I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana Papatulică
În săptămâna 5-11 mai 2014, evoluţia preţurilor ţiţeiului pe piaţa spot din Rotterdam s-a caracterizat prin scăderi minore, de 0,35%, în cazul Brent-ului (Marea Britanie), la un nivel de 108,00 $/baril, şi de 0,22% în cazul WTI (SUA), la 100,29 $/baril.
Preţurile internaţionale ale ţiţeiului au scăzut sub presiunea aprecierii dolarului în raport cu euro, a ofertei ample de ţiţei, mai ales în SUA, unde producţia tinde să înregistreze un nou record, după ce, în 2013 a înregistrat cel mai ridicat nivel din ultimii 24 de ani şi a slăbirii ritmului de creştere a producţiei industriale în China.
Tendinţa de declin a preţurilor a fost atenuată de temerile referitoare la evoluţiile geopolitice din Ucraina, precum şi de perspectivele reduse de reluare a exporturilor de ţiţei ale Libiei, ca urmare a faptului că două din cele mai importante terminale petroliere ale acestei ţări se află încă, sub controlul rebelilor, care refuză colaborarea cu guvernul.
Deşi preţul ţiţeiului WTI nu este expus la criza din Crimeea, în aceeaşi măsură ca Brent-ul, analiştii nu exclud posibilitatea ca WTI-ul să crească uşor, în această săptămână, în cazul în care situaţia geopolitică din Ucraina s-ar deteriora.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţul gazului natural pe piaţa spot a SUA a scăzut cu circa 4 $/1000 m.c., la o valoare medie săptămânală de 158,6 $/1000 m.c, în contextul unei redresări moderate a stocurilor interne.
III. PRODUSE PETROLIERE
AUTOR: Mariana Papatulică
Benzină
Preţul benzinei cu CO 95, regular, pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri a scăzut cu 1,43%, la o valoare de 1009,60 $/tonă, sub influenţa preţurilor în uşor declin ale ţiţeiului, a creşterii cu 1,6 mil.barili a stocurilor de benzină ale SUA, fapt care a diminuat interesul pentru achiziţii de pe piaţa spot din nord-vestul Europei.
În Africa de vest, cererea de benzină va creşte în trimestrul II a.c. Nigeria va importa circa 2 mil.tone de benzină din Europa, cu livrare spre sfârşitul intervalului menţionat, fapt care va constitui un stimulent moderat pentru preţul benzinei pe pieţele spot din Europa de vest.
Motorină
Preţurile distilatelor medii pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri au înregistrat scăderi uşoare în raport cu săptămâna precedentă, de 0,78% în cazul motorinei cu 0,1% sulf, la un nivel mediu de 904 $/tonă şi de 0,58%, în cazul diesel-ului, la 933,45 $/tonă. Declinul preţurilor s-a datorat influenţei preţurilor ţiţeiului, restrângerii cererii pentru motorina de încălzire (0,1% sulf) şi creşterii ofertei de diesel pe măsură ce rafinăriile din Europa îşi termină programele de revizii tehnice.
Păcură
Preţul păcurii cu 3,5% sulf, pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri a scăzut cu aproape 1% (0,98%) la o medie săptămânală de 562,18 $/tonă, evoluţie care s-a datorat declinului preţului ţiţeiului Brent, majorării ofertei din partea Rusiei şi restrângerii sezoniere a cererii.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date I.E.M.
IV. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
În intervalul 5 – 11 mai 2014, media cotaţiilor grâului american roşu moale nr. 2 a fost de 266,28 $/tonă, cu 2,71% mai mult comparativ cu săptămâna 28 aprilie – 4 mai a.c., când s-a înregistrat 259,24 $/tonă.
Creşterea cotaţiilor grâului pe piaţa internaţională reflectă escaladarea tensiunilor dintre Rusia şi Ucraina, având în vedere că cele două ţări se află pe locurile 5 şi, respectiv 6, în clasamentul exportatorilor mondiali. Extinderea violenţelor din oraşul port la Marea Neagră, Odessa, generează o reticenţă din partea cumpărătorilor de grâu, ceea ce a redus semnificativ livrările şi a determinat scumpirea cerealelor la principalele burse internaţionale.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
În perioada 5 – 11 mai 2014, media cotaţiilor porumbului american galben nr. 2, la Bursa din Chicago, a fost de 200,36 $/tonă, cu 0,39% mai mare comparativ cu intervalul 28 aprilie – 4 mai a.c., când s-a înregistrat 199,57 $/tonă.
În ultimele două săptămâni, piaţa internaţională a porumbului a fost relativ calmă, cu o tendinţă uşoară, dar certă, de creştere a cotaţiilor, depăşind pragul psihologic de 200 $/tonă, ca urmare a situaţiei politico-economice generată de conflictul dintre Ucraina şi Rusia. Cu toate acestea, factorii fundamentali ai pieţei porumbului ponderează trendul ascendent, în contextul în care prognozele Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA) din mai a.c. arată că stocurile mondiale de la sfârşitul sezonului actual (2013/14) vor fi de 181,7 milioane tone, cu aproape 8% mai mult decât se previziona cu o lună în urmă.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, cotaţiile medii săptămânale la uleiul de soia şi la boabele de soia au continuat să scadă. Astfel, cotaţia medie a uleiului de soia s-a redus cu circa 2,39% în săptămâna analizată, comparativ cu media din săptămâna anterioară, la 901,76 $/tonă, iar cea a boabelor de soia a scăzut cu 2,06%, la 541,02 $/tonă. Exporturile mondiale de ulei de soia pentru sezonul 2014/15 sunt estimate la 112,3 milioane de tone, în creştere cu 1,5% faţă de sezonul 2013/14.
Producţia de seminţe oleaginoase la nivel mondial pentru sezonul 2014/15 este prognozată la 515,2 milioane de tone, în creştere cu 2,4% faţă de sezonul 2013/14.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În perioada 28 aprilie – 4 mai 2014, preţurile zahărului rafinat au înregistrat creşteri în primele 4 zile de tranzacţionare şi o reducere substanţială în ultima zi, fapt care a determinat scăderea mediei săptămânale. Astfel, la Bursa de la Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat a fost de 474,22 dolari/tonă, cu 0,49% mai scăzută faţă de cotaţia săptămânii anterioare. Creşterea preţurilor din primele 4 zile este atribuită unor achiziţii mai mari din partea investitorilor, fiind influenţaţi de menţinerea vremii nefavorabile în Brazilia, principalul producător şi exportator mondial de zahăr. Reducerea preţurilor din 2 mai a fost determinată de anunţul făcut de autorităţile indiene privind majorarea disponibilităţilor exportabile din sezonul actual.
La Bursa de la Londra, în săptămâna 5-11 mai a.c., preţurile zahărului rafinat au avut o tendinţă ascendentă, chiar dacă media săptămânală a înregistrat o scădere de 1,22% faţă de săptămâna precedentă şi s-a situat la 468,43 $/tonă. Preţurile au oscilat între 466,60 $/tonă, nivel minim atins în prima zi de tranzacţionare şi 469,20 $/tonă, nivel maxim atins în data de 9 mai. Săptămâna analizată a debutat cu preţuri foarte scăzute, vânzările de la bursă fiind foarte reduse. Pe parcursul săptămânii, vânzările au crescut, investitorii fiind interesaţi să achiziţioneze la preţuri scăzute. Vremea nefavorabilă din Brazilia şi Thailanda ii determină pe investitori să achiziţioneze cantităţi mai mari de zahăr. Totuşi, stocurile mondiale de zahăr se situează la un nivel record, fapt care frânează achiziţii masive şi are o influenţă negativă asupra evoluţiei preţurilor.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 05-11 mai 2014, media cotaţiilor la cafea Arabica a fost de 4.295,78 $/tonă, cu 3,82% mai puţin faţă de săptămâna anterioară, când s-a înregistrat 4.466,45 $/tonă.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotaţiilor a fost de 2.133,50 $/tonă în intervalul 05-11 mai 2014, cu 0,71% mai puţin comparativ cu săptămâna 28 aprilie-04 mai a.c., când s-a înregistrat 2.148,80 $/tonă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
În săptămâna 05-11 mai 2014, media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.025,18 $/tonă, cu 1,57% mai puţin comparativ cu săptămâna anterioară, când media cotaţiilor a fost de 3.073,47 $/tonă.
În perioada 05-11 mai 2014, media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 2.892,40 $/tonă, cu 1,45% mai puţin faţă de săptămâna 28 aprilie-04 mai a.c., când s-a înregistrat 2.935,00 $/tonă
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În intervalul 28 aprilie – 4 mai, preţurile internaţionale ale bumbacului au înregistrat creşteri uşoare, reflectând cererea mai ridicată din partea investitorilor comparativ cu săptămânile anterioare.
La Bursa din Liverpool, cotaţia medie a bumbacului Index “A” a fost de 2.085,20 $/tonă (+0,90%), iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi s-a situat la 2.059,65 $/tonă, înregistrând o creştere de 1,71%.
În săptămâna 5-11 mai 2014, preţurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat fluctuaţii minore, diferenţiate. La Bursa din Liverpool, cotaţia medie a bumbacului Index “A” a fost de 2.089,79 $/tonă, cu 0,22% mai ridicată faţă de săptămâna anterioară, iar la Bursa din New York, cotaţia medie a bumbacului american diverse sorturi s-a diminuat cu 0,31% şi s-a situat la 2.053,16 dolari/tonă.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
V. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
Cotaţiile aluminiului la Bursa de metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) au revenit sub pragul de 1.800 $/tonă în ultimele zile ale lunii aprilie şi au continuat să scadă până la 8 mai, în condiţiile creşterii perioadei de aşteptare până la livrarea metalului din depozitele LME şi a primelor mari. Media săptămânală din intervalul 28 aprilie-4 mai a înregistrat o scădere cu 3,93% faţă de media anterioară, la 1.764,50$/tonă şi a fost urmată de o nouă reducere, cu 2,05% în perioada 5-9 mai, la 1.728,38 $/tonă faţă de media anterioară. Declinul cotaţiilor este motivat de creşterea producţiei de aluminiu la nivel mondial (ex. China) la 2,08 milioane tone în luna martie, de la 1,86 milioane tone în februarie şi de majorarea cu 10,2% a producţiei de metal alb din China în primul trimestru al acestui an, deşi compania chineză Chalco a anunţat recent reducerea capacităţii de producţie cu 600.000 tone.
În condiţiile existenţei dezechilibrului accentuat dintre ofertă şi cerere, pe termen scurt, cotaţiile aluminiului se vor încadra, între 1.775-1.900 $/tonă.
Stocurile de metal la bursa londoneză rămân la un nivel foarte ridicat, după ce scăderile din perioda 28 aprilie-4 mai au fost anulate de noi acumulări de metal în perioada 5-9 mai, în care, media acestora a înregistrat o reducere uşoară, de 0,42% faţă de media săptămânală anterioară, la 5.327.981,25 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
Media săptămânală a cotaţiilor cuprului la Bursa de la Londra a înregistrat o uşoară scădere de 0,10% la 6.722,13 $/tonă comparativ cu perioada precedentă, când cotaţiile cuprului au crescut cu 0,47%. De asemenea, cererea de cupru din China a sustinut preţurile, în timp ce înăsprirea condiţiilor de creditare a impusionat producătorii din ţară să-şi folosească stocurile proprii, înregistrându-se cel mai mare preţ din ultimii 3 ani pentru obţinerea cuprului.
În intervalul analizat 5 – 9 mai 2014, topităriile mari din China au redus importurile de cupru rafinat pentru a vinde mai mult pe piaţa internă, unde preţurile au crescut înregistrându-se un deficit de aprovizionare a cuprului de consum. Stocurile de cupru la Bursa din Londra au continuat să se reducă până la nivelul de 220.431 tone (-5,49%), vineri 9 mai, fiind considerat cel mai scăzut din 2008, iar în săptămâna precedentă, stocurile de cupru din depozitele LME s-au situat aproximativ la 230.000 tone, în scădere cu 70% încă de la mijlocul anului 2013 şi până în prezent.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
Tendinţa de scădere a cotaţiilor plumbului la LME instalată în ultimele zile ale lunii aprilie şi continuată în luna mai, a contribuit la scăderea mediei săptămânale cu 2,49% faţă de intervalul anterior, până la 2.087,90 $/tonă.
Evoluţia cotaţiilor plumbului a fost determinată de creşterea moderată a cererii pentru fabricarea bateriilor auto şi de creşterea producţiei de plumb secundar, atât în China, cât şi în alte zone ale lumii.
Pe termen scurt, cotaţiile plumbului vor oscila între 2.040-2180 $/tonă iar piaţa plumbului, cu cel mai echilibrat raport cerere-ofertă va intra în deficit prognozat la 40.000 tone în 2014 de specialiştii de la Institutul Internaţional de Studii privind Plumbul şi Zincul (International Lead and Zinc Study Group-ILZSG).
Stocurile de metal la bursa londoneză au rămas aproape neschimbate după acumulările din intervalul 5-9 mai, când media acestora a crescut nesemnificativ, cu 0,07% faţă de media săptămânală anterioară, la 193.593,75 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Menţinându-se peste pragul de 2.000 $/tonă, cotaţiile zincului la LME au urmat un trend descendent în perioada analizată, în ciuda cererii susţinute pentru metalul alb-albastru în ofertele de finanţare. Scăderea uşoară a cotaţiei medii a zincului la LME din intervalul 5-9 mai, la 2.036,75 $/tonă, menţine tendinţa instalată în intervalul 28 aprilie-4 mai în care media săptămânală a scăzut cu 1,27% faţă de media din săptămâna precedentă, la 2.041,20 $/tonă.
Scăderea stocurilor de metal la bursa londoneză până la 761.175 tone la 9 mai şi a mediei acestora în intervalul 5-9 mai (1,63%) faţă de intervalul 28 aprilie – 4 mai, la 763.418,75 tone, sugerează că zincul este cerut, atât de beneficiarii industriali, cât şi de factorii interesaţi pentru depozitarea temporară a metalului în scopuri financiare.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 05-11 mai 2014, media cotaţiilor la nichel, la Bursa din Londra, a fost de 19.133,75 $/tonă, cu 4,84% mai mult comparativ cu intervalul 28 aprilie-04 mai a.c., când s-a înregistrat 18.250,00 $/tonă.
Stocurile de nichel la bursa londoneză, în săptămâna analizată, au scăzut de la 279.516 tone înregistrate pe 05 mai 2014, la 278.130 tone în data de 09 mai a.c. (-1.386 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
Pe parcursul intervalului a 2 săptămâni (28 aprilie – 11 mai 2014), media cotaţiilor cositorului la Bursa de Metale de la Londra s-a redus cu 0,31%. În perioada analizată (5 – 11 mai 2014), cotaţia medie a cositorului a scăzut la 23.251,25 $/tonă, comparativ cu media perioadei precedente, când s-a înregistrat 23.323 $/tonă. Preţurile zilnice ale cositorului în săptămâna analizată au oscilat între o valoare maximă de 23.800 $/tonă (28 aprilie 2014) şi una minimă de 23.000 $/tonă (2 mai 2014), reducerea cotaţiei cositorului se datorează atât unei uşoare sporiri a cererii cât şi reducerii importurilor Chinei. Importurile de cositor ale Chinei au scăzut drastic în 2013, la 14.300 tone, mai puţin de jumătate de 31.300 tone în 2012, această tendinţă continuând şi în 2014, înregistrând 2.019 tone în primul trimestru 2014.
Stocurile de cositor la LME, în zilele de tranzacţionare analizate (28 aprilie – 9 mai 2014), au înregistrat creşteri de 3,01%. Astfel, cotaţia medie a stocurilor de cositor în săptămâna analizată (5-9 mai) s-a majorat cu circa 3,01%, la 9.612,50 tone, comparativ cu săptămâna anterioară, când s-a înregistrat 9.332 tone, fiind cel mai ridicat nivel din ultimele 5 luni.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date I.E.M.
VI. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Aur
Preţul de referinţă al unciei fine de aur[1]a înregistrat o uşoară scădere (‑0,17%, la 1.291,19 $) în săptămâna 28 aprilie – 4 mai, urmată de o creştere cu 0,48%, în săptămâna următoare (la 1.295,13 $). Pe parcursul acestei perioade, evoluţia cotaţiilor a fost extrem de dinamică. Astfel, aurul a început intervalul analizat pe trend descendent (1.299 $/u.f., pe 28 aprilie) şi s‑a confruntat cu încă trei ieftiniri consecutive, în urma cărora valoarea unciei fine cobora la 1.278,50 $ (de la 1.301,25 $ pe 25 aprilie). Pe 6 mai, după ce dolarul SUA s‑a depreciat atât de puternic în raport cu principalele valute, încât investitorii au reînceput să se orienteze către alte „active de refugiu”, respectiv spre metalele preţioase, situaţia părea că s‑a îmbunătăţit. Însă, scumpirea bruscă, în urma căreia valoarea unciei fine crescut cu 2% în doar două zile (la 1.306,25 $), nu a putut fi susţinută şi a fost rapid corectată de raportul dintre cerere şi ofertă. Prin urmare la închiderea fixingului londonez din 9 mai uncia fină de aur valora cu 1% mai puţin decât cu două săptămâni în urmă: 1.291,25 $, faţă de 1.301,25 $, în 25 aprilie.
În ciuda ieftinirilor de la sfârşitul lui aprilie, metalul a încheiat luna cu 0,4% peste nivelul la care o începea: 1.288,50 $/u.f., pe 30 aprilie, comparativ cu 1.283,75 $/u.f., pe 1 aprilie. Însă, în termeni de medii lunare preţul aurului a scăzut cu 3% faţa de nivelul din martie (de la 1.336,08 $/u.f., la doar 1.299 $/u.f.) şi cu 13% faţă de cel din aprilie 2013 (1.485,05 $/u.f.). Trebuie totuşi menţionat faptul că, în ciuda trendului descendent pe care s‑au înscris cotaţiile după 14 martie, când uncia fină valora 1.385 $, până în prezent evoluţia din 2014 a fost ascendentă, aurul încheind luna aprilie cu 5% peste nivelul de la începutul anului (1.225 $/u.f., pe 2 ianuarie).
În România, valoarea de referinţă a gramului de aur[2] a scăzut cu 0,28% (la 133,28 lei) în săptămânal 28 aprilie – 4 mai şi cu 0,08% (la 133,17 lei) în săptămâna următoare. Pe parcursul acestei perioade, valoarea sa a evoluat în directă legătură cu cea a unciei fine pe piaţa din Londra, dar dinamica a fost puternic influenţată de fluctuaţiile dolarului SUA în raport cu moneda naţională. În acest context, gramul de aur a început intervalul analizat în creştere, la 134,41 lei, s‑a confruntat, ulterior, cu trei scăderi consecutive de preţ, până la 132,19 lei (pe 2 mai), a recuperat integral această pierdere în următoarele trei zile, s‑a ieftinit cu aproape 2% pe 8 mai, iar pe 9 mai Banca Naţională a României anunţa un preţ cu 1% sub nivelul stabilit cu două săptămâni în urmă: 132,91 lei/gram, comparativ cu 133,81 în 25 aprilie.
Din cauza ieftinirilor din ultima săptămână din aprilie, metalul a încheiat luna sub nivelul la care o începea: 133,73 lei/gram, pe 30 aprilie, de la 133,79, pe 1 aprilie. În termeni de medii lunare, preţul aurului a scăzut cu 3% faţa de nivelul din martie (de la 139,71 lei/gram, la 134,90 lei/gram) şi cu 16% faţă de cel din aprilie 2013 (161,53 lei/gram). Trebuie totuşi menţionat faptul că, în ciuda tendinţei de ieftinire intervenită după 17 martie, când gramul era cotat la 143,94 lei, trendul din 2014 este ascendent, aurul încheind luna aprilie cu 3% peste nivelul de la începutul anului (130,30 lei/gram, pe 2 ianuarie).
Argint
Preţul de referinţă al unciei fine de argint[3] a scăzut cu 1,38% (la 19,29 $) în săptămânal 28 apr. – 4 mai, dar, în săptămâna următoare, a înregistrat o uşoară redresare (+0,81 %), la 19,45 $.
Metalul a început intervalul analizat pe trend descendent (19,6 $/u.f. în 28 aprilie) şi până pe 1 mai s‑a ieftinit cu peste 3%, valoarea unciei fine coborând la 19,06 $. Scăderea a fost recuperată aproape integral până pe 7 mai, dar tendinţa de redresarea a fost blocată prin ieftinirea cu 2% din ziua următoare şi prin stagnarea de vineri. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 9 mai uncia fină de argint valora cu 2% mai puţin decât cu două săptămâni în urmă: 19,25 $, comparativ cu 19,66 $ în 25 aprilie.
În aceste condiţii, argintul a încheiat luna aprilie cu 3% sub nivelul la care o începea: 19,28 $/u.f., pe 30 aprilie, comparativ cu 19,80 $/u.f., pe 1 aprilie. Şi în termeni de medii lunare preţul argintului a scăzut mult mai puternic decât al aurului, adică cu 5% faţa de nivelul din martie (de la 20,74 $/u.f., la doar 19,71 $/u.f.), respectiv cu 22% faţă de cel din aprilie 2013 (25,20 $/u.f.). În plus, evoluţia grafică evidenţiază faptul că uncia fină de argint cotează în scădere încă din 25 februarie, respectiv după ce ajunsese la 22,05 $. Din această cauză, evoluţia a fost descendentă pe parcursul primelor patru luni din 2014, argintul fiind singurul metal preţios care a încheiat luna aprilie sub nivelul de la începutul anului (-3%, comparativ cu 19,94 $ pe 2 ianuarie).
Platină
Preţul de referinţă al unciei fine de platină[4] a înregistrat două creşteri consecutive: cu 1,11% (la 1.419,40 $) în săptămâna 28 aprilie – 4 mai şi cu 1,40% (la 1.439,25 $) în săptămâna următoare.
Susţinut de conflictele de muncă cu care se confruntă producătorii din Republica Africa de Sud (cea mai mare sursă mondială de metal), interesul speculativ a exercitat presiuni de creştere atât de puternice încât au reuşit să atenueze impactul influenţei negative pe care o are, prin tradiţie, ieftinirea aurului pe pieţele celorlalte metale preţioase. În acest context, platina a început intervalul analizat în uşoară scădere (‑0,4%), la 1.412 $/u.f. (în 28 aprilie), după care a început să se scumpească în ritm alert până pe 6 mai (+2,3%), când uncia fină cota la 1.450 $. Prin urmare, în ciuda ieftinirilor ulterioare, în urma cărora preţul s‑a diminuat cu 1,4%, la închiderea fixingului londonez din 9 mai uncia fină de platină valora cu aproape 1% mai mult decât cu două săptămâni în urmă: 1.429 $, comparativ cu 1.418 $, în 25 aprilie.
Cu toate acestea, platina a încheiat luna aprilie uşor sub nivelul la care o începea: 1.424 $/u.f., pe 30 aprilie, comparativ cu 1.429 $/u.f., pe 1 aprilie. În termeni de medii lunare preţul a scăzut cu 1% faţa de nivelul din martie (de la 1.451,62 $/u.f., la 1.431,5 $/u.f.) şi cu 4% faţă de cel din aprilie 2013 (1.489,12 $/u.f.). Trebuie totuşi menţionat faptul că, în ciuda evoluţiei fluctuante şi a trendului descendent pe care s‑au înscris cotaţiile după 6 martie, când uncia fină valora 1.484 $, până în prezent evoluţia din 2014 a fost ascendentă, platina încheind luna aprilie cu 3% peste nivelul de la începutul anului (1.388 $/u.f., pe 2 ianuarie).
Paladiu
Preţul de referinţă al unciei fine de paladiu[4]a crescut cu 2,26% în săptămâna 28 aprilie – 4 mai (la 809,10 $) şi a scăzut nesemnificativ (-0,01%) în săptămâna următoare, la 809 $.
Ca şi platina, metalul a beneficiat de suportul psihologic oferit de speculaţiile referitoare la deficitul major de ofertă pe care l‑ar produce stoparea exporturilor ruseşti de paladiu (principala sursă de aprovizionare pentru piaţa mondială). Cu toate acestea, evoluţia cotaţiilor a fost extrem de dinamică pe parcursul celor două săptămâni. Astfel, după ce a început intervalul analizat în creştere (812 $/u.f. în 28 aprilie, de la 805 $/u.f. pe 25 aprilie), paladiul s‑a ieftinit cu 1,5% într‑o singură zi (799,5 $/u.f., pe 29 aprilie), după care a iniţiat o tendinţă de redresare alertă, în urma căreia preţul a crescut cu 2,2% până pe 6 mai. Scumpirea bruscă, în urma căreia valoarea unciei fine a ajuns la cel mai ridicat nivel înregistrat după 2 august 2011 (817 $), nu a putut fi susţinută într‑o perioadă în care toate celelalte metale preţioase cotau pe trend descendent şi, după trei ieftiniri consecutive, la închiderea fixingului londonez din 9 mai uncia fină de paladiu valora cu 0,1% mai puţin decât cu două săptămâni în urmă: 804 $, comparativ cu 805 $, în 25 aprilie.
Cu toate acestea, paladiul a încheiat luna aprilie cu 3% peste nivelul la care o începea: 803 $/u.f., pe 30 aprilie, comparativ cu 778 $/u.f., pe 1 aprilie. Tendinţa de scumpire se menţine şi în termeni de medii lunare, preţul fiind cu 2% mai mare decât în martie (798,33 $/u.f., comparativ cu 773,07 $/u.f.) şi cu 13% peste de cel din aprilie 2013 (703,05 $/u.f.). Prin urmare, în ciuda deselor fluctuaţii, evoluţia din 2014 este puternic ascendentă, platina încheind luna aprilie cu 11% peste nivelul de la începutul anului (723 $/u.f., pe 2 ianuarie).
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase
SURSA: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu in coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchange Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)
VII. Piaţa Valutară şi Pieţele de Capital
AUTOR: Andrei Rădulescu
Cursul mediu al dolarului american s-a depreciat faţă de principalele monede din statele dezvoltate, dar şi din ţările emergente şi în dezvoltare pe parcursul săptămânii trecute. Această evoluţie a fost determinată, în principal, de semnalele emise recent de Sistemul Federal de Rezerve (F.E.D.) în direcţia continuării unei politici monetare relaxate pe parcursul trimestrelor următoare. De asemenea, dinamica indicatorilor macroeconomici comunicaţi în Statele Unite, dar şi în ţările emergente şi în dezvoltare au influenţat comportamentul cursului de schimb al dolarului.
Comparativ cu moneda unică europeană, cursul mediu al dolarului s-a depreciat cu 0,14% săptămâna trecută, deşi în ultima şedinţă a săptămânii euro s-a depreciat, pe fondul semnalelor emise de Banca Centrală Europeană la şedinţa din luna mai (probabilitate ridicată pentru implementarea unor noi măsuri monetare de relaxare încă din luna iunie).
De asemenea, dolarul american a scăzut în medie cu 0,4% faţă de lira sterlină, evoluţie influenţată şi de dinamica favorabilă a indicatorilor macroeconomici din Marea Britanie (comerţul internaţional, industria prelucrătoare).
Nu în ultimul rând, moneda americană s-a depreciat şi comparativ cu următoarele monede ale ţărilor dezvoltate pe parcursul săptămânii trecute: coroana suedeză (0,1%), coroana daneză (0,1%), francul elveţian (0,3%), yen-ul nipon (0,6%), dolarul canadian (0,7%), dolarul australian (0,7%) şi dolarul neo-zeelandez (1%, evoluţie determinată de probabilitate în creştere pentru o nouă majorare de dobândă de politică monetară pe termen scurt).
La nivelul valutelor din ţările emergente şi în dezvoltare se menţionează deprecierea dolarului faţă de real-ul brazilian (cu 0,25%), rupia indiană (cu 0,5%), peso mexican (cu 0,6%), ringgit-ul malaysian (cu 0,6%) şi peso-ul filipinez (cu 0,8%).
Pe de altă parte, dolarul a stagnat în raport cu rial-ul iranian, peso argentianian şi riyal-ul saudit.
Comparativ cu leul românesc, cursul mediu al dolarului american a scăzut cu 0,25% pe parcursul săptămânii trecute, evoluţie determinată de dinamica cursurilor EUR/USD (apreciere cu 0,14%) şi EUR/RON (depreciere cu 0,11%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/USD şi EUR/RON.
Pieţe de capital
STATELE UNITE
Acţiunile americane au fluctuat pe parcursul săptămânii trecute, sub influenţa indicatorilor macroeconomici şi a informaţiilor din sfera companiilor. Indicele S&P 500 a scăzut cu 0,1%, până la 1 878,48 p., în timp ce indicii NASDAQ Compozit şi Russell 2000 s-au depreciat cu 1,3%, respectiv 1,9%. Pe de altă parte, indicele Dow Jones a crescut cu 0,4%, la 16 583,34 p. – maxim istoric. Se notează declinul companiilor din sectorul internet cu 3,6% (declin de 18% de la maximele din martie), către nivelul minim din luna octombrie, evoluţie determinată de preocupările investitorilor cu privire la gradul ridicat de evaluare: Yahoo (8,4%, evoluţie determinată şi de planurile companiei Alibaba de a se lista pe piaţa americană). De asemenea, acţiunile unor companii s-au depreciat, ca urmare a evoluţiei nefavorabile a rezultatelor financiare trimestriale şi/sau a previziunilor de rezultate pe termen scurt: Groupon (15%), AOL (13%), Tesla Motors (14%), Whole Foods (21%). Pe de altă parte, acţiunile unor companii au crescut după comunicarea rezultatelor financiare trimestriale: Keurig Green Mountain (20%).
EUROPA
Titlurile europene au crescut pentru a 4-a săptămână consecutiv, evoluţie susţinută de semnalele emise de Banca Centrală Europeană (la şedinţa de politică monetară din luna mai), dar şi de informaţiile din sfera unor companii. Indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a urcat cu 0,2%, până la 338,54 p.. Indicii DAX 30 şi CAC 40 au crescut cu 0,3%, respectiv 0,4%, în timp ce indicele FTSE 100 a scăzut cu 0,1%. Se notează dinamica acţiunilor unor companii susţinută de evoluţia favorabilă a rezultatelor financiare trimestriale şi/sau a previziunilor de rezultate pe termen scurt: Enel (3,2%), Henkel (7,4%), Vestas (9,2%). De asemenea, acţiunile Siemens s-au apreciat cu 2,7%, după anunţul unor planuri de restructurare care ar putea conduce la economii de costuri de 1 miliard EUR. Pe de altă parte, acţiunile unor companii s-au depreciat, pe fondul evoluţiei nefavorabile a rezultatelor financiare trimestriale şi/sau a previziunilor de rezultate pe termen scurt: Fiat (14%), Petrofac (20%), Balfour Beatty (22%).
ASIA
Cotaţiile asiatice s-au depreciat pe parcursul săptămânii trecute, pe fondul dinamicii nefavorabile a unor indicatori macroeconomici (industria prelucrătoare din China s-a contractat pentru a 4-a lună consecutiv în aprilie), dar şi a informaţiilor din sfera unor companii. Indicele regional MSCI Asia Pacific a scăzut cu 0,4%, până la 137,91 p.. Indicele Shanghai Compozit s-a depreciat cu 0,8%, în timp ce indicii Topix şi Hang Seng au consemnat ritmuri de declin de 1,4%, respectiv 1,8%. La polul opus, indicii ASX 200 şi Taiex au crescut cu 0,1%, respectiv 0,3%. Se menţionează declinul acţiunilor companiilor din sectorul tehnologic, evoluţie în ton cu a congenerelor americane: Tencent Holdings (3,4%), Rakuten (9,9%). De asemenea, scăderi ale cursului acţiunilor au consemnat şi companiile din sectorul imobiliar din China: China Overseas Land & Investment (4,6%), China Resources Land (9,8%). Nu în ultimul rând, deprecieri de curs au consemnat şi companiile care operează cazinourile din Macau: MGM China Holdings (6%), Galaxy Entertainment (6,7%). Pe de altă parte, acţiunile unor companii au crescut, pe fondul dinamicii favorabile a rezultatelor financiare trimestriale şi/sau a previziunilor de rezultate pe termen scurt: Leighton Holdings (4,7%), Amorepacific (5,2%). De asemenea, acţiunile Envestra au crescut cu 16%, ca urmare a ofertei de preluare lansată de Cheung Kong Infrastructure Holdings.
ROMÂNIA
Indicii bursieri interni s-au apreciat pe parcursul săptămânii trecute, evoluţie determinată de climatul pozitiv din pieţele europene, dar şi de informaţiile din sfera unor companii. Indicele BET a crescut cu 2,7%, până la 6 608,75 p., în timp ce indicele BET-C a urcat cu 1,8%, la 3 326,04 p.. Indicele BET-FI a consemnat un avans de 0,6%, la 27 176,22 p.. Se notează dinamica titlurilor Fondul Proprietatea cu un avans de 3,3%, până la 0,785 RON. De asemenea, creşteri au consemnat şi acţiunile companiilor din sectorul energetic, notându-se dinamica acţiunilor Transelectrica (+4,9%, la 19,85 RON) şi OMV Petrom (+2,2%, la 0,465 RON), înainte de comunicarea rezultatelor pe trimestrul I. Nu în ultimul rând, aprecieri au înregistrat şi emitenţii din sectorul bancar (cu excepţia EBS, în scădere cu 1%, la 107,5 RON), evoluţie în disonanţă cu a congenerelor europene, notându-se dinamica Banca Transilvania (+6,3%, la 1,915 RON, după comunicarea rezultatelor financiare pe trimestrul I). În sfera SIF-urilor s-au consemnat evoluţii mixte: pe de o parte, se notează avansul SIF Transilvania (cu 3,3%, la 0,536 RON); pe de altă parte, acţiunile SIF Oltenia au pierdut 5,9%, până la 1,73 RON.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date I.E.M.
1 Media săptămânală a valorilor comunicate în după amiaza fiecărei zile de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
2 Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
3 Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
4 Media săptămânală a valorilor comunicate în după amiaza fiecărei zile de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).
