Tendinţe pe principalele pieţe internaţionale de mărfuri şi valutare în perioada 5 – 11 octombrie 2015

I. ŢIŢEI

AUTOR: Mariana Papatulică

În săptămâna 5 – 11 octombrie 2015, preţurile principalelor ţiţeiuri de referinţă exprimate, în termeni de medii săptămânale, au înregistrat creşteri importante pe pieţele la termen internaţionale, pentru prima dată din iulie 2015, respectiv cu 7,39% în cazul WTI (SUA), la bursa Nymex din New York, la 48,33 $/baril, şi de 7,66% în cazul Brent-ului (Marea Britanie), la 51,64 $/baril, la bursa ICE din Londra, ambele în tranzacţiile cu scadenţă în luna noiembrie.

Preţurile au crescut, în principal, pe fondul speculaţiilor referitoare la perspectiva iminentă a creşterii cererii, în acest an. Într-o recentă declaraţie la reuniunea anuală a FMI, Secretarul General al OPEC, Abdalla Salem El-Badri, a afirmat că „cererea va spori cu 1,5 mil.barili/zi în acest an, ca efect al preţurilor diminuate ale carburanţilor”, iar  analistul Gary Ross, fondator şi preşedinte al  „PIRA Energy Group”, estimează că „o nouă disciplină a investiţiilor şi a capitalului ,în general, va permite cererii să absoarbă treptat supraoferta, ceea ce va stimula preţurile ţiţeiului”. Bob Yawger, director al diviziei de contracte futures la „Mizuho Securities USA” din New York, a apreciat, de asemenea, că „declaraţia Secretarului General al OPEC referitoare la dinamica viitoare a cererii reprezintă cel mai important factor de stimulare a preţurilor, prognozând de asemenea o scădere semnificativă a ritmului de creştere al producţiei, care va constitui un factor suplimentar de sprijin.

Un alt factor de influenţă l-a constituit informaţia conform căreia producţia de ţiţei din SUA este în declin, în pofida confuziei în privinţa datelor săptămânale comunicate de Energy Information Administration, care, aşa cum am menţionat şi în analiza de săptămâna trecută, uneori, sugerează contrariul. În orice caz, în săptămâna analizată numărul de sonde în funcţiune a scăzut brusc, ceea ce sugerează faptul că sectorul extractiv de ţiţei din şisturi din SUA a înregistrat o contracţie.

Un alt motiv care a contribuit la creşterea preţului ţiţeiului l-a constituit deprecierea bruscă a dolarului SUA în raport cu alte valute importante. După publicarea Raportului ultimei reuniuni a Fed, pieţele financiare internaţianale au perceput o ezitare a Băncii Centrale a SUA în aplicarea mult aşteptatei majorări a ratelor dobânzilor de politică monetară. Această posibilitate de nouă amânare a împins în jos dolarul, fapt care, la rândul său, a stimulat preţul ţiţeiului.

Creşterea preţurilor a fost accentuată şi de escaladarea tensiunilor geopolitice în Orientul Mijlociu. Atacurile aeriene ale Rusiei în Siria, precum şi lovirea Iranului de câteva rachete ruseşti au sporit preocuparile legate de agravarea conflictului, accentuând  complexitatea şi potenţialul de deteriorare.

„Goldman Sachs”, care s-a făcut remarcat în ultima vreme prin prognozele sale pesimiste cu privire la evoluţia preţurilor ţiţeiului, şi-a reiterat poziţia în această săptămână. Banca de investiţii americană consideră că recenta redresare este exagerată şi că factorii fundamenteli care stau la baza evoluţiei de pe piaţa petrolului, respectiv cererea şi oferta, sunt neschimbaţi. Piaţa internaţională a ţiţeiului este încă excedentară. În ciuda unei uşoare contracţii a producţiei  SUA, alţi producători din întreaga lume produc în exces . Analiştii de la Goldman au afirmat :”După ce toată lumea îşi va da seama că redresarea preţurilor este prea mare şi prea rapidă, ne aşteptăm ca recenta înviorare să se inverseze din nou şi reiterăm prognoza noastră care mizează pe preţuri mai mici pentru o perioadă de timp mai lungă.

Ministrul petrolului din Venezuela a anunţat că statele OPEC şi non-OPEC vor avea o reuniune „tehnică” la data de 21 octombrie. Phil Flynn, senior analist de piaţă la Grupul „Price Futures” din Chicago, a declarat că toţi producătorii sunt întrucâtva îngrijoraţi în legătură cu politicile lor de producţie dacă Iranul va începe să livreze ţiţei suplimentar pe piaţă, dar nu crede că se va putea ajunge la un rezultat. In mod special saudiţii se tem că dacă îşi reduc producţia alţi producători vor umple imediat  golul, iar cota lor de piaţa va scădea.

II. GAZ NATURAL

AUTOR: Mariana Papatulică

Preţurile gazelor naturale în contractele futures, la bursa Nymex din New York, cu scadenţa în noiembrie, au continuat să înregistreze o uşoară scădere de 1,30%, la o valoare medie săptămânală de 87,50 $/1000 m.c, în condiţiile în care cererea din partea sectorului casnic s-a diminuat, pe bază săptămânală, cu 3%,

În plus, au fost date publicităţii prognoze conform cărora aproape jumătate din gospodăriile din Statele Unite, care folosesc gaze naturale drept combustibil de încălzire primar, se pot aştepta la o scădere cu 10%, în medie, a facturilor de gaze naturale în iarna acestui an, comparativ cu anul trecut. Scăderea va fi atât rezultatul prognozării unor preţuri mai mici în sectorul casnic cât şi al unui sezon de  iarnă mai cald faţă de anul trecut. Conform Energy Information Administration, factura medie la gaze naturale per gospodărie ar putea fi de circa 578 $ în această iarnă, cu 64 $ mai puţin faţă de  media din iarna trecută, Pieţele sunt în prezent caracterizate prin preţuri relativ mici şi  ofertă amplă. Stocurile de gaze naturale operaţionale se vor situa la un nivel record de 3.956 miliarde de picioare cubice la 31 octombrie, iar producţia internă de gaze naturale va evolua în continuare pe un trend ascendent.

Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere

Sursa: Baza de date I.E.M.

III. PRODUSE AGROALIMENTARE

Grâu

AUTOR: Emilia Bălan

În săptămâna analizată, la Bursa din Chicago (de referinţă la nivel mondial), cotaţiile grâului american roşu moale nr. 2 au atins cea mai mare valoare din ultimele 10 săptămâni, de 193,36 $/tonă, pe 6 octombrie, pe fondul condiţiilor meteorologice nafavorabile din Rusia, Australia şi Statele Unite. În aproape toate regiunile producătoare din ţările menţionate, fermierii se confruntă cu probleme în etapa de însămânţare a grâului de iarnă, din cauza unei rezerve reduse de umiditate în sol şi a temperaturilor scăzute, în Rusia, dar şi a secetei prelungite din Australia şi S.U.A.

Ulterior acestei scumpiri, cotaţiile grâului american s-au diminuat până la o valoare de 187,12 $/tonă, vineri, 10 octombrie, la închiderea bursei, reflectând noile prognoze ale Departamentului American al Agriculturii (USDA) din Raportul lunar pe octombrie, care arată un excedent al balanţei producţie/consum, atât în sezonul 2014/15, cât şi în 2015/16, de 18,3 milioane tone şi, respectiv, 16,4 milioane tone.

În acest context, media săptămânală a grâului american roşu moale nr.2, la Bursa din Chicago, a fost de 189,54 $/tonă, cu 1,01% mai mare faţă de cea înregistrată în perioada anterioară.

Porumb

AUTOR: Emilia Bălan

Cotaţiile zilnice ale porumbului american galben nr. 2, tranzacţionat la Bursa din Chicago, au avut o tendinţă asemănătoare cu cea a grâului. Media săptămânală a crescut cu 1,03% comparativ cu perioada precedentă, la 154,44 $/tonă.

În primele două zile ale săptămânii, factorii care au influenţat creşterea cotaţiilor porumbului american au fost informaţiile conform cărora suprafaţa cultivată cu această cereală, în toamna anului 2015, în Statele Unite, principalul producător şi exportator mondial, va fi mai redusă cu 1 milion de hectare faţă de cea însămânţată în sezonul trecut, de 32,64 milioane ha. Datele apar în Raportul USDA dat publicităţii în perioada analizată, împreună cu noile prognoze privind randamentul recoltei din SUA din 2015/16, care ar putea fi de 10,55 tone/ha, în scădere cu 1,68% comparativ cu cel obţinut în 2014/15.

Diminuarea cotaţiilor din ultima parte a săptămânii analizate s-a datorat neaşteptatelor estimări ale USDA privind producţia mondială de porumb din 2014/15 (sezon ce s-a încheiat pe 30 septembrie a.c.), care a atins un record de 1 miliard tone. În aceste condiţii, disponibilităţile mondiale de porumb (stocuri iniţiale + producţie + importuri) existente deocamdată pe piaţa internaţională sunt de circa 1,31 miliarde tone, cu 4,19% mai mari decât cele înregistrate în 2013/14, dar şi cu +1,1% faţă de cele prognozate pentru 2015/16.

Ulei şi Boabe de Soia

AUTOR: Eufrosina Mereoru

La Bursa din Chicago, în intervalul 5 – 11 octombrie 2015, cotaţiile la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat creşteri. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia a crescut cu 0,58% faţă de săptămâna precedentă, la 325,56 $/tonă, iar cotaţia uleiului de soia s-a situat la 625,12 $/tonă, cu 3,72% mai mult faţă de cotaţia săptămânii precedente, când s-a înregistrat 602,71$/tonă.

Potrivit celui mai recent Raport al Departamentului American al Agriculturii (septembrie 2015), în sezonul 2014/15, principalele ţări producătoare de ulei de soia sunt: China (13,280 milioane tone; cca.27,5% din total mondial în sezonul 2014/2015), SUA (9,662 milioane tone; pondere de cca.20%), Brazilia (7,570 milioane tone; pondere de 15,6%), Argentina (7,525 milioane tone; pondere de 15,5%), cele 4 ţări însumând o pondere de cca.78,6% din producţia mondială de ulei de soia.

Zahăr

AUTOR: Simona Zamşa

În perioada 5 – 11 octombrie 2015, la Bursa din Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat a continuat trendul ascendent manifestat săptămâna trecută, majorându-se cu 4,66%, la 388,02 $/tonă. Trendul săptămânii analizate a fost de creştere, dar variaţiile zilnice înregistrate au fost mai moderate comparativ cu cele din săptămâna anterioară. În intervalul analizat, preţurile zahărului au oscilat între un nivel minim de 385,90 $/tonă, atins pe 6 octombrie, şi un nivel maxim de 392 $/tonă, pe 9 octombrie.

Principalii factori care au determinat creşterea cotaţiilor din această săptămână au fost: întârzierea recoltării din Brazilia, din cauza vremii nefavorabile de pe parcursul lunii septembrie, fapt care a îngrijorat investitorii şi i-a determinat să achiziţioneze cantităţi mai mari de zahăr, şi menţinerea vremii nefavorabile din India, cel de-al doilea producător mondial de zahăr. Lipsa ploilor din această ţară ar putea să scadă producţia de zahăr cu circa 5%, la 27 milioane tone.

Totuşi, reprezentanţii grupului Unica, cea mai mare companie de prelucrare a zahărului din Brazilia, au anunţat că recolta de zahăr din sezonul 2014/15 ar putea fi chiar mai mare decât cea prognozată iniţial. Specialiştii sunt de părere că acest anunţ ar putea afecta negativ preţurile internaţionale ale zahărului pe termen mediu.

Cafea

AUTOR: Anca Dragomirescu

Cacao

AUTOR: Anca Dragomirescu

Media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.217,48 $/tonă în perioada 5-11 octombrie 2015, cu 1,67% mai puţin comparativ cu intervalul 28 septembrie-04 octombrie a.c..

Media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 3.074,40 $/tonă, cu 2,33% mai puţin faţă de intervalul precedent.

Bumbac

AUTOR: Simona Zamşa

În săptămâna 5 – 11 octombrie, preţurile celor două sorturi de bumbac au crescut pe fondul unei cereri mai ridicate, în special la bursa americană. La Bursa din Liverpool, cotaţia medie a bumbacului Index “A” a crescut cu 1,48%,la 1.500,72 $/tonă, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a fost de 1.354,88 $/tonă, cu 3,03% mai mult faţă de cotaţia săptămânii anterioare.

La bumbacul Index „A” preţurile au oscilat între 1.469,63 $/tonă şi 1.512,63 $/tonă, iar la bumbacul american, nivelul minim a fost de 1.343,51 $/tonă, iar cel maxim de 1.365,78 $/tonă.

Preţurile bumbacului american continuă să crească şi pe fondul apariţiei noului Raport al Departamentului American al Agriculturii (USDA-), din luna octombrie a.c., privind reducerea recoltei de bumbac din Statele Unite în sezonul actual, 2015/16 (care a debutat la 1 august 2015). Potrivit acestui raport, în sezonul 2015/16, producţia de bumbac a Statelor Unite se va reduce cu 19%, la 2,9 milioane tone. Principala cauză a scăderii producţiei americane este restrângerea suprafeţei cultivate cu 13%; preţurile mici obţinute de fermierii americani pe recolta sezonului 2014/15 i-au determinat să-şi micşoreze suprafeţele cultivate cu bumbac sau să renunţe la a mai cultiva această plantă, în condiţiile în care preţurile la alte culturi ar fi mai avantajoase. Având în vedere scăderea producţiei, exportul S.U.A. se va micşora cu 9%, la 2,2 milioane tone. Statele Unite sunt principalul exportator mondial, cu o pondere de 29,5% din totalul exportului mondial.

Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare

Sursa: Baza de date I.E.M.

IV. METALE NEFEROASE

Aluminiu

AUTOR: Florela Stoian

În intervalul analizat, cotaţiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) s-au consolidat în marja 1.500-1.600 $/tonă. Majorarea uşoară, cu 0,62%, faţă de media săptămânală anterioară, la 1.563,90 $/tonă, a fost determinată de tendinţa crescătoare din ultima parte a intervalului până la maximul de 1.607 $/tonă la 9 octombrie, pe fondul scăderii nivelului stocurilor, încurajată de comercializarea metalului alb la preţuri atractive. O contribuţie importantă la creşterea cotaţiilor a avut şi anunţul Băncii Centrale din SUA (F.E.D) cu privire la renunţarea majorării dobânzii de politică monetară.

Nivelul stocurilor de metal la bursa londoneză s-a diminuat până la 3.130.775 tone în ultima zi a intervalului analizat, iar media săptămânală a acestora a înregistrat o scădere de 1,25% faţă de media săptămânală anterioară, la 3.146.950 tone. În ciuda scăderii stocurilor, piaţa mondială deţine un excedent masiv de metal alb, apreciat la 551.000 tone de specialiştii de la compania Alcoa (SUA).

Cupru

AUTOR: Emilia Manole

În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) a înregistrat o creştere de 2,81%, la 5.207,90 $/tonă. În ultimele zile ale săptămânii, cotaţia cuprului a urcat până la nivelul de 5.241$/tonă, cel mai înalt din 21 septembrie a.c., pentru ca vineri să se înregistreze cea mai mare creştere săptămânală din luna august. Această creştere a metalului roşu a fost determinată de unii factori specifici ce indică o relansare a activităţii productive pe plan mondial. Drept urmare, specialiştii de la Institutul Internaţional de Studii privind Cupru (International Copper Study Group-ICSG) estimează pentru anul 2016 un deficit de numai 130.000 tone, modificând previziuniile anterioare care preconizau un deficit de 230.000 tone.

La sfârşitul săptămânii analizate, stocurile la Bursa din Londra s-au diminuat cu 3,32%, la 311.725 tone, cel mai scăzut nivel din ultimele 6 luni, şi cu aproximativ 18% faţă de sfârşitul lunii august a.c..

Plumb

AUTOR: Florela Stoian

Oscilaţiile cotaţiilor zilnice ale plumbului la LME între minimul de 1.619 $/tonă şi maximul de 1.771,50 $/tonă au asigurat o creştere de 1,44% a mediei săptămânale faţă de perioada anterioară, la 1.666,30 $/tonă. Creşterea mediei săptămânale a fost determinată de majorarea cererii şi reducerea ofertei miniere de plumb, după închiderea în acest an minei Century (Australia). Cu un excedent de doar 12.000 tone în perioada ianuarie-iulie 2015, piaţa mondială a plumbului rămâne echilibrată, existând perspective optimiste pentru preţul metalului în ultimul trimestru al acestui an, odată cu instalarea temperaturilor scăzute.

Nivelul scăzut al cotaţiilor, sub pragul de 1.700 $/tonă, a încurajat tranzacţionarea metalului din depozitele LME, conducând la diminuarea acestora până la 156.575 tone la 9 octombrie şi a mediei săptămânale cu 3,08% faţă de media săptămânală anterioară, la 158.195 tone.

Zinc

AUTOR: Florela Stoian

Deşi se menţine în intervalul 1.600-1.700 $/tonă, media săptămânală a zincului la LME a înregistrat o creştere de 2,73% faţă de media săptămânală anterioară, la 1.689,30 $/tonă. Majorarea mediei săptămânale a fost determinată de creşterea cu 10% a cotaţiei din 9 octombrie, pe fondul anunţului companiei Glencore cu privire la reducerea producţiei cu 500.000 tone în acest an, la exploatările din Peru, Australia și Kazachstan, ca urmare a dificultăţilor financiare create de nivelul scăzut al preţului metalului.

În scădere moderată, nivelul stocurilor a totalizat 587.350 tone la finele intervalului, iar media săptămânală a acestora s-a diminuat cu 0,59% faţă de media săptămânală anterioară, la 589.445 tone.

Nichel

AUTOR: Anca Dragomirescu

În perioada 5-11 octombrie 2015, media cotaţiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 10.169,00 $/tonă, cu 1,48% mai mult comparativ cu intervalul precedent.

Stocurile de nichel la bursa londoneză au scăzut de la 453.450 tone,  nivel înregistrat pe 5 octombrie 2015, la 441.492 tone în data de 9 octombrie a.c. (-11.958 tone).

Cositor

AUTOR: Eufrosina Mereoru

Pe parcursul 5 – 11 octombrie 2015, cotaţiile internaţionale ale cositorului, la Bursa de Metale de la Londra, au continuat un trend ascendent, pentru a doua săptămână consecutivă. Cotaţia medie a cositorului s-a situat la 16.031 $/tonă, în creştere cu 2,59% faţă de media săptămânală precedentă (15.627 $/tonă). Majorarea cotaţiei cositorului se datorează atât speculaţiilor conjuncturale de bursă, cât şi continuării  declinului stocurilor.

Pe data de 9 octombrie a.c., stocurile de cositor la LME au atins cel mai mic nivel din ultimii ani, situându-se la 4.605 tone. Nivelul mediu al stocurilor de cositor s-a redus cu 3,79% comparativ cu perioada anterioară, la 4.640 tone.

Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase

Sursa: Baza de date I.E.M.

V. METALE PREŢIOASE

AUTOR: Dana Ghiţac

Creşterea probabilităţii continuării politicilor de relaxare monetară în Zona Euro şi SUA, precum şi amplificarea tendinţei de depreciere a dolarului american în raport cu majoritatea valutelor celor mai importanţi parteneri comerciali ai acestei ţări au determinat apariţia unei tendinţe de redresare alertă a cotaţiilor metalelor preţioase pe piaţa din Londra, unde toate preţurile au crescut în termeni de medii săptămânale (chiar extrem de puternic în cazul argintului şi paladiului, care, până vineri, au reuşit şi să recupereze integral ieftinirea din ultimele trei luni şi jumătate):

Ø Aurul a început perioada analizată cotând la 1.139,75 $/u.f., iar la închiderea fixingului londonez din 9 octombrie uncia fină^[1] valora cu aproape 1% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.151,55 $, comparativ cu 1.140,75 $ în 2 octombrie. În termeni de medii săptămânale, preţul de referinţă al unciei fine de aur^[2] a crescut însă cu 1,53%, la 1.144,68 $.

Scumpirea aurului pe piaţa din Londra a imprimat un trend ascendent şi în România, unde valoarea metalului galben a evoluat pe trend ascendent, de aşa manieră încât pe 9 octombrie Banca Naţională a României anunţa un preţ cu 3% mai mare decât cel stabilit cu o săptămână în urmă (144,31 lei/gram, comparativ cu 140,64 lei/gram în 2 octombrie). În aceste condiţii, preţul de referinţă al gramului de aur^[3] a crescut cu 1,23% comparativ cu săptămâna anterioară, la 144,00 lei.

Ø Argintul a început săptămâna printr‑o creştere extrem de accentuată (+6%, la 15,25 $/u.f.) şi a continuat să coteze pe trend puternic ascendent şi în următoarele patru zile, reuşind ca, până la sfârşitul intervalului analizat, să recupereze integral ieftinirea din ultimele trei luni şi jumătate. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 9 octombrie argintul valora cu aproape 11% mai mult decât cu o săptămână în urmă (15,99 $/u.f., comparativ cu 14,43 $/u.f. în 2 octombrie), dar în termeni de medii săptămânale, preţul de referinţă al unciei fine de argint^[4] a crescut cu 7,48%, la 15,67 $.

Ø Platina s‑a scumpit aproape la fel de puternic ca şi argintul, pe parcursul intervalului analizat, începând săptămâna la 915 $/u.f. şi încheind‑o la 978 $/u.f., cu mai mult de 7% peste nivelul stabilit la închiderea fixingului londonez din 2 octombrie, când cota la 912 $/u.f.. În urma acestei redresări, preţul de referinţă al unciei fine de platină^[2] a crescut cu 3,11% comparativ cu săptămâna anterioară, la 940,60 $.

Ø Paladiul, în ciuda marcărilor de profit declanşate de depăşirea pragului psihologic de 700 $/u.f., a continuat să coteze pe trend ascendent, de aşa manieră încât la închiderea fixingului londonez din 9 octombrie paladiul valora cu peste 4% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 723 $/u.f. (cel mai ridicat nivel din ultimele trei luni şi jumătate), comparativ cu 694 $/u.f. în 2 octombrie. În aceste condiţii, preţul de referinţă al unciei fine de paladiu^[2] a crescut cu 6,18% în termeni de medii săptămânale, la 704,00 $.

Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată

Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com

NOTE:

*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)

**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:

ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)

ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)

VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL

AUTOR: Andrei Rădulescu

Piaţa valutară

Cursul mediu al dolarului american a consemnat deprecieri generalizate, atât în raport cu monedele din ţările dezvoltate, dar şi faţă de monedele din statele emergente şi în dezvoltare, pe parcursul săptămânii trecute.

La baza deprecierii dolarului american au stat atât dinamica indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice ale lumii, dar şi evoluţiile din pieţele de titluri de stat, acţiuni şi materii prime.

Din perspectiva macroeconomică, FMI a redus previziunile privind dinamica economiei mondiale în 2015, de la 3,3% an/an, la 3,1% an/an, pe fondul incidenţei unor forţe contradictorii în ultimele luni: deteriorarea climatului macroeconomic în China; nivelul redus al cotaţiilor internaţionale la ţiţei şi alte materii prime; proximitatea inflexiunii monetare în Statele Unite.

În Statele Unite indicatorii macroeconomici comunicaţi recent exprimă premise de decelerare a economiei, după avansul cu 2,8% an/an din prima jumătate a anului curent. Se notează intensificarea deficitului comercial în luna august (la 48,3 miliarde dolari în august – cel mai ridicat nivel din martie), evoluţie determinată de declinul exporturilor, dar şi decelerarea din sectorul de servicii (indicatorul ISM a scăzut de la 59 puncte în august la 56,9 puncte în septembrie).

De asemenea, indicatorii macroeconomici s-au deteriorat şi în Germania recent, exprimând premise de decelerare pentru ,,locomotiva” Uniunii Europene: comenzile în industrie şi exporturile au scăzut în august.

Date fiind cele de mai sus, a crescut probabilitatea ca băncile centrale din principalele blocuri economice ale lumii să continue politicile monetare relaxate pe termen scurt. Acest aspect este reflectat în Statele Unite de stenograma recentei şedinţe de politică monetară a FED, publicată săptămâna trecută.

Pe pieţele de titluri de stat se notează creşterea ratelor de dobândă pe termen lung (scadenţa 10 ani) cu 5% la 2,09% în Statele Unite, respectiv cu 20% la 0,621% în Germania.

Pe pieţele de acţiuni s-au consemnat evoluţii favorabile, influenţate atât de perspectivele de politică monetară pe termen scurt (din SUA), dar şi de creşterea cotaţiilor internaţionale la ţiţei şi alte materii prime. Ameliorarea percepţiei de risc investiţional a contribuit la deprecierea generalizată a dolarului american.

În acest context, dolarul american s-a depreciat, în medie, cu 0,5% faţă de moneda unică europeană (testând nivelul minim din ultimele trei săptămâni) şi cu 0,6% în raport cu lira sterlină săptămâna trecută. De asemenea, dolarul a scăzut şi faţă de monedele din sfera de influenţă a euro: coroana daneză (cu 0,4%) şi coroana suedeză (cu 1,7%).

Totodată, cursul mediu al dolarului american a consemnat o scădere de 2,8% faţă de coroana norvegiană, evoluţie influenţată şi de avansul cotaţiilor internaţionale la ţiţei (cu aproximativ 9%) săptămâna trecută (Norvegia deţine resurse petroliere).

Nu în ultimul rând, moneda americană a înregistrat scăderi importante şi în raport cu dolarul canadian (cu 2,2%), dolarul australian (cu 2,4%) şi kiwi neo-zeelandez (cu 3,2%) săptămâna trecută.

Pe de altă parte, cursul mediu al dolarului american s-a apreciat cu 0,4% raportat la yen-ul nipon în săptămâna 5-9 octombrie.

În ceea ce priveşte monedele din ţările emergente şi în dezvoltare se notează deprecierea cursului mediu al dolarului american faţă de peso mexican (cu 2,1%), ringgit-ul malaysian (cu 4,3%) şi real-ul brazilian (cu 4,6%). Pe de altă parte, moneda american a stagnat raportat la rial-ul iranian.

Faţă de leul românesc dolarul american a scăzut cu 0,5% săptămâna trecută, pe fondul dinamicii cursurilor EUR/RON (apreciere cu 0,9%) şi EUR/USD (creştere cu 0,5%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/RON şi EUR/USD.

Pieţe de capital

Pieţele internaţionale de acţiuni au crescut semnificativ pe parcursul săptămânii trecute, pe fondul perspectivelor de politică monetară pe termen scurt din principalele blocuri economice ale lumii, dar şi ştirilor companiilor (debutul sezonului de raportări financiare trimestriale, anunţuri de fuziuni şi achiziţii) şi a evoluţiilor din pieţele de titluri de stat, valutare şi de materii prime.

Din punct de vedere macroeconomic indicatorii comunicaţi recent în principalele blocuri economice ale lumii exprimă premise de decelerare. FMI a redus previziunile privind dinamica PIB-ul mondial în 2015, la 3,1% la, cel mai redus ritm din 2009. Totodată, economia americană pare să decelereze, după creştere cu 2,8% din semestrul I: ritmul de evoluţie a sectorului de servicii s-a deteriorat în septembrie (conform indicatorului ISM), iar deficitul balanţei comerciale s-a intensificat cu un ritm lunar de 15,6%, la 48,3 miliarde dolari. Totodată, de cealaltă parte a Atlanticului, comenzile în fabrici şi exporturile au scăzut în Germania în august.

În acest context, a scăzut probabilitatea ca FED să majoreze rata de dobândă de referinţă pe termen scurt, aspect semnalat şi de preocupările exprimate de unii membri ai Comitetului de Politică Monetară în cadrul şedinţei din septembrie (conform stenogramei publicată săptămâna trecută).

În sfera companiilor a debutat sezonul de raportări financiare trimestriale (trimestrul III), compania americană Alcoa prezentând rezultate mai slabe decât estimările pieţei. Pe de altă parte, compania SabMiller a respins oferta de preluare (îmbunătăţită) lansată de AB Inbev, iar compania British Petroleum şi-a exprimat acordul pentru a plăti 20,8 miliarde dolari în cazul incidentelor de la platforma Horizon din Golful Mexic (din 2010).

Pe pieţele de titluri de stat ratele de dobândă pe scadenţa 10 ani au crescut săptămâna trecută: cu 5%, la 2,09% în Statele Unite, respectiv cu 20% la 0,621% în Germania.

Nu în ultimul rând, cotaţiile internaţionale la ţiţei au crescut semnificativ săptămâna trecută (cu aproximativ 9%), pe fondul unor speculaţii privind posibilitatea scăderii producţiei în Statele Unite. În acest context, indicele MSCI calculat de Morgan Stanley pentru pieţele globale de acţiuni a crescut cu 4,4%, la 404,8 puncte săptămâna trecută (scădere cu 3% de la începutul anului). Se notează dinamica indicelui MSCI pentru pieţele emergente, în creştere cu 6,9%, la 859,3 puncte în săptămâna 5-9 octombrie (declin cu 10,1% faţă de începutul anului). Indicele MSCI pentru pieţele dezvoltate a consemnat un avans săptămânal de 4,1%, la 1 673,8 puncte (scădere cu 2,1% de la începutul anului).

În Statele Unite, indicele Dow Jones a crescut cu 3,7%, la 17 084,5 puncte, în timp ce indicele S&P 500 a urcat cu 3,3%, la 2 014,9 puncte săptămâna trecută.

Totodată, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a consemnat un avans săptămânal de 4,3%, la 362,8 puncte în perioada 5-9 octombrie.

Nu în ultimul rând, în Asia indicele regional MSCI Asia Pacific a încheiat săptămâna trecută cu o creştere de 5,5%, la 133,3 puncte.

În România, indicele BET a crescut cu doar 1%, la 7 123,5 puncte în săptămâna 5-9 octombrie.

Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar

Sursa: Baza de date I.E.M.

Coordonatori: dr. Maria CARTAS, Cornel ALBU