ușor descendent, care exprimă nesustenabilitatea acestora peste pragul de 2.100, în condițiile în care oferta de plumb secundar este mai atractivă prin prețurile mai scăzute în comparație cu cele pentru plumbul primar (obținut din locuirii metalului primar cu plumbul secundar. Valoarea minimă de 1.864 $/tonă a determinat scăderea mediei săptămânale cu 0,19% comparativ cu media săptămânală anterioară, la 2.101,13 $/tonă.

Cererea susținută pentru plumb la fabricarea bateriilor pentru automobile, dar și în scopuri de finanțare s-a reflectat în tendința de scădere a stocurilor la bursa londoneză, până la 163.150 tone. Media acestora s-a diminuat semnificativ, cu 7,06%, față de media săptămânală anterioară, la 166.068,75 tone.

Zinc

AUTOR: Florela Stoian

Cotația zincului la LME a înregistrat valoarea de 2.405 $/tonă la 6 mai, cel mai înalt nivel zilnic din iulie 2014, pe fondul intensificării tranzacțiilor cu metal utilizat în scopuri de finanțare. Chiar dacă până la finele intervalului analizat cotațiile au scăzut sub pragul de 2.400 $/tonă, media săptămânală a acestora a crescut cu 3,28% față de săptămâna anterioară, la 2.392,38 $/tonă.

În condițiile în care cererea de metal alb pe piața fizică rămâne slabă, creșterea volumului de metal livrat către depozitele în care este stocat în scopul susținerii unui preț ridicat pentru metalul alb-albastru a contribuit la diminuarea continuă a stocurilor, până la 454.725 tone. Media săptămânală a stocurilor la LME a scăzut cu 3,02% față de media săptămânală anterioară, la 459.412,50 tone.

Nichel

AUTOR: Anca Dragomirescu

În perioada 04-10 mai 2015, media cotațiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 14.140,00 $/tonă, cu 4,52% mai mult comparativ cu intervalul precedent. Această creștere relativ însemnată s-a datorat cererii sporite din partea industriei de oțeluri inoxidabile din UE, SUA și Japonia.

Stocurile de nichel la bursa londoneză au scăzut semnificativ, de la 444.060 tone înregistrate pe 5 mai 2015, la 441.174 tone în data de 8 mai, a.c. (-2.886 tone).

Cositor

AUTOR: Eufrosina Mereoru

La Bursa de Metale din Londra, în săptămâna analizată, cotaţia medie a cositorului, în cele 4 zile de tranzacţionare (5 -8 mai) a înregistrat o scădere minoră, de 0,26%, comparativ cu intervalul precedent, la 16.008,75 $/tonă. Preţurile cositorului au oscilat între o valoare minimă de 15.950 $/tonă (8 mai 2015) şi una maximă de 16.055 $/tonă (7 mai a.c.).

Stocurile de cositor la LME au înregistrat, în cele 4 zile de tranzacţionare, pentru a patra lună consecutiv, niveluri foarte scăzute. Reducerea cu 8.790 tone la data de 8 mai 2015 a contrubuit la diminuarea mediei săptămânale a acestora, până la 8.841,25 tone sau cu 3,85% sub nivelul mediu din săptămâna precedentă (9.195 tone).

Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase

Sursa: Baza de date I.E.M.

V. METALE PREŢIOASE

AUTOR: Dana Ghiţac

Impactul deprecierii dolarului american în raport cu valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (ca răspuns la creşterea peste aşteptări a deficitului comercial, de la 35,89 miliarde $ în februarie, la 51,37 miliarde $ în martie) s‑a resimţit extrem de puternic pe pieţele din Londra, unde toate metalele preţioase au început săptămâna prin scumpiri substanţiale. Brusca şi puternica redresarea din 5 mai s‑a dovedit a fi însă nesustenabilă şi a fost urmată de corecţii drastice. În urma acestei situaţii:

• Preţul de referinţă al unciei fine de aur^[1] s‑a diminuat cu 0,32%, la 1.191,06 $. Trebuie totuşi menţionat faptul că scumpirea din 5 mai a fost atât de puternică (+2%, la 1.197 $) încât, în ciuda ieftinirilor ulterioare, la închiderea fixingului londonez din 8 mai uncia fină de aur valora cu aproape 1% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.186 $, comparativ cu 1.175,95 $ în 1 mai.

În România, volatilitatea dolarului SUA în raport cu moneda naţională a exercitat o puternică influenţă asupra preţul metalului galben, fără însă să‑i „decupleze” evoluţia de trendul unciei fine. În aceste condiţii, valoarea de referinţă a gramului de aur^[2] scăzut cu 2,68%, la 150,63 lei, în termeni de medii săptămânale, iar cotaţia anunţată de Banca Naţională a României pe 8 mai se situa cu 1,4% sub nivelul stabilit cu o săptămână în urmă: 150,82 lei/gram, comparativ cu 152,906 lei/gram în 30 aprilie.

• Preţul de referinţă al unciei fine de argint^[3] a crescut cu 0,65%, la 16,37 $. Totuşi, pe parcursul perioadei analizate metalul a cotat sub puternica influenţă a aurului, în sensul că scumpirea din 5 mai (+1,5%, la 16,42 $/u.f.) a fost urmată de trei ieftiniri şi la închiderea fixingului londonez din 8 mai uncia fină de argint valora cu 1% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 16,31 $, comparativ cu 16,17 $ în 1 mai.
• Preţul de referinţă al unciei fine de platină^[4] a crescut cu 0,40%, la 1.142,50 $. Deşi platina a cotat în cea mai mare parte în strânsă legătură cu evoluţia preţului aurului (scumpidu‑se marţi cu 3%, la 1.156 $/u.f. şi ieftinindu‑se ulterior cu peste 2%, la 1.130 $/u.f.), ea a încheiat intervalul analizat printr‑o tendinţă de redresare (+1% într‑o singură zi) – datorată ştirilor bune despre cererea Chinei de metale platinice. În aceste codiţii, la închiderea fixingului londonez din 8 mai uncia fină de platină valora cu 1,2% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.140 $, comparativ cu 1.127 $ în 1 mai.
• Preţul de referinţă al unciei fine de paladiu^[4] a crescut cu 2,38%, la 793,25 $. Beneficiind de o bună susţinere din partea cererii producătorilor de catalizatorilor antipoluanţi pentru autovehiculele pe benzină, paladiul a fost mult mai puţin afectat decât celelalte trei metale preţioase de corecţiile intervenite după puternica scumpire din 5 mai. Prin urmare, creşterea cu 3% de marţi (la 794 $/u.f.) a fost urmată de două scăderi (în urma cărora s‑a ieftinit cu doar 0,6%) şi de o redresare asemănătoare celei înregistrate de platină, datorită căreia, la închiderea fixingului londonez din 8 mai, uncia fină de paladiu valora cu 3,4% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 794 $, comparativ cu 772 $ în 1 mai.

Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase

Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com

NOTE:

*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)

**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:

ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)

ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)

VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL

AUTOR: Andrei Rădulescu

Piaţa valutară

Pe parcursul săptămânii trecute cursul mediu al dolarului american a consemnat evoluții mixte, atât în raport cu monedele din țările dezvoltate, dar și față de monedele din statele emergente și în dezvoltare.

Evoluția cursului mediu al dolarului american a fost influențată în prima săptămână din luna mai de dinamica indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice ale lumii, dar și de fluctuațiile din piețele de acțiuni, titluri de stat și materii prime.

Din perspectiva macroeconomică, în Statele Unite se evidențiază creșterea comenzilor în fabrici (cu un ritm lunar de 2,1% în martie) și accelerarea sectorului de servicii în luna aprilie. Totodată, piața forței de muncă s-a redinamizat în aprilie, când numărul de locuri de muncă nou create a accelerat la 223 mii. În acest context, d-na J. Yellen (Președinte al FED) a subliniat faptul că ratele de dobândă pe termen lung ar putea crește după demararea procesului de normalizare a ratei de dobândă de referință.

În Zona Euro, indicatorii macroeconomici comunicați recent au prezentat evoluții favorabile, care exprimă premise de accelerare a procesului de relansare economică pe termen scurt. În acest context, Comisia Europeană a majorat previziunile privind dinamica PIB-ului regiunii în 2015 (la 1,5% an/an) și 2016 (la 1,9% an/an). Totodată, Grecia a rambursat o tranșă de 200 milioane euro către FMI săptămâna trecută.

Dinamica predominant pozitivă a indicatorilor macroeconomici a consolidat scenariul inflexiunii politicii monetare în Statele Unite pe termen scurt, dar și perspectiva ca Banca Centrală Europeană să nu mai continue programul de relaxare monetară după septembrie 2016.

În acest context, ratele de dobândă au crescut săptămâna trecută pe piața titlurilor de stat, atât în SUA, dar și în Germania pe scadențele lungi (la 10 ani): cu 0,5% (la 2,123%), respectiv cu 49,7%, la 0,545%.

Pe piețele de acțiuni s-au consemnat evoluții divergente: creșteri în țările dezvoltate; scăderi în statele emergente și în dezvoltare.

În acest context, dolarul american s-a depreciat, în medie, cu 1,4% față de moneda unică europeană, în prima săptămână din luna mai. Se notează în perioada recentă o inflexiune a cursului EUR/USD, după tendința descendentă din ultimele trimestre (graficul alăturat).

Totodată, cursul mediu al dolarului american a scăzut și raportat la monedele de influență din sfera EURO: coroana daneză (cu 1,4%), coroana suedeză (cu 1,9%).

De asemenea, moneda americană a pierdut teren și față de coroana norvegiană (cu 1,4%), pe fondul evoluțiilor cotațiilor internaționale la țiței, dar și raportat la francul elvețian (cu 1,9%), pe parcursul săptămânii trecute.

Pe de altă parte, dolarul american a stagnat în raport cu dolarul canadian și cu dolarul australian și s-a apreciat față de lira sterlină (cu 0,4%, în contextul așteptării rezultatului alegerilor legislative, câștigate de Conservatori), yen-ul japonez (cu 0,4%) și dolarul neo-zeelandez (cu 1,8%, pe fondul intensificării speculațiilor privind scăderea ratei de dobândă de referință de către Banca Centrală a Noii Zeelande).

În ceea ce privește monedele din țările emergente și în dezvoltare se notează aprecierea dolarului american față de real-ul brazilian (cu 3,1%), deși Banca Centrală din Brazilia a majorat rata dobânzii de referință de la 12,75% la 13,25%, în contextul nivelului ridicat al inflației (8,2% an/an, față de ținta de 4,5%).

Totodată, dolarul a crescut și în raport cu peso argentinian (cu 0,2%), rupia indiană (cu 0,4%), peso filipinez (cu 0,5%) și ringgit-ul malaysian (cu 0,8%).

Față de leul românesc dolarul american s-a depreciat cu 0,7% săptămâna trecută, evoluție determinată de dinamica cursurilor EUR/USD (apreciere cu 1,4%) și EUR/RON (creștere cu 0,8%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/USD și EUR/RON.

Pieţe de capital

În prima săptămână din luna mai, piețele internaționale de capital au prezentat evoluții mixte, influențate de dinamica indicatorilor macroeconomici și semnalele de politică monetară din principalele blocuri economice ale lumii, dar și știrile companiilor și de fluctuațiile din piețele de titluri de stat, valute și materii prime.

În plan macroeconomic, indicatorii comunicați săptămâna trecută au consemnat evoluții favorabile în Statele Unite și Zona Euro și nefavorabile în China.

În Statele Unite, comenzile în fabrici au crescut cu 2,1% lună/lună în martie, iar sectorul de servicii a accelerat în aprilie (conform indicatorului calculat de Institute for Supply Management). Totodată, numărul de locuri de muncă generate de economie a accelerat în aprilie (la 223 mii), lună în care rata șomajului a scăzut la 5,4% (nivelul minim din primăvara anului 2008). În discursul susținut la o conferință la Washington d-na Yellen (Președinte FED) a subliniat faptul că nivelul de evaluare din piețele de acțiuni și obligațiuni de stat este ridicat.

În Zona Euro, Comisia Europeană a majorat previziunile privind dinamica economiei pe termen scurt și mediu (ritmuri anuale de creștere de 1,5% în 2015 și 1,9% în 2016), pe fondul incorporării evoluțiilor favorabile ale indicatorilor macroeconomici din perioada recentă. Totodată, Grecia a rambursat tranșa de 200 milioane euro către FMI.

Pe de altă parte, în China industria prelucrătoare a continuat să scadă în aprilie, conform indicatorului PMI (Purchasing Manager Index) calculat de HSBC. De asemenea, fluxurile comerciale internaționale au scăzut în aprilie: exporturile cu 6,4% an/an, importurile cu 16,2% an/an.

Pe piețele de titluri de stat se notează continuarea tendinței de creștere a ratelor de dobândă la 10 ani: în SUA cu 0,5% (la 2,123%), în Germania cu 49,7% (la 0,545%).

În sfera companiilor se notează dinamica rezultatelor financiare trimestriale la UBS, AB InBev și BMW.

În acest context indicele calculat de Morgan Stanley pentru piețele globale de acțiuni (MSCI) a crescut cu 0,2%, la 439,3 puncte săptămâna trecută (avans cu 5,3% de la începutul anului). Se notează dinamica piețelor dezvoltate, indicele MSCI pentru această categorie consemnând un avans de 0,4%, la 1 794,7 puncte (creștere cu 5% de la începutul anului). Pe de altă parte, indicele MSCI pentru piețele emergente a scăzut cu 1,1%, până la 1 034,9 puncte săptămâna trecută (creștere cu 8,2% de la începutul anului).

În Statele Unite, indicele Dow Jones a crescut cu 0,9%, la 18 191,1 puncte săptămâna trecută. Indicele S&P 500 a consemnat un avans săptămânal de 0,4%, la 2 116,1 puncte. În Europa, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a crescut cu 1,4%, până la 400,2 puncte, în timp ce în Asia indicele regional MSCI Asia Pacific a scăzut cu 1,1%, la 151,2 puncte săptămâna trecută. În România, piața de acțiuni a crescut în prima săptămână din luna mai, evoluție în ton cu a piețelor europene: indicele BET a urcat cu 0,5%, până la 7 583,9 puncte.

Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar

Sursa: Baza de date I.E.M.