Tendinţe pe principalele pieţe internaţionale de mărfuri şi valutare în perioada 5 – 11 ianuarie 2015

I. ŢIŢEI

AUTOR: Brînduşa Covaci

Piaţa mondială a ţiţeiului a urmat tendinţa descendentă din ultimele şapte săptămâni. În materialul publicat de Agenţia de ştiri „Bloomberg”: Producătorii de ţiţei avertizează asupra scăderii preţurilor susţinute de OPEC, Dan Murtaugh opinează că preţul ţiţeiului a cunoscut un declin semnificativ după şapte săptămâni în care oficialii din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Kuweit au reiterat că nu vor reduce producţia pentru a opri declinul preţului, dacă alte state nu vor lua decizia în acest sens.

Cotaţia medie a ţiţeiului Brent Anglia 38 API a fost marcată de un declin semnificativ în ultima lună, cu 23,19% – de la 64,51 $/baril la 49,55 $/baril, pe fondul cererii scăzute şi a deciziei OPEC de a-şi menţine cota de piaţă şi producţia la nivelul actual. Consecinţele deciziei OPEC sunt multiple cu efecte asupra altor pieţe, în special a celor financiare. Specialiştii financiari de la Reuters apreciază că monedele anumitor ţări, precum: Rusia, Iran, Ecuador şi Venezuela, vor fi afectate semnificativ. Trend descendent a avut şi cotaţia medie din ultima lună a ţiţeiului WTI Texas 40 API cu 20,27% – de la 61,15 $/baril la 48,75 $/baril.

Cotaţiile medii din ultima săptămână s-au încadrat în trendul descendent al ultimelor şapte săptămâni, astfel: ţiţeiul Brent Anglia 38 API cu 12,08% la 49,55 $/baril şi ţiţeiul WTI Texas 40 API cu 8,63% la 48,75 $/baril.

II.GAZ NATURAL

AUTOR: Brînduşa Covaci

Cotaţia medie săptămânală a gazului natural pe piaţa spot, SUA, a scăzut cu 5,89% la 102,83 $/1000 mc, pe fondul diminuării cererii şi al reducerii preţurilor la ţiţei.

III. PRODUSE PETROLIERE

AUTOR: Brînduşa Covaci

Conform aprecierii specialistului în energie Michael Kitchen, de la MarketWatch Madrid, cotaţiile medii  ale produselor petroliere pe piaţa nord-vest europeană au cunoscut reduceri importante. Influenţată de evoluţia descendentă a cotaţiilor la ţiţei, media săptămânală a preţului, în condiţiile de livrare SPOT, N-V Europa, CIF cargouri, s-a redus la benzina regular 95 CO, cu 11,60% la 481,85 $/tonă.

IV. PRODUSE AGROALIMENTARE

Grâu

AUTOR: Emilia Bălan

Cotaţiile zilnice ale grâului american roşu moale nr. 2,cu termen de livrare în martie 2015, la Bursa din Chicago, în perioada 15 decembrie 2014 – 11 ianuarie 2015, au avutun trend descendent, diminuându-se de la 240,76 $/tonă pe 18 decembrie, la 207,14 $/tonă, pe 9 ianuarie 2015.

Dinamica cotaţiilor zilnice ale grâului american roşu moale nr. 2,

la Bursa din Chicago, în perioada 15 decembrie 2014 – 11 ianuarie 2015

Sursa:Calcule autor, pe baza cotaţiilor din publicaţia Financial Times (2014) şi marketwatch.com (2015)

La jumătatea lunii decembrie 2014, la Bursa din Chicago, cotaţiile grâului american au crescut până la cea mai ridicată valoare din ultimele 7 luni, ca urmare a deciziei guvernului de la Moscova de a reduce exporturile de grâu ale acestei ţări (al patrulea mare exportator mondial), în condiţiile crizei economice naţionale şi a premiselor că aceasta va mai putea dura cel puţin 2 ani, conform declaraţiilor preşedintelui, Vladimir Putin. Astfel, oficialii ruşi au înăsprit regulile sanitare pentru transportul cerealelor şi au majorat preţurile de intervenţie.

Trendul descendent al cotaţiilor grâului american roşu moale nr. 2,la Bursa din Chicago,a continuat şi în săptămâna 5 – 11 ianuarie 2015, media fiind de 212,45 $/tonă, în scădere cu 3,17% comparativ cu săptămâna anterioară, în condiţiile în care începutul de an s-a caracterizat prin tranzacţii reduse, iar comercianţii aşteaptă primul raport lunar pe 2015 al Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA), cu noile prognoze privind factorii fundamentali ai pieţei, din 12 ianuarie a.c..

Ieftinirea grâului american a reflectat majorarea disponibilităţilor mondiale (stocuri iniţiale + producţie + importuri), estimate de USDA în Raportul său din decembrie, pentru sezonul actual (2014/15), la aproape 1,07 miliarde tone, cu 5,4 milioane tone mai mari faţă de prognozele din noiembrie 2014.

Porumb

AUTOR: Emilia Bălan

Pe parcursul intervalului 15 decembrie 2014 – 11 ianuarie 2015, cotaţiile la termen ale porumbului american galben nr. 2 tranzacţionat la Bursa din Chicago au avut o tendinţă oscilantă, de la un maxim al intervalului, de 163,28 $/tonă înregistrat pe 26 decembrie 2014, la un minim de 155,21 $/tonă, pe 8 ianuarie 2015.

Pe 26 decembrie 2014, porumbul american a cotat la cea mai mare valoare de după 1 iulie 2014, reflectând creşterea cererii pentru această cereală din partea cumpărătorilor tradiţionali ai SUA (principalul producător şi exportator mondial): Mexic, Japonia, Columbia şi Coreea de Sud.

Evoluţia preţurilor medii ale porumbului american nr. 2,

la Bursa din Chicago, în perioada 15 decembrie 2014 – 11 ianuarie 2015

Sursa:Calcule autor, pe baza cotaţiilor din publicaţia Financial Times (2014) şi marketwatch.com (2015)

În prima săptămână de tranzacţionare a anului 2015 cotaţiile porumbului american galben nr. 2 au marcat fluctuaţii, însă cu o tendinţă de scădere, pe fondul prognozelor USDA din decembrie, care arată o creştere a excedentului balanţei producţie/consum de peste 19 milioane tone în sezonul 2014/15, cu aproape 1 milion tone mai mare comparativ cu previziunile din noiembrie. În acest context, în perioada 5 – 11 ianuarie 2015, media cotaţiilor porumbului a scăzut cu 0,66% faţă de perioada anterioară, la 157,61 $/tonă.

Ulei şi Boabe de Soia

AUTOR: Eufrosina Mereoru

La Bursa din Chicago, cotaţiile medii săptămânale la ulei de soia şi la boabele de soia au continuat tendinţa ascententă, pentru a patra şi respectiv a cincea săptămână consecutiv. În perioada 15 decembrie 2014 – 11 ianuarie 2015, cotaţia medie aboabelor de soiaa crescut cu 1,88%. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia a înregistrat o majorare de 1,04%, la 386,01 $/tonă în săptămâna analizată (5-11 ianuarie 2015), comparativ cu săptămâna anterioară (382,04 $/tonă). Media anuală (2014) la boabele de soia a fost de 455,54 $/tonă.

Cotaţia medie a uleiului de soia în intervalul 15 decembrie 2014 – 11 ianuarie 2015 a înregistrat o majorare de 2,83%. În săptămâna analizată, cotaţia medie a uleiului de soia a fost de 737,43 $/tonă, cu 1,84% mai mult faţă de media precedentă când s-a înregistrat 724,12 $/tonă, iar media anuală a uleiului de soia s-a situat la 809,07 $/tonă în 2014.

Zahăr

AUTOR: Simona Zamşa

În săptămâna 5 – 11 ianuarie 2015, la Bursa de la Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat s-a situat 389,62 dolari/tonă, înregistrând o creştere de 0,96% faţă de cotaţia săptămânii anterioare. Săptămâna analizată a debutat cu preţuri uşor mai ridicate comparativ cu cele din săptămâna precedentă; preţurile zahărului rafinat au marcat creşteri în cea de-a a 2 a zi de tranzacţionare, scăderi în următoarea zi şi uşoare creşteri în ultimele 2 zile. Preţurile au oscilat între un nivel minim de 380,50 dolari/tonă, atins în prima zi de tranzacţionare şi un nivel maxim de 392,90 dolari/tonă, în a doua zi.

Potrivit celui mai recent Raport al Departamentului American al Agriculturii, în sezonul 2014/15, Brazilia, principalul producător şi exportator mondial de zahăr, înregistrează o reducere de 2 milioane tone a producţiei de zahăr, la 35,8 milioane tone. Scăderea producţiei braziliene din sezonul actual este atribuită condiţiilor meteorologice nefavorabile (seceta). Pe fondul unor disponibilităţi scăzute, în sezonul actual, exportul brazilian este estimat la 24 milioane tone, cu 9% mai puţin faţă de sezonul 2013/14.

Cafea

AUTOR: Anca Dragomirescu

În intervalul 05-11 ianuarie 2015, media cotaţiilor la cafea Arabica a fost de 3.931,00 $/tonă, cu 8,06% mai mult faţă de săptămâna anterioară.

La sortimentul decafea Robusta, media cotaţiilor a fost de 1.977,00 $/tonă în intervalul analizat, cu 6,69% mai mult comparativ cu săptămâna precedentă.

Cacao

AUTOR: Anca Dragomirescu

Media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.174,73 $/tonă, cu 2,93% mai mult comparativ cu săptămâna anterioară.

În perioada 05-11 ianuarie 2015, media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit,a fost de 2.956,33 $/tonă, cu 0,39% mai puţin faţă de intervalul precedent.

Bumbac

AUTOR: Simona Zamşa

În săptămâna analizată, preţurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat scăderi. La Bursa din Liverpool, cotaţia medie a bumbacului Index “A” a fost de 1.506,56 $/tonă, înregistrând o diminuare de 1,67%, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi s-a situat la 1.334,73 $/tonă, cu 0,70% mai puţin faţă de cotaţia săptămânii precedente.

La bumbacul Index „A”, preţurile au oscilat între 1.496,09 $/tonă, nivel minim, în prima zi de tranzacţionare şi 1.515,94 $/tonă, nivel maxim, în a 2-a zi. Săptămâna a debutat cu preţuri mai scăzute comparativ cu cele înregistrat la sfârsitul săptămânii anterioare, în a 2-a zi s-au înregistrat creşteri ale preţurilor, urmate de scăderi în a 3-a zi şi uşoare creşteri în ultima zi. Evoluţia bumbacului american a fost diferită de cea a bumbacului Index „A”; săptămâna a debutat cu valori mai ridicate faţă de cele din săptămâna anterioară, în a 2-a zi de tranzacţionare au scăzut, iar pe parcursul următoarelor 3 zile s-au situat pe un trend ascendent. Maximul de preţ a fost de 1.339,76 dolari/tonă, atins pe 9 ianuarie, iar minimul s-a situat la 1.327,41 $/tonă, în data de 6 ianuarie.

V.METALE NEFEROASE

Aluminiu

AUTOR: Florela Stoian

Scăderea severă a cotaţiilor aluminiului la Bursa de la Londra (London Metal Exchange-LME) în decembrie 2014 a continuat în prima lună a anului 2015 până la minimul de 1.762 $/tonă înregistrat la 7 ianuarie şi a contribuit la diminuarea mediei săptămânale cu 2,65% faţă de media săptămânală anterioară, la 1.780,40 $/tonă. Declinul accentuat al cotaţiilor s-a produs în condiţiile aprecierii dolarului SUA în raport cu moneda unică europeană, dar şi ca urmare a reducerii cheltuielilor pentru asigurarea energiei de către producătorii de metal primar, după diminuarea preţului petrolului. Acest aspect a stimulat creşterea producţiei şi implicit a ofertei mondiale de aluminiu.

De asemenea, cererea pentru metalul alb a fost relativ slabă în ultima lună a anului trecut, reflectând prezenţa restrânsă a participanţilor la tranzacţiile comerciale, în special în preajma sărbătorilor de iarnă. Ritmul lent al tranzacţiilor în primele 11 zile ale lunii ianuarie a determinat scăderea nivelului stocurilor la LME cu 38.400 tone, la 4.166.825 tone, cu 1,1% faţă de nivelul de la finele anului precedent, şi a mediei săptămânale cu 0,68% în comparaţie cu media săptămânală anterioară.

Cupru

AUTOR: Emilia Manole

În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra a înregistrat o reducere de 2,22%, la 6.191,70 $/tonă, înregistrândo scădere pentru a patra săptămână consecutivă, iar vineri 9 ianuarie cotaţia metalului roşu a atins valoarea de 6.151,00 $/tonă, cel mai scăzut nivel din 2010. Motivul acestei evoluţii este determinat de încetinirea şi scăderea cererii, de lipsa unor măsuri de stimulare relevante pentru economia Chinei şi aprecierea continuă a dolarului în raport cu moneda euro.

Conform analiştilor, în China (cel mai mare consumator de cupru la nivel mondial, inflaţia a fost de 2%, în 2014 situându-se sub nivelul obiectivului oficial (3,5%). Cererea internă slabă reprezintă principalul factor al acestei evoluţii, care a influenţat companiile să reducă preţurile cuprului.

Stocurile de cupru la Bursa de la Londra au înregistrat o creştere semnificativă, de 3,42%, la 180.515 tone la sfârşitul săptămânii analizate, comparativ cu sfârşitul anului 2014.

Plumb

AUTOR: Florela Stoian

Oscilând în marja 1.900-2.000 $/tonă în prima jumătate a lunii decembrie, cotaţiile plumbului la LME au scăzut sub pragul de 1.900 $/tonă în a doua parte a lunii, nivel la care s-au stabilizat pe perioada 5-11 ianuarie 2015. Media săptămânală de 1.832,60 $/tonă înregistrată în intervalul analizat a rămas aproape neschimbată faţă de media săptămânală anterioară. Principalul factor de influenţă al evoluţiei cotaţiilor plumbului îl constituie aprecierea dolarului SUA în raport cu moneda unică europeană şi existenţa stocurilor nedeclarate din China, care majorează oferta mondială de metal chiar dacă cererea pentru baterii auto şi sisteme alternative de stocare a energiei este susţinută în sezonul de iarnă.

Reflectând cererea moderată pentru metalul primar, nivelul stocurilor de plumb la bursa londoneză, de 220.775 tone la finele perioadei analizate, a înregistrat o scădere uşoară (0,12%) faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul anului 2014 (221.025 tone).

Zinc

AUTOR: Florela Stoian

În intervalul 5-11 ianuarie, cotaţiile zincului la LME s-au stabilizat peste pragul de 2.100 $/tonă, nivel înregistrat pe tot parcursul lunii decembrie a anului trecut. Cotaţia medie săptămânală de 2.156,30 $/tonă a rămas practic neschimbată în intervalul analizat, comparativ cu media săptămânală anterioară, de 2.156,13 $/tonă, pe fondul cererii moderate pentru metalul alb-albastru în sectorul industrial şi în ofertele de finanţare.

Media săptămânală a stocurilor de zinc s-a diminuat cu 1,76% faţă de media săptămânală anterioară, la 680.475 tone.

Nichel

AUTOR: Anca Dragomirescu

În perioada 5-11 ianuarie 2015, media cotaţiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 15.218,00 $/tonă, cu 1,83% mai mult comparativ cu intervalul precedent.

Stocurile de nichel la bursa londoneză au crescut de la 414.756 tone înregistrate pe 5 ianuarie 2015 la 415.164 tone în data de 9 ianuarie, a.c. (+408 tone).

Cositor

AUTOR: Eufrosina Mereoru

La Bursa de Metale din Londra, în perioada 15 decembrie 2014 – 11 ianuarie 2015, cotaţia medie a cositorului a înregistrat o creştere semnificativă, de 9,47%. Cotaţiile medii săptămânale ale cositorului au oscilat între o valoare minimă de 18.808,33 $/tonă (22-28 dec. 2014), când s-a înregistrat cea mai mică medie lunară din ultimii 3 ani (august 2012 – 18.612,50 $/tonă), şi una maximă de 19,658 $/tonă, înregistrată în săptămâna analizată. În intervalul (5-11 ianuarie 2015), cotaţia media a cositorului s-a majorat la 19.658 $/tonă, în creştere cu 1,83%, faţă de media precedentă (19.261,25 $/tonă). Această evoluţie se datorează, în principal, creşterii exporturilor Indoneziei, cel mai mare exportator de cositor din lume.

Majorarea stocurilor de la LME, cu 12.113 tone la data de 9 ianuarie 2015, a contribuit la creşterea mediei săptămânale a acestora până la 12.128 tone sau cu 0,35% peste nivelul mediu din săptămâna precedentă.

Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase

VI. METALE PREŢIOASE

AUTOR: Dana Ghiţac

Pe piaţa de lingouri din Londra^[1], aurul a încheiat luna decembrie cotând la 1.206 $/u.f., adică cu 1% peste nivelul la care o începea (1.194 $/u.f., pe 1 decembrie). Cu toate acestea, metalul galben a înregistrat o nouă ieftinire în termeni de medii anuale (ajungând la 1.266,40 $/u.f.), iar preţul anunţat în ultima şedinţa de tranzacţionare din 2014 a fost cu 2% mai mic decât cel din 2 ianuarie (1.225 $/u.f.). Pe parcursul anului, valoarea unciei fine a evoluat între un maxim de 1.385 $/u.f. (pe 14 martie) şi un minim de 1.142 $ (pe 5 noiembrie).

Argintul a încheiat ultima lună din 2014 pe trendul aurului, scumpindu‑se de la 15,73 $/u.f., pe 1 decembrie, la 15,97 $/u.f., pe 31 decembrie. Această cotaţie s‑a situat însă cu 20% sub cea anunţată în prima zi de tranzacţionare din 2014 (19,94 $/u.f., pe 2 ianuarie). Mai mult, ca urmare a nivelului extrem de scăzut (comparativ cu situaţia din 2013) la care s‑a situat maximul anual (22,05 $/u.f., pe 24 februarie) şi a unui preţ minim (15,42 $/u.f., pe 7 noiembrie) cu 18% mai scăzut decât în anul anterior, metalul a înregistrat şi o puternică ieftinire în termeni de medii anuale, valoarea unciei fine scăzând de la 23,84 $, în 2013, la 19,08 $.

În România, gramul de aur a încheiat atât luna decembrie cât şi anul 2014 pe trend ascendent: pe 30 decembrie, Banca Naţională a României anunţa un preţ de 140,76 lei pentru gramul de aur, cu 3% mai mare decât la începutul lunii (137,09 lei) şi cu 8% peste nivelul din prima zi a anului (130,30 lei).Maximul anual (143,24 lei în 17 martie) s‑a situat cu 21% sub nivelul din 2013. În termeni de medii anuale gramul de aur s‑a ieftinit cu 10%.

Pe piaţa londoneză a metalelor platinice^[2], platina a început anul 2014 cotând la 1.388 $/u.f., a evoluat uşor ascendent până pe 10 iulie, când a înregistrat maximul anual de 1.512 $/u.f. şi, după ce s‑a ieftinit până la un minim de 1.178 $/u.f. (pe 14 noiembrie), a încheiat anul în scădere accentuată (- 13%), la doar 1.206 $/u.f. Cu toate acestea, datorită tendinţei de redresare din primul semestru, metalul a reuşit să se scumpească uşor (+1%) în termeni de medii anuale, valoarea unciei fine de platină crescând de la 1.208,85 $, în 2013, la 1.217,32 $.

Paladiul, în schimb, a încheiat, atât luna decembrie, cât şi anul 2014, pe trend ascendent: 811 $/u.f., în ultima zi de tranzacţionare, faţă de doar 723 $/u.f., pe 2 ianuarie (+12%) şi 804 $/u.f., pe 1 decembrie (+1%). Pe parcursul anului cotaţiile au evoluat între un minim de 702 $/u.f., pe 4 februarie şi un maxim de 911 $/u.f., pe 1 septembrie), iarîn termeni de medii anuale valoarea unciei fine de paladiu a crescut cu 11%, de la 780,75 $, în 2013, la 805,74 $ în 2014.

Vacanţa de Anul Nou, continua ieftinire a ţiţeiului şi intensificarea tendinţei de apreciere a monedei SUA în raport cu cele mai multe valute (pe 2 ianuarie indicele dolarului american ajungea la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani) au exercitat puternice presiuni de scădere pe pieţele metalelor preţioase în prima zi de tranzacţionare din 2015. Situaţia s‑a modificat însă brusc şi extrem de rapid, după ce speculaţiile privind o posibilă ieşire a Greciei din Zona euro şi accentuata devalorizare a acestei monede în raport cu dolarul american (până la cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani şi jumătate) au relansat cererea pentru plasamente în activele clasice de refugiu.Această conjunctură a stimulat o creştere alertă de preţ, nu doar pentru aur, ci şi pentru celelalte metale preţioase. Totuşi, în ciuda tendinţei de redresare a cotaţiilor zilnice, intervenită şipe pieţele din Londra, doar aurul, argintul şi platina au reuşit să se scumpească şi în termeni de medii săptămânale.

Aur

În săptămâna 5‑11 ianuarie 2015, preţul de referinţă al aurului^[3] a crescut cu 1,93%,la 1.210,80 $/u.f.. Metalul galben a început anul într‑un mod extrem de spectaculos, printr‑o ieftinire cu 3% în doar două zile de tranzacţii (de la 1.206 $/u.f., pe 30 decembrie 2014, până la cel mai scăzut nivel din ultima lună şi jumătate, respectiv 1.172 $/u.f., pe 2 ianuarie) urmată de cinci scumpiri consecutive, în urma cărora preţul a crescut cu 4%. În urma acestei redresări, datorată atât intensificării cererii de investiţie cât şi a celei din partea bijutierilor, care se pregătesc pentru vânzările dedicate Anului Nou Chinezesc, la închiderea fixingului londonez din 11 ianuarie uncia fină de aur valora 1.217,75 $.

În România, valoarea de referinţă a gramul de aur^[4] a crescut cu 4,15%, la 147,08 lei. Mai mult, datorită scumpirii unciei fine pe piaţa din Londra şi a deprecierii monedei naţionale în raport cu dolarul american, preţul gramului de aur a reuşit să revină, pentru prima dată după şaisprezece luni, peste nivelul de 147 lei. În aceste condiţii, pe 9 ianuarie Banca Naţională a României anunţa un preţ cu 4% mai mare decât cel stabilit în ultima zi din 2014:147,94 lei/gram

Argint

În termeni de medii săptămânale, preţul de referinţă al argintului^[3] a crescut cu 2,23%, la 16,22 $/u.f.. În lipsa unor stimuli semnificativi pentru o creştere accentuată a cererii de fabricaţie, argintul a cotat sub directa influenţă a interesului investitorilor pentru plasamente şi/sau speculaţii. Prin urmare, scumpirea cu 4% din primele zile a fost urmată, vineri, de o uşoară scădere (-1%) în urma căreia la închiderea fixingului londonez din 11 ianuarie uncia fină de argint valora cu 3,4% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 16,24 $, comparativ cu 15,71 $, în 2 ianuarie.

Platină

Preţul de referinţă al platinei^[5] a crescut cu 1,02%, comparativ cu săptămâna anterioară, la 1.216,60 $/u.f.. Susţinut de scumpirea aurului, metalul a cotat constant pe trend ascendent, de aşa manieră încât a reuşit să recupereze integral ieftinirea înregistrată după 24 noiembrie. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 11 ianuarie uncia fină de platină valora cu aproape 3% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.225 $, comparativ cu 1.193 $ în 2 ianuarie.

Paladiu

Preţul de referinţă al paladiului^[5] a scăzut cu 1,25%,comparativ cu săptămâna anterioară, la 794,60 $/u.f.. Deşi beneficiază de o bună susţinere din partea industriei auto, datorată creşterii constante a vânzărilor din SUA şi China, paladiul a început anul 2015 sub presiunea negativă exercitată de vânzările efectuate de investitorii care au dorit să‑şi marcheze profiturile generate prin depăşirea pragului psihologic de 800 $/u.f.. Această situaţie s‑a resimţit şi pe piaţa din Londra, unde metalul a început anul printr‑o ieftinire cu 2,5% (de la 811 $/u.f. pe 30 decembrie, la 791 $/u.f, pe 2 ianuarie). La închiderea fixingului londonez din 11 ianuarie, uncia fină de paladiu valora 795 $, respectiv cu doar 0,5% mai mult decât cu o săptămână în urmă.

Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase

Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com

NOTE:

*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu in coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)

**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:

ETFS Physical Silver Shares Tru(simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)

ETFS Physical Platinum Shares(simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)

VII. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL

AUTOR: Andrei Rădulescu

Piaţa valutară^[6]

În ultima săptămână din 2014 cursul mediu al dolarului american a consemnat evoluţii mixte, atât în raport cu monedele din ţările dezvoltate, dar şi faţă de monedele din statele emergente şi în dezvoltare. Dinamica dolarului american la final de 2014 a fost influenţată de informaţiile din plan macroeconomic din principalele blocuri economice ale lumii, precum şi de evoluţiile din pieţele de materii prime (continuarea tendinţei de scădere a cotaţiilor internaţionale la ţiţei, către minimele din 2009) şi din pieţele de acţiuni şi titluri de stat (ajustări de portofolii investiţionale internaţionale specifice finalului de an). Nu în ultimul rând, sărbătorile de iarnă s-au resimţit pe piaţa valutară internaţională (la nivel de lichiditate).

Pe de o parte, în Statele Unite, indicatorii macroeconomici comunicaţi în ultimele zile din 2014 au consemnat evoluţii predominant favorabile, care confirmă momentul economic pozitiv din prima economie a lumii: încrederea consumatorilor s-a consolidat la nivelul de dinainte de criză; climatul din piaţa forţei de muncă continuă să se amelioreze; piaţa imobiliară se consolidează, deşi procesul de relansare din ultimii ani pare să fi pierdut din forţă. În acest context, este ridicată probabilitatea ca Sistemul Federal de Rezervă (FED) să demareze procesul de normalizare a ratei de dobândă de referinţă în prima jumătate a anului 2015, aspect confirmat şi de semnalele emise la ultima şedinţă de politică monetară din 2014.

Pe de altă parte, în Zona Euro creditul neguvernamental a continuat să scadă în luna noiembrie, iar declinul cotaţiilor internaţionale la ţiţei a determinat o dinamică negativă a preţurilor de consum în decembrie. În acest context probabilitatea ca Banca Centrală Europeană să implementeze noi măsuri de relaxare monetară la prima şedinţă din 2015 (pe 22 ianuarie) este foarte ridicată.

Se notează aprecierea dolarului american în raport cu moneda unică europeană, în medie cu 0,4% în ultima săptămână din 2014 (către nivelul maxim din iulie 2012), evoluţie susţinută de perspectiva divergentă privind politicile monetare din Statele Unite şi Zona Euro. Per ansamblu, în decembrie 2014 faţă de noiembrie 2014, dolarul american s-a apreciat cu aproximativ 1,1% în raport cu moneda unică europeană.

De asemenea, dolarul american a crescut uşor şi în raport cu monedele din sfera de influenţă a euro în ultima săptămână din 2014: coroana norvegiană (cu 0,3%, evoluţie determinată şi de perspectiva implementării unor noi măsuri de relaxare monetară, pentru a contracara impactul declinului cotaţiilor la ţiţei), coroana daneză (cu 0,5%).

Totodată, moneda americană a crescut cu 0,1% în raport cu lira sterlină şi cu 0,4% faţă de francul elveţian în ultima săptămână a anului 2014.

Pe de altă parte, dolarul american s-a depreciat faţă de coroana suedeză (cu 0,1%), dolarul canadian (cu 0,1%), yen-ul japonez (cu 0,3%) şi kiwi neo-zeelandez (cu 1%).

În ceea ce priveşte monedele statelor emergente şi în dezvoltare se notează aprecierea dolarul american faţă de peso filipinez (cu 0,1%), ringgit-ul malaysian (cu 0,2%), peso mexican (cu 0,3%) şi rialul iranian (cu 0,3%).

Pe de altă parte, moneda americană s-a depreciat în raport cu peso argentinian (cu 0,3%) şi real-ul brazilian (cu 0,3%) în ultima săptămână din decembrie.

Faţă de leul românesc dolarul american a crescut, în medie, cu 0,6% în ultima săptămână din 2014 (către maximul din august 2012), evoluţie determinată de dinamica cursurilor EUR/RON (apreciere cu 0,2%) şi EUR/USD (depreciere cu 0,4%). Cursul USD/RON constituie un cross între EUR/RON şi EUR/USD.

Pieţe de capital

Pieţele internaţionale de acţiuni au fost influenţate de dinamica indicatorilor macroeconomici globali, precum şi de declinul cotaţiilor internaţionale la ţiţei în prima săptămână completă de tranzacţionare din 2015. Totodată, aşteptările cu privire la sezonul de raportări financiare pe trimestrul IV (care va debuta pe 12 ianuarie în Statele Unite) s-au reflectat în deciziile investitorilor internaţionali pe pieţele de acţiuni.

Pe de o parte, indicatorii macroeconomici au prezentat evoluţii mixte în principalele blocuri economice din lume la începutul anului curent. Se remarcă, în continuare, dinamica indicatorilor macroeconomici din Statele Unite: sectorul de servicii creşte cu un ritm bun (chiar dacă în uşoară decelerare în decembrie), iar rata şomajului a scăzut la 5,6% la final de 2014 (nivelul minim din vara anului 2008).

Pe de altă parte, în Zona Euro, preţurile de consum au scăzut în mod absolut în decembrie cu 0,2% an/an, evoluţie determinată în principal, de declinul cotaţiilor internaţionale la ţiţei. În acest context sunt aşteptate noi măsuri de relaxare monetară (în presa financiară au apărut informaţii cu privire la posibilitatea cumpărării de titluri de stat cu rating investiţional în volum de 500 miliarde EUR) la prima şedinţă a Băncii Centrale Europene (22 ianuarie), dar investitorii par să fie preocupaţi cu eficienţa acestora.

Nu în ultimul rând, cotaţiile internaţionale la ţiţei au continuat să scadă, cu impact nefavorabil pentru companiile din sectorul energetic (ale căror rezultate se vor deteriora pe termen scurt).

În acest context, indicele global calculat de Morgan Stanley (MSCI) a scăzut cu 1%, până la 411,7 puncte săptămâna trecută (după avansul cu 2,1% în 2014). Indicele MSCI pentru pieţele dezvoltate a consemnat un declin săptămânal de 1,2%, până la 1 683,8 puncte (după creşterea cu 2,9% din 2014). Pe de altă parte, indicele MSCI pentru pieţele emergente şi în dezvoltare a crescut cu 0,8%, până la 961,4 puncte săptămâna trecută (după declinul cu 4,6% din 2014).

În Statele Unite, piaţa de acţiuni a debutat în 2015 pe cel mai ridicat nivel de volatilitate din 2009, iar indicele S&P 500 a scăzut cu 0,7%, până la 2 044,8 puncte săptămâna trecută (indicele Dow Jones a pierdut 0,5%, până la 17 737,4 puncte).

În Europa, indicele regional Dow Jones Stoxx 600 a scăzut cu 1%, până la 337,9 puncte în prima săptămână din 2014.

În Asia, indicele MSCI Asia Pacific a consemnat un declin de 0,1%, până la 137,8 puncte săptămâna trecută.

În România, piaţa de acţiuni s-a corectat în prima săptămână de tranzacţionare din 2015, evoluţie determinată de climatul din pieţele europene. Indicele BET a scăzut cu 0,9%, până la 7 015,9 puncte. 

1 London Bullion Market (LBM) – piaţă londoneză angro de aur şi argint, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele două metale preţioase.

2 London Platinum and Palladium Market (LPPM) – piaţa londoneză angro de platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele două metale preţioase.

3 Comunicat, în după‑amiaza fiecărei zile, de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).

4 Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.

5 Stabilit, în după amiaza fiecărei zile, de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).

6 În săptămâna 5-11 ianuarie 2015, cursurile valutare la bursa din Londra nu au fost disponibile.