I. ŢIŢEI
AUTOR: Petre Prisecaru
În săptămâna 6-12 octombrie 2014, preţurile ţiţeiului pe piaţa spot din Rotterdam au înregistrat cel mai important declin mediu săptămânal din ianuarie a.c, respectiv cu 3,69% în cazul WTI (SUA), la o valoare medie de 88,07 $/baril, şi cu 3,13%, în cazul Brent-ului (Marea Britanie), la un nivel de 91,47 $/baril.
Aceste scăderi relativ importante ale preţurilor au survenit pe fondul dezechilibrului raportului cerere/ofertă, marcat, pe de-o parte, prin reducerea cererii de ţiţei sub influenţa încetinirii ritmului de creştere economică în Asia (cu precădere în China) şi Europa (Zona euro), iar pe de altă parte, prin supraoferta de ţiţei de şist din SUA.
Producţia de ţiţei din şisturi a SUA a crescut cu peste 3 milioane de barili pe zi în ultimii doi ani. Reafirmarea SUA ca o superputere petrolieră, datorită şisturilor, a coincis, în plus, cu o creştere a producţiei OPEC la un maxim al ultimilor doi ani.
Germania, cea mai puternică economie din UE, s-a confruntat cu o scădere cu 4% a producţiei industriale în luna august a.c.. Informaţia a apărut la o zi după ce Oficiul de Statistică Destatis a declarat că volumul comenzilor pentru fabricile germane a scăzut cu 5,7 % în aceeaşi lună. Între timp, Fondul Monetar Internaţional a redus perspectivele sale de creştere economică la nivel mondial, avertizând asupra unei stagnări a economiilor dezvoltate.
Alţi factori care au “subminat” preţurile ţiţeiului au fost:
– majorarea producţiei de ţiţei libian, după o lungă perioadă de evoluţie la cote foarte scăzute;
– un „vârf” sezonier al lucrărilor de întreţinere tehnică a rafinăriilor, care a avut ca efect închiderea sau reducerea activităţii unui număr important de capacităţi de rafinare;
– aprecierea cursului de schimb al dolarului SUA în raport cu moneda euro;
– creşterea, cu aproape 2 mil. barili, a stocurilor de ţiţei ale SUA, în săptămâna anterioară, conform unui sondaj realizat de Dow Jones Newswires.
De remarcat faptul că tensiunile geopolitice (din Irak şi Libia, precum şi din Rusia şi Ucraina) nu au influenţat pieţele şi nici nu au condus, încă, la o scădere a producţiei în aceste ţări producătoare. Cu toate acestea, unii “jucători” de pe piaţă îşi pun întrebări cu privire la posibilitatea intervenţiei în mod tradiţional stabilizatoare a Arabiei Saudite, sugerând că Arabia Saudită ar putea să reducă preţurile ţiţeiului ca o modalitate de a lupta împotriva efectelor „revoluţiei” ţiţeiului de şist din SUA. Acest demers ar fi posibil cu atât mai mult cu cât Arabia Saudită crede că poate câştiga orice „război al preţurilor” cu SUA, datorită faptului că ciclul complet al costurilor de producţie a gazelor de şist americane este sensibil mai mare decât costul mediu de producţie al ţiţeiului saudit, de circa 4 dolari /baril.
Declinul relativ accentuat al preţurilor ţiţeiului pe piaţa internaţională, cu aproape 20%, de la jumătatea lunii iulie a.c., a dat naştere la o serie de speculaţii din partea unor medii petroliere din Rusia, potrivit cărora acesta ar putea fi rezultatul unei complicităţi între mai mulţi jucători importanţi de pe piaţă, inclusiv SUA şi ţări din Orientul Mijlociu, menită să destabilizeze economic Rusia, în contextul în care se ştie că bugetul acesteia este dependent de exporturile de energie şi de menţinerea unor preţuri ridicate la ţiţei. Impresia de manipulare a pieţei a fost întărită şi de faptul că scăderea preţului ţiţeiului a coincis cu o apreciere bruscă a dolarului, în raport cu toate celelalte valute, care s-a produs pe fondul renunţării treptate, de către Sistemul Federal de Rezerve a SUA (F.E.D.), la politica „tipăririi de bani”.
Majoritatea experţilor occidentali şi ruşi nu susţin însă, ipoteza “complotului”. Cei mai mulţi experţi cred că oscilaţiile actuale sunt o consecinţă directă a unor factori fundamentali, respectiv, excedentul de pe piaţă în condiţiile unei scăderi a cererii. Libia, care la sfârşitul anului 2012 şi-a redus producţia de petrol (cu 1,2 milioane de barili pe zi), revine acum, treptat, pe piaţă. În acelaşi timp, Arabia Saudită, care a compensat la acea dată volumul lipsă din Libia, nu se grăbeşte să-şi reducă livrările.
Mai mult, saudiţii au redus preţul oficial al ţiţeiului pentru unii clienţi, ceea ce, în opinia unor experţi, ar demonstra refuzul acestora de a restitui Libiei cota ei de piaţă. În plus, există un surplus de producţie în Irak şi Iran, în condiţiile în care China şi-a redus achiziţiile de petrol din cauza încetinirii ritmului creşterii economice.
Perspective
Agenţia de evaluare financiară “Fitch Ratings” a avertizat că tendinţa de scădere a preţului petrolului va continua, iar preţul barilului de ţiţei Brent ar putea coborî până la 80 $. Fitch susţine că tendinţa de declin va continua până când va avea loc o reacţie de auto-reglare în ceea ce priveşte oferta de petrol, prin reducerea investiţiilor în noi sonde de foraj din partea producătorilor de ţiţei de şist.
Potrivit Fitch, reapariţia întreruperilor în aprovizionare, precum şi o acţiune pozitivă din partea Organizaţiei Tărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) sunt cei mai probabili catalizatori ai unei redresări a preţurilor. Fitch consideră că, în absenţa acestora, noi scăderi sunt posibile, în special dacă apar noi dovezi cu privire la o nouă încetinire a cererii mondiale sau cu privire la majorarea capacităţilor de rezervă ale OPEC. De asemenea, agenţia de evaluare susţine că aprecierea dolarului american, care s-a întărit în raport cu moneda euro, cu aproximativ 10% de la mijlocul anului, contribuie şi ea la scăderea preţului ţiţeiului care este cotat în dolari.
AUTOR: Petre Prisecaru
Preţul gazului natural pe piaţa spot a SUA a crescut nesemnificativ, cu 2,30 $/1000 m.c, la un nivel de 135,30 $/1000 m.c, în pofida unui volum amplu al stocărilor de cca 3 mld m.c. în săptămâna analizată. Explicaţia constă în faptul că majorarea stocurilor a fost inferioară nivelului scontat, în condiţiile în care cererea din partea sectorului industrial a sporit cu 1,3%, iar din cea a sectorului casnic/comercial cu 30%, faţă de săptămâna anterioară celei analizate.
III. PRODUSE PETROLIERE
AUTOR: Petre Prisecaru
Benzină
Preţul benzinei regular, cu CO 95, pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri a scăzut în termeni de medii săptămânale, cu 3,08%, înregistrând o valoare de 865 $/tonă. Preţurile au fost influenţate de declinul preţului ţiţeiului şi al cererii sezoniere. Scăderea relativ accentuată a preţurilor pe piaţa americană a făcut ca exportul de benzină europeană în SUA să nu fie rentabil din punct de vedere economic.
Motorină
Preţurile distilatelor medii pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, au marcat scăderi de 2,69%, în cazul motorinei cu 0,1% sulf, la un nivel de 781,31 $/tonă şi de 2, 69% în cazul diesel-ului, la 799,63 $/tonă. Preţurile distilatelor medii au reflectat impactul declinului preţului ţiţeiului Brent, cererea sezonieră încă scăzută pentru aceste produse şi stocurile majorate. Volumul stocurilor a crescut ca urmare a unor importuri masive dinspre Baltica (Rusia), precum şi datorită aprecierii dolarului, care a ieftinit preţul convertit în euro al motorinelor, favorizând achiziţionarea acestora de catre comercianţi.
Păcură
Preţul păcurii cu 3,5% sulf pe piaţa spot din Rotterdam a înregistrat cea mai amplă scădere medie săptămânală din acest an, respectiv 5,51%, la un nivel de 496,63 $/tonă, sub influenţa declinului preţului ţiţeiului Brent, a cererii scăzute şi a ofertei mari din partea Rusiei.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date I.E.M.
IV. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
În săptămâna 6 – 12 octombrie 2014, media săptămânală a cotaţiilor grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, a fost de 183,52 $/tonă, în creştere cu 3,77% comparativ cu cea din perioada precedentă. Cotaţiile zilnice din cadrul intervalului analizat au oscilat între o valoare minimă de 180,60 $/tonă înregistrată în prima zi a săptămânii şi una maximă atinsă miercuri, 8 octombrie, de 186,57 $/tonă.
Scumpirea grâului american a avut loc pe fondul îngrijorărilor comercianţilor conform cărora condiţiile meteorologice nefavorabile din America de Sud şi Australia vor afecta culturile de grâu aflate în diferite stadii de coacere. Precipitaţiile din Argentina pot determina deteriorarea a circa 20% din recolta de grâu din această ţară, iar seceta din Australia poate afecta aproximativ 25% din cultura de grâu al celui de-al cincilea mare exportator mondial.
Potrivit prognozelor Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA), cuprinse în Raportul din octombrie a.c., în sezonul actual (2014/15), producţia cumulată a ţărilor din America de Sud este de 24 milioane tone, în creştere cu 18% faţă de cea estimată pentru 2013/14. Principalele state producătoare de grâu din regiune sunt: Argentina, cu o pondere de 51% în producţia de grâu a regiunii, Brazilia – 27% şi Uruguay – 9%.
De asemenea, previziunile USDA referitoare la Australia arată că producţia de grâu din sezonul 2014/15 va putea fi de 25 milioane tone, ceea ce reprezintă o scădere cu 7,5% faţă de cea din 2013/14. În condiţiile în care diminuarea producţiei Australiei va fi şi mai accentuată din cauza condiţiilor meteorologice recente, cantitatea disponibilă pentru export a acestei ţări se va reduce sub 18,5 milioane tone, cât a prognozat USDA în septembrie. Cu o pondere de 12% în totalul exporturilor mondiale din 2014/15, Australia este un „jucător” important pe piaţa internaţională a grâului.
Creşterea cotaţiilor grâului american a fost determinată şi de diminuarea ofertei din partea fermierilor, care au preferat să păstreze grâul în silozuri, până la scumpirea acestui produs, în vederea obţinerii unui profit care să le acopere cheltuielile. Cotaţiile grâului din acest an la Bursa din Chicago au înregistrat un recul semnificativ, de la o cotaţie maximă de tranzacţionare în cursul lunii mai, de 271,54 $/tonă, la una minimă de 174,17 $/tonă în septembrie, ceea ce reprezintă o scădere cu 56%.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
La Bursa din Chicago, cotaţiile porumbului american galben nr. 2 au avut un trend ascendent în primele patru zile de tranzacţionare, de la 130,90 $/tonă luni, 6 octombrie, la 135,72 $/tonă, pe 9 octombrie, la închiderea Bursei. După acest salt relativ spectaculos, cotaţiile porumbului american au închis săptămâna la o valoare de 131,49 $/tonă, pe fondul apariţiei noilor prognoze ale USDA, de pe 10 octombrie, care arată o sporire a producţiei de porumb a Statelor Unite, cu 0,6% faţă de precedentele previziuni din septembrie.
În aceste condiţii, media cotaţiilor zilnice din săptămâna analizată a înregistrat o creştere cu 5,03% faţă de perioada anterioară, la 133,46 $/tonă. Scumpirea porumbului american din prima parte a intervalului a reflectat majorarea cererii pentru porumbul livrat de Statele Unite, principalul producător şi exportator mondial.
Conform USDA, vânzările la export ale SUA în săptămâna 26 septembrie – 2 octombrie au fost de 978,1 mii tone, în creştere cu 58% comparativ cu săptămâna anterioară. Principalele destinaţii pentru porumbul american, în perioada specificată, au fost: Mexic (253,2 mii tone), Japonia (243,4 mii tone), Columbia (100,3 mii tone), Peru (96,5 mii tone) şi Coreea de Sud (63,4 mii tone).
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, cotaţiile medii săptămânale la uleiul de soia şi la boabele de soia în cele 4 zile de tranzacţionare au înregistrat creşteri relativ semnificative. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia, în săptămâna analizată a înregistrat o creştere de 2,01%, la 344,10 $/tonă, iar cea a uleiului de soia a fost de 724,65 $/tonă, ceea ce înseamnă o majorare de 1,01% faţă de media din săptămâna precedentă(717,42 $/tonă).
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna 6 – 12 octombrie, la Bursa de la Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat a crescut cu 1,25% faţă de cotaţia săptămânii anterioare, atingând nivelul de 429,38 $/tonă. Pe parcursul săptămânii analizate s-au înregistrat două evoluţii: în primele 2 zile de tranzacţionare preţurile au crescut foarte mult, fiind influenţate de speculaţiile privind reducerea producţiilor în principalii producători mondiali, Brazilia şi India (aceste ţări fiind afectate de secetă), iar în ultimele 3 zile, preţurile au marcat reduceri. Scăderea preţurilor din a doua parte a săptămânii este atribuită unor vânzări scăzute, investitorii fiind influenţaţi de anunţul făcut de Organizaţia Mondială a Alimentaţiei (FAO), care trage un semnal de alarmă privind scăderea preţurilor la alimente în ultimele 6 luni, reflectând diminuarea preţurilor materiilor prime (cereale, soia, zahăr). Dacă previziunile privind reducerea producţiilor de zahăr din Brazilia şi India vor fi corecte, sezonul actual, 2014/15, va fi deficitar, nivelul consumului va depăşi producţia, fapt care nu s-a mai întâmplat de 5 ani.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 06-12 octombrie 2014, media cotaţiilor la cafea Arabica a fost de 4.823,00 $/tonă, cu 9,35% mai mult faţă de săptămâna anterioară.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotaţiilor a fost de 2.166,40 $/tonă în intervalul analizat, cu 7% mai mult comparativ cu săptămâna 29 septembrie-05 octombrie a.c., când s-a înregistrat 2.024,60 $/tonă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
Media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.216,68 $/tonă, cu 2,82% mai puţin comparativ cu săptămâna anterioară.
În perioada 06-12 octombrie 2014, media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 3.076,40 $/tonă, cu 3,43% mai puţin faţă de intervalul precedent.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna analizată, preţurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat creşteri, determinate de sporirea vânzărilor de la bursă, în primele zile ale perioadei. La Bursa din Liverpool, cotaţia medie a bumbacului Index “A” a fost de 1.566,43 $/tonă, cu 1,58% mai mult faţă de cotaţia săptămânii anterioare, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi s-a majorat cu 4,06% şi s-a situat la 1.433,12 $/tonă.
La bumbacul Index „A”, preţurile au oscilat între 1.546,81 dolari/tonă, nivel minim şi 1.575,47 dolari/tonă, nivel maxim. Preţurile au oscilat între 1.413,41 dolari/tonă, nivel minim (pe 10 octombrie) şi 1.451,55 dolari/tonă, nivel maxim atins în a doua zi de tranzacţionare.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
V. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
Cotaţiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) au avut o evoluţie favorabilă, depăşind pragul de 1.900 $/tonă însă scăderea din ultima zi a intervalului exprimă volatilitatea crescută a acestora în condiţiile existenţei stocurilor masive de metal alb. Cotaţia maximă de 1.924 $/tonă din 9 octombrie a contribuit la creşterea mediei săptămânale cu 0,21% faţă de media săptămânală anterioară, la 1.904 $/tonă.
Creşterea moderată a cererii pentru aluminiu, în special în cazul cererii pentru oferte ca garanţie pentru împrumuturi financiar, s-a reflectat în nivelul stocurilor aflat în scădere uşoară, la 4.554.325 tone la 10 octombrie şi a mediei săptămânale a acestora cu 0,83% faţă de media anterioară, la 4 574.805 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) a înregistrat o mare creştere de 0,18%, la 6.729,30 $/tonă. Această creştere s-a datorat atât unor factori specifici, cât şi aprecierii dolarului în raport cu alte valute, inclusiv faţă de moneda euro.
Stocurile de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) au continuat să se reducă, cu 1,49%, la 149.906 tone la sfârşitul săptămânii analizate.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
Cotaţia media săptămânală a plumbului la LME, de 2.082,80 $/tonă, în creştere cu 0,43% faţă de media anterioară, este apropiată de nivelul minim al anului. Cu toate acestea, piaţa se îndreaptă spre o perioadă favorabilă susţinerii creşterii cotaţiilor, asigurată de majorarea semnificativă a cererii pentru baterii auto în sezonul rece.
Creşterea cotaţiilor plumbului nu a avut un efect semnificativ asupra stocurilor, care s-au menţinut la nivel foarte apropiat de cel din intervalul anterior. Media săptămânală a acestora a înregistrat o diminuare nesemnificativă, de 0,09% % comparativ cu media săptămânală anterioară, la 225.170 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Cotaţiile zincului la LME au depăşit pragul de 2.300 $/tonă, înregistrând valori comparabile cu cele deţinute la începutul lunii septembrie. Cotaţia medie a crescut cu 2,3% faţă de media săptămânală anterioară, la 2.313,60 $/tonă, pe fondul cererii industriale, cât şi în ofertele de finanţare. Nivelul actual al preţurilor metalului alb-albastru, în creştere cu 12% în acest an, este favorabil pentru producătorii de zinc dar, în acelaşi timp este şi atractiv pentru beneficiari, având în vedere ascensiunea previzionată a acestora începând din 2015, când, piaţa mondială se va îndrepta spre deficit.
După tranzacţionarea a 13.525 tone în intervalul analizat, stocurile continuă tendinţa de scădere instalată la finele lunii septembrie. Media săptămânală a stocurilor s-a diminuat cu 1,67% faţă de media anterioară, la 737.155 tone.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 06-12 octombrie 2014, media cotaţiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 16.575 $/tonă, cu 0,83% mai mult comparativ cu intervalul precedent.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au crescut de la 364.248 tone înregistrate pe 06 octombrie 2014 la 365.148 tone în data de 09 octombrie, a.c. (+900 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
În săptămâna analizată, preţurile internaţionale ale cositorului, la Bursa de Metale din Londra, au înregistrat scăderi. Cotaţia medie a cositorului în perioada 6 – 10 octombrie 2014, a fost de 20.257 $/tonă, în scădere cu 0,59% faţă de cea din săptămâna anterioară (20.377 $/tonă). Reducerea din perioada analizată se datorează factorilor economici externi, dar şi creşterii exporturilor de cositor rafinat ale Indoneziei, din luna septembrie a.c., care s-au ridicat la 5.442 tone, cu 51% mai mult decât în luna august a.c. În perioada ianuarie – septembrie 2014, exporturile de cositor rafinat au totalizat 58.154 tone, în scădere cu 15,5%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2013, conform datelor oficiale ale Ministerului Comerţului indonezian.
Stocurile de cositor la LME au înregistrat, în cele 5 zile de tranzacţionare, niveluri ridicate. Altfel, nivelul mediu al stocurilor de cositor în săptămâna analizată a fost de 9.223,75 tone, majorându-se cu 4,46% faţă de cel din intervalul precedent (8.830 tone).
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date I.E.M.
VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
AUTOR: Andrei Rădulescu
Piaţa valutară
Pe parcursul săptămânii trecute evoluţia cursului mediu al dolarului american a fost influenţată de o serie de factori, printre care se menţionează: stenograma şedinţei de politică monetară a FED (de la jumătatea lunii septembrie), Raportul Macroeconomic Mondial al Fondului Monetar Internaţional, dinamica indicatorilor macroeconomici comunicaţi în principalele economii ale lumii (Statele Unite, Zona Euro).
Pe de o parte, stenograma şedinţei FED din septembrie exprimă faptul că banca centrală din Statele Unite pare să nu se grăbească cu demararea procesului de normalizare a ratei de dobândă de referinţă, membrii Comitetului de Politică Monetară exprimându-şi preocuparea referitor la o serie de aspecte: evoluţiile recente din economia mondială, nivelul redus al inflaţiei din Statele Unite, impactul aprecierii dolarului din ultimele luni asupra evoluţiei viitoare a exporturilor americane.
Pe de altă parte, FMI a redus în Raportul din 8 octombrie, previziunile cu privire la dinamica economiei mondiale în 2014 şi 2015, la ritmuri anuale de 3,3%, respectiv 3,8%, acestea fiind cu 0,1 şi 0,2 puncte procentuale mai mici decât cele avansate în iulie a.c..
Nu în ultimul rând, indicatorii macroeconomici comunicaţi pe parcursul săptămânii în principalele economii ale lumii au continuat să prezinte evoluţii divergente.
În acest context, după aprecierile generalizate din ultima perioadă, cursul mediu al dolarului american a prezentat evoluţii mixte în raport cu monedele din ţările dezvoltate, dar şi din ţările emergente şi în dezvoltare, pe parcursul săptămânii trecute.
Astfel, raportat la moneda unică europeană, cursul mediu al dolarului s-a depreciat cu 0,2% săptămâna trecută, evoluţie care poate fi interpretată sub forma unei corecţii, după aprecierea importantă din ultimele luni, determinată de dinamica divergentă a indicatorilor macroeconomici, dar şi de perspectiva divergentă privind politica monetară pe termen mediu în Statele Unite şi Zona Euro.
Totodată, dolarul american s-a depreciat şi faţă de monedele din afara Zonei Euro (coroana daneză (cu 0,2%), coroana suedeză (cu 0,3%)), dar şi în raport cu monedele din Australia (cu 0,5%) şi Noua Zeelandă (cu 0,6%) (în contextul semnalelor emise recent de băncile centrale din ţările respective în direcţia supraevaluării cursului de schimb al acestor monede).
Nu în ultimul rând, se notează deprecierea dolarului în raport cu yen-ul japonez, în medie, cu 1%, săptămâna trecută, pe fondul anunţării de către guvernul nipon a unui set de reforme structurale credibile.
Pe de altă parte, pe parcursul săptămânii trecute moneda americană s-a apreciat faţă de francul elveţian (cu 0,1%), dolarul canadian (cu 0,1%), coroana norvegiană (cu 0,3%) şi lira sterlină (cu 0,5%).
Faţă de monedele principalelor ţări emergente şi în dezvoltare se evidenţiază o depreciere generalizată a cursului mediu al dolarului, în contextul semnalelor recente emise de FED, evoluţie care poate fi interpretată şi sub forma unei corecţii tehnice normale (după aprecierile din săptămânile anterioare).
Astfel, moneda americană s-a depreciat, în medie, cu 0,2% în raport cu peso mexican, cu 0,4% faţă de rupia indiană şi cu 0,3% comparativ cu peso filipinez şi cu ringgit-ul malaysian. Se notează însă deprecierea dolarului american faţă de real-ul brazilian, cu 2,4%, după comunicarea rezultatului primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale.
În raport cu leul românesc, dolarul american s-a depreciat, în medie, cu 0,3%, pe parcursul săptămânii trecute, evoluţie determinată de dinamica cursurilor EUR/RON (scădere cu 0,1%) şi EUR/USD (apreciere cu 0,2%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/RON şi EUR/USD.
Pieţe de capital
Pieţele internaţionale de acţiuni au consemnat scăderi generalizate ale cursurilor pe parcursul săptămânii trecute, evoluţie determinată de o serie de factori, printre care se menţionează: publicarea la 8 octombrie a Raportului economic de „toamnă” al Fondului Monetar Internaţional (în care previziunile privind ritmul de creştere a economiei mondiale în 2014 şi 2015 au fost reduse faţă de cele avansate în Raportul interimar din iulie a.c.); stenograma şedinţei de politică monetară a FED (din luna septembrie), conform căreia membrii Comitetului de Politică Monetară sunt preocupaţi cu privire la evoluţiile recente din economia mondială, dar şi la nivelul redus al inflaţiei în Statele Unite şi la aprecierea recentă a dolarului american; dinamica indicatorilor macroeconomici din principalele economii ale lumii (notându-se semnalele nefavorabile din Germania: producţia industrială a scăzut cu un ritm lunar de 4% în august); informaţiile din sfera companiilor listate; declinul cotaţiilor internaţionale la ţiţei.
Astfel, indicele calculat de Morgan Stanley pentru pieţele internaţionale de acţiuni a scăzut cu 2,7%, până la 400,5 puncte săptămâna trecută (declin cu 2% faţă de începutul anului şi cu 7,7% raportat la maximele istorice).
Se notează scăderea din pieţele dezvoltate, indicele MSCI pentru această categorie consemnând un declin de 2,9% săptămâna trecută, până la 1 626,7 puncte (depreciere cu 2,1% de la începutul anului şi cu 7,8% faţă de maximele istorice).
Pieţele emergente au marcat corecţii cu doar 0,7% săptămâna trecută, conform indicelui MSCI pentru această categorie, până la 989,9 puncte (scădere cu 1,3% de la începutul anului şi cu 26% raportat la maximele istorice).
În Statele Unite, indicele Dow Jones a scăzut cu 2,7%, până la 16 544,1 puncte, în timp ce indicele S&P a pierdut 3,1%, până la 1 906,1 puncte, pe parcursul săptâmânii trecute (cele mai severe corecţii săptămânale din primăvara anului 2012).
În Europa, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a scăzut cu 4,1%, până la 321,6 puncte pe parcursul săptămânii trecute, evoluţie influenţată şi de dinamica nefavorabilă a indicatorilor macroeconomici din regiune: în Germania producţia industrială şi exporturile au consemnat scăderi severe în luna august, iar în Italia noile prognoze ale FMI relevă continuarea fazei de recesiune economică şi în acest an.
În Asia, indicele MSCI Asia/Pacific a continuat să scadă săptămâna trecută (a 5-a consecutiv), cu 0,8%, evoluţie determinată de reorientarea fluxurilor internaţionale de capital, în contextul evoluţiilor macroeconomice recente din economia mondială.
În România, principalii indici bursieri au consemnat evoluţii mixte săptămâna trecută, corecţiile generalizate din sfera internaţională fiind contrabalansate de factori interni. Indicele BET a pierdut 3,3%, până la 7 010,5 puncte, evoluţie determinată de scăderile din pieţele internaţionale. Pe de altă parte, indicele BET-FI a crescut cu 0,7%, până la 31 047,8 puncte, pe fondul informaţiilor cu privire la posibilitatea ridicării pragului de deţinere la SIF-uri.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date I.E.M.
