I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana Papatulică
În săptămâna 7-13 aprilie 2014, preţurile ţiţeiului pe piaţa spot din Rotterdam au înregistrat creşteri, în termeni de medii săptămânale, de 0,60%, în cazul Brent (Marea Britanie), la 106,89 $/baril, şi de 2,25% în cazul WTI (SUA), la 102,73 $/baril.
Creşterea preţurilor ţiţeiului, în special a celor ale ţiţeiului american de referinţă WTI, s-a datorat informaţiilor referitoare la: evoluţia mai favorabilă a economiei SUA; ameliorarea gradului de ocupare a forţei de muncă; creşterea sentimentului de încredere al consumatorilor americani în legătură cu evoluţia mediului de afaceri, creşterea nivelului dinamicii cuantificată prin indicele elaborat de Universitatea din Michigan şi Thomson Reuters, la 82,6 în aprilie 2014, cel mai ridicat nivel din ultimele 9 luni; reducerea importantă a ofertei de ţiţei a OPEC în luna martie a.c, în raport cu luna precedentă
În schimb, dinamica ascendentă a preţurilor ţiţeiului Brent a fost atenuată de datele relativ defavorabile privind evoluţia importurilor şi exporturilor Chinei, precum şi de perspectiva reluării exporturilor de ţiţei ale Libiei.
Libia a ridicat restricţiile de forţă majoră asupra portului petrolier Hariga, din estul ţării, care a fost blocat din cauza conflictelor dintre formaţiunile rebele, dar le-a menţinut asupra portului Zueitina, deşi şi acesta fusese redeschis de guvern.
Agenţia Internaţională a Energiei, în raportul său lunar, şi-a redus estimarea privind cererea pentru ţiţeiul din Rusia, în anul 2014, cu 55.000 barili/zi, la un total de 3,5 mil.barili/zi (175 mil.tone/an). Revizuirea a survenit ca reacţie la anexarea Crimeei de către Rusia şi la reevaluarea, în scădere, de către Banca Mondială şi FMI a datelor referitoare la creşterea economică a ţării.
Cu toate acestea, estimarea privind cererea mondială de ţiţei în 2014 rămâne esenţialmente neschimbată, la 92,7 mil.barili/zi, deoarece declinul preliminat al cererii pentru ţiţeiul din Rusia va fi contrabalansat de majorarea în acelaşi cuantum a cererii din partea Asiei.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţul gazului natural pe piaţa spot a SUA a crescut cu 6 $/1000 m.c, la o valoare medie săptămânală de 162,00 $/1000 m.c, în contextul persistenţei cererii de gaz, îndeosebi în zona de est a ţării, confruntată în continuare, cu o vreme rece.
Stocurile de gaze naturale ale SUA se situează, în prezent, la cel mai redus nivel din 2003, de 826 mld.pic.cub., ca urmare a consumului intens din cursul iernii, cea mai severă din ultimele câteva decenii.
III. PRODUSE PETROLIERE
AUTOR: Mariana Papatulică
Benzină
Preţul benzinei regular, Eurograde, cu CO 95, pe piaţa spot din nord vestul Europei, CIF cargouri, a continuat să înregistreze o creştere (sensibil mai moderată, însă, comparativ cu săptămâna precedentă) de 0,77%, la o medie de 1025,50 $/tonă. Preţurile au fost stimulate de înviorarea preţului ţiţeiului şi de creşterea exporturilor spot către ţările din vestul Africii şi SUA. Stocurile de benzină pe Coasta de est a SUA au înregistrat o scădere accentuată, de 5,2 mil barili, la 210 mil.barili, în condiţiile în care cererea SUA pentru acest produs a crescut cu 4,4% în intervalul analizat, faţă de perioada similară a anului precedent. O cerere susţinută se înregistrează, de asemenea, în Africa de vest şi în America Latină. În Brazilia, producţia scăzută de sfeclă de zahăr (din care se extrage etanol, un aditiv ecologic utilizat pentru majorarea cifrei octanice a benzinei) a afectat oferta de etanol, iar importatorii sunt preocupaţi să-şi asigure stocuri de benzină înainte de Cupa Mondială de Fotbal din această vară. Alte 4 tancuri petroliere de benzină din Europa de vest sunt destinate Africii de vest.
Cererea locală de benzină în nord-vestul Europei a fost, în schimb, limitată, în condiţiile în care nivelul scăzut al apelor Rinului, în Germania, a limitat transportul în barje şi a majorat navlul.
Motorină
Preţurile celor două sortimente de motorină pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, au crescut cu 1,09 % la motorina cu 0,1% sulf, la o valoare medie de 904,90 $/tonă, şi cu 1,29%, la 935,10 $/tonă, în cazul diesel-ului, pe fondul reducerii ofertei din cauza închiderii unor rafinării pentru revizii tehnice şi a cererii în creştere din partea sectorului comercial, asociată ameliorării evoluţiei activităţii economice.
Păcură
Preţurile păcurii cu 3,5% sulf pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, au scăzut cu 0,27%, la o medie de 568,45 $/tonă, ca efect al restrângerii cererii sezoniere.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date I.E.M.
IV. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
La Bursa din Chicago, cotaţia medie săptămânală a grâului american roşu moale nr. 2 a fost de 246,09 $/tonă, în scădere cu 1,43% comparativ cu cea din perioada anterioară.
Ieftinirea grâului american a fost determinată de noile prognoze ale Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA), din aprilie a.c., conform cărora rezervele mondiale de grâu de la sfârşitul sezonului actual (2013/14) vor fi de 186,7 milioane tone, în creştere cu 1,56% faţă de previziunile din martie, ca urmare a sporirii stocurilor de grâu ale SUA – principalului exportator mondial. Astfel, USDA prognozează că stocurile Statelor Unite vor fi de 15,9 milioane tone în 2013/14, cu 4,5% mai mult faţă de cât estimase în Raportul din martie.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
În intervalul analizat, la Bursa din Chicago, media cotaţiilor porumbului american galben nr. 2 nu a înregistrat modificări semnificative faţă de săptămâna anterioară, fiind cu doar 0,05% mai mare, la 197,48 $/tonă.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, cotaţiile medii săptămânale la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat uşoare creşteri. Astfel, cotaţia medie a uleiului de soia s-a majorat cu circa 2,50% în săptămâna analizată, comparativ cu media din săptămâna anterioară, la 930,73 $/tonă, iar cea a boabelor de soia a crescut cu 0,37%, la 542,86 $/tonă.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna 7 – 13 aprilie 2014, preţurile zahărului rafinat au înregistrat reduceri, atribuite unor disponibilităţi mondiale ridicate.
Potrivit ultimelor estimări ale Departamentului American al Agriculturii, în sezonul 2013/14, stocurile mondiale de zahăr ating un nivel record de 43,38 milioane tone, nivel uşor mai ridicat (+1%) faţă de cel înregistrat în sezonul anterior.
La Bursa de la Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat a fost de 451,34 $/tonă, înregistrând o scădere de 2,32% faţă de cotaţia săptămânii anterioare. Preţurile au oscilat între 436 $/tonă, nivel minim atins în ultima zi de tranzacţionare, şi 454,70 $/tonă, nivel maxim atins în data de 8 aprilie. Exceptând cea de a doua zi a perioadei analizate, când preţurile au avut un uşor trend ascendent, preţurile au marcat scăderi, determinate de achiziţii reduse din partea investitorilor.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
Media cotaţiilor la cafea Arabica, în intervalul 07-13 aprilie 2014, a fost de 4.396,33 $/tonă, în creştere cu 12,59% faţă de săptămâna anterioară, când s-a înregistrat 3.904,83 $/tonă.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotaţiilor a fost de 2.148,40 $/tonă în intervalul 07-13 aprilie 2014, cu 4,91% mai mult comparativ cu săptămâna 31 martie-06 aprilie a.c., când s-a înregistrat 2.047,80 $/tonă.
Majorarea cotaţiilor la cafea s-a datorat confruntării Braziliei, principalul producător mondial de cafea, cu noi probleme climatice.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
În săptămâna 07-13 aprilie 2014, media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF,a fost de 3.131,29 $/tonă, cu 1,36% mai mare comparativ cu săptămâna anterioară, când media cotaţiilor a fost de 3.089,37 $/tonă.
În perioada 07-13 aprilie 2014, media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 2.983,80 $/tonă, cu 1,50% mai mare faţă de săptămâna 31 martie-06 aprilie a.c., când s-a înregistrat 2.939,60 $/tonă.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna analizată, preţurile internaţionale ale bumbacului au înregistrat scăderi, reflectând cererea mai scăzută din partea investitorilor comparativ cu săptămânile anterioare.
La Bursa din Liverpool, cotaţia medie a bumbacului Index “A” a fost de 2.075,46 $/tonă, cu 2,34% mai mică faţă de cotaţia săptămânii anterioare, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi s-a situat la 1.988,42 $/tonă, înregistrând o scădere de 2,08%.
În cazul bumbacului Index A, pe tot parcursul săptămânii analizate, preţurile au înregistrat diminuări, pornind de la 2.107,98 dolari/tonă în prima zi de tranzacţionare şi ajungând la 2.033,01 $/tonă în ultima zi. Evoluţia bumbacului american a fost uşor diferită: maximul de preţ a fost atins în a doua zi de tranzacţionare şi a fost de 2.0322,97 dolari/tonă, iar minimul s-a înregistrat în ultima zi, respectiv 1.962,89 $/tonă.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
V. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
Cotaţia medie a aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME)a crescut cu 2,49% faţă de media săptămânală anterioară, la 1.812,80 $/tonă,în condiţiile unui deficit de metal de 730.000 tone, prognozat de analiştii economici de la compania Alcoa(SUA) pentru 2014. Saltul brusc al cotaţiei medii peste nivelul de 1.800 $/tonă este determinat şi de decizia Înaltei Curţi din Marea Britanie, care a hotărât amânarea aplicării noilor norme de depozitare a metalului alb, la solicitarea companiei Rusal (Rusia). Deşi continuarea practicilor depozitării aluminiului în aceleaşi condiţii a fost factorul de creştere semnificativă a cotaţiilor, cel mai probabil acestea nu vor evolua favorabil în continuare, rămânând limitate de stocurile masive existente la LME, SHFE, producători şi consumatori.
Creşterea cererii pentru metalul alb în special pentru depozitare temporară în scopul restrângerii aparente a ofertei a avut drept consecinţă diminuarea stocurilor la LME cu 3.825 tone şi a mediei săptămânale a acestora cu 0,27% faţă de media săptămânală anterioară, la 5.353.575 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului a scăzut cu 0,14%, la 6.643,30 $/tonă, comparativ cu săptămâna precedentă. Cotaţia cuprului se menţine încă la un nivel scăzut, ca urmare a preconizării creşterii ofertei pe plan mondial.
Stocul de cupru rafinat, la Bursa de la Londra, a continuat să se reducă, astfel că, în ultima zi a săpămânii, a scăzut cu 3,93% faţă de săptămâna anterioară, la 251.260 tone.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
În intervalul analizat, cotaţiile plumbului la LME s-au situat pe un trend ascendent, asigurat de deprecierea monedei americane faţă de euro, în condiţiile în care cererea fizică pentru metal în sectorul de fabricare a bateriilor auto a fost moderată. Depăşirea pragului de 2.100 $/tonă, la 11 aprilie, a condus la creşterea cotaţiei medii cu 1,57% faţă de media săptămânală precedentă, la 2.065 $/tonă.
După acumularea a 375 tone la 8 aprilie, nivelul stocurilor de metal la bursa londoneză a rămas neschimbat, la 202.400 tone. Media stocurilor de la bursa londoneză a crescut uşor, cu 0,43%, faţă de media săptămânală anterioară, la 202.325 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Creşterea semnificativă a cotaţiilor zincului la LME până la maximul de 2.037 $/tonă a fost susţinută de cererea pentru metal în scopul restrângerii ofertei şi de deprecierea dolarului SUA în raport cu moneda unică europeană. Media săptămânală a zincului a crescut cu 1,93% faţă de media săptămânală anterioară, la 2.016,20 $/tonă.
Cererea pentru zinc a fost reflectată de diminuarea stocurilor de metal la LME la 814.525 la 11 aprilie şi a mediei săptămânale a acestora cu 0,33% comparativ cu media precedentă, la 821.035 tone.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 07-13 aprilie 2014, media cotaţiilor la nichel, la Bursa din Londra, a fost de 16.765,00 $/tonă, cu 4,38% mai mare faţă de intervalul 31 martie-06 aprilie a.c., când s-a înregistrat 16.061,00 $/tonă.
Stocurile de nichel la bursa londoneză, în intervalul analizat, au scăzut de la 281.010 tone înregistrate pe 07 aprilie 2014. la 276.936 tone în data de 11 aprilie a.c. (-4.074 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa de Metale din Londra, în perioada analizată, cotaţia medie a cositorului a înregistrat o majorare de 1,12%, comparativ cu cea din săptămâna anterioară, la 23.328 $/tonă. Această creştere se datorează reducerii producţiei şi stocurilor, precum şi sporirii uşoare a cererii.
Scăderea stocurilor de la LME, cu 9.430 tone la data de 11 aprilie 2014, a contribuit la diminuarea mediei săptămânale a acestora până la 9.441 tone sau cu 1,56% sub nivelul mediei din săptămâna precedentă, când s-a înregistrat 9.591 tone.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date I.E.M.
VI. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Ø Preţul de referinţă al unciei fine de aur[1] a crescut cu 1,55%, la 1.309,75 $. Tendinţa de scumpire a fost stimulată de menţinerea tensiunilor dintre Rusia şi Occident şi de un dolar american depreciat. În acest context, la închiderea fixingului londonez din 11 aprilie uncia fină de aur valora cu 1,6% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.318 $, comparativ cu 1.297,25 $ în 4 aprilie.
În România, valoarea de referinţă a gramului de aur[2] a crescut cu 1,47%, la 136,35 lei. Deşi intervalul analizat începea prin două scumpiri consecutive, de miercuri preţul a început să scadă, trendul ascendent fiind plafonat de deprecierea dolarului SUA în raport cu moneda naţională. Prin urmare, pe 11 aprilie Banca Naţională a României anunţa un preţ cu doar 0,6% peste nivelul stabilit cu o săptămână în urmă: 136,09 lei/gram, comparativ cu 135,34 în 4 aprilie.
Ø Preţul de referinţă al unciei fine de argint[3] a crescut cu 0,84%, la 20,04 $. Pe parcursul săptămânii cotaţiile au evoluat pe trend ascendent, dar extrem de instabil. Metalul a început intervalul analizat la 19,81 $/u.f., dar ieftinirea cu 0,6% a fost compensată printr‑o scumpire cu 1,7%. O situaţie similară s‑a înregistrat şi în zilele următoare, însă amplitudinea fluctuaţiilor apărute de la o zi la alta a fost din ce în ce mai mare. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 11 aprilie uncia fină de argint valora cu doar 0,8% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 20,09 $, comparativ cu 19,93 $ în 4 aprilie.
Ø Preţul de referinţă al unciei fine de platină[4] a crescut cu 0,77%, la 1.443,20 $. Metalul a început intervalul analizat la 1.435 $/u.f. (-0,6%) şi s‑a menţinut la acest nivel încă două zile. Prin urmare, în ciuda puternicei redresări de joi (+1,4%), la închiderea fixingului londonez din 11 aprilie uncia fină de platină valora cu doar 0,7% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.454 $, comparativ cu 1.444 $ în 4 aprilie.
Ø Preţul de referinţă al unciei fine de paladiu[4]a scăzut nesemnificativ, cu 0,05%, la 783,80 $. Trebuie însă menţionat că ieftinirea s‑a datorat evoluţiei negative din primele trei zile, în urma cărora preţul a scăzut cu 1,8% – fapt ce a atenuat semnificativ impactul celor două scumpiri ulterioare (+2,5%). În aceste condiţii, deşi la închiderea fixingului londonez din 11 aprilie uncia fină de paladiu cota la cel mai ridicat nivel înregistrat după 3 august 2011, respectiv la 794 $, valoarea sa a fost cu doar 0,6% mai mare decât cu o săptămână în urmă: 789 $ în 4 aprilie.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase
SURSA: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu in coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)
VII. Piaţa Valutară şi Pieţele de Capital
AUTOR: Andrei Rădulescu
Cursul mediu al dolarului american s-a depreciat în raport cu principalele monede din ţările dezvoltate, dar şi din ţările emergente şi în dezvoltare pe parcursul săptămânii trecute.
Această evoluţie a fost determinată, în principal, de conţinutul stenogramei şedinţei de politică monetară a FED din martie (documentul a fost publicat miercuri seara), dar şi de ieşirile de capital din pieţele de acţiuni (mai ample din sectoarele tehnologic şi biotehnologic).
Pe de o parte, stenograma şedinţei FED din martie exprimă premise de continuare a unei politici monetare relaxate şi în trimestrele următoare (procesul de normalizare se va realiza gradual). Pe de altă parte, intensificarea corecţiilor de sectoarele tradiţionale americane a determinat refugiul fluxurilor de capital internaţionale în franc-ul elveţian şi yen-ul nipon.
Raportat la moneda unică europeană, cursul mediu al dolarului s-a depreciat cu 0,5% săptămâna trecută, în timp ce comparativ cu lira sterlină scăderea a fost de 0,6%. De asemenea, moneda americană a consemnat deprecieri pe parcursul săptămânii trecute şi în raport cu următoarele monede: coroana norvegiană (0,5%), coroana daneză (0,6%), kiwi neo-zeelandez (0,6%), francul elveţian (cu 0,7%), dolarul canadian (0,8%), dolarul australian (1,1%, o corecţie normală după avansul cu peste 5% de la începutul anului) şi yen-ul nipon (1,5%).
Pe de altă parte, moneda americană s-a apreciat în medie cu aproximativ 0,3% faţă de coroana suedeză.
În ceea ce priveşte monedele ţărilor emergente şi în dezvoltare se notează deprecierea săptămânală a cursului mediu al dolarului cu 0,3% faţă de peso mexican, cu 0,7% raportat la peso filipinez, cu 1% comparativ cu ringgit-ul malaysian şi cu 2,4% comparativ cu real-ul brazilian (după ce Banca Centrală a Braziliei a semnalat că va permite aprecierea monedei pentru a atenua presiunile inflaţioniste şi nu va mai majora dobânda de referinţă).
Pe de altă parte, dolarul a stagnat în raport cu peso argentinian şi riyal-ul saudit şi s-a apreciat faţă de rial-ul iranian (cu 0,2%) şi rupia indiană (cu 0,4%).
Comparativ cu leul românesc cursul mediu al dolarului american a stagnat săptămâna trecută, evoluţie determinată de dinamica cursurilor EUR/USD (apreciere cu 0,5%) şi EUR/RON (stagnare). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/USD şi EUR/RON.
Pieţe de capital
Statele Unite
Acţiunile americane s-au depreciat săptămâna trecută, pe fondul reducerii expunerii investitorilor (inclusiv fondurile de risc) pe sectoarele supra-evaluate (tehnologic, biotehnologic), dar şi al dinamicii unor indicatori macroeconomici comunicaţi în economia mondială şi al informaţiilor din sfera unor companii. Indicele S&P 500 a scăzut cu 2,6%, până la 1 815,69 p., în timp ce indicele Dow Jones a pierdut 2,4%, până la 16 026,75 p., pe o volatilitate în intensificare cu 22% (indicatorul VIX). Indicele NASDAQ Compozit a consemnat un declin de 3,1%, până la 3 999,73 p.. Se notează declinul companiilor din sectoarele tehnologic şi bio-tehnologic: H&R Block (6,3%), Allegion (6,9%), Twitter (7,2%), TripAdvisor (7,8%), Groupon (11%), Portola Pharmaceuticals (18%). De asemenea, acţiunile companiilor din sectorul financiar-bancar s-au depreciat cu 4%, notându-se declinul acţiunilor JPMorgan (cu 7,5%, pe fondul evoluţiei nefavorabile a rezultatelor financiare pe trimestrul I). Totodată, companiile din sectorul construcţiilor de locuinţe au consemnat un declin de 4% pe parcursul săptămânii trecute. Pe de altă parte, se menţionează creşterea cursului acţiunilor companiilor din sectoarele defensive: spre exemplu companiile din sectorul utilităţi au crescut cu 0,5%.
Europa
Titlurile europene au scăzut pe parcursul săptămânii trecute, pe fondul preocupării investitorilor cu privire la nivelul ridicat de evaluare din unele sectoare (tehnologie), dar şi al dinamicii nefavorabile a unor indicatori macroeconomici şi al informaţiilor din sfera unor companii. Indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a pierdut 3,1%, până la 328,77 p.. Indicii FTSE 100, CAC 40 şi DAX 30 au consemnat ritmuri de declin de 2%, 2,7%, respectiv 3,9%. Se notează declinul companiilor din sectorul tehnologic cu 4,1%, evoluţie în ton cu a congenerelor americane: ARM Holdings (3,8%), Infineon Technologies (6,9%), Logitech International (9,2%), United Internet (12%). De asemenea, companiile din sectorul financiar-bancar au consemnat un declin de 6,2% pe parcursul săptămânii, notându-se scăderea acţiunilor Societe Generale (cu 8,2%). Nu în ultimul rând, scăderi mai importante au consemnat săptămâna trecută şi companiile Thales (7,6%, după ce JPMorgan a redus recomandarea investiţională la menţinere), International Consolidated Airlines (11%), Sports Direct (16%, după ce un acţionar a vândut o participaţie de 4%), Suedzucker (26%, după publicarea previziunilor de rezultate pe anul fiscal curent). Pe de altă parte, la capitolul pozitiv se notează dinamica unor companii pe fondul evoluţiei favorabile a rezultatelor financiare trimestriale: LVMH (5,7%).
Asia/Pacific
Cotaţiile asiatice au scăzut săptămâna trecută, pe fondul presiunilor de vânzare globale în sfera companiilor din sectorul tehnologic, dar şi al evoluţiilor nefavorabile ale unor indicatori macroeconomici regionali (exporturile Chinei în luna martie), al fluctuaţiilor din pieţele valutare şi al informaţiilor din sfera unor companii. Indicele regional MSCI Asia Pacific a pierdut 1%, până la 137,86 p., notându-se scăderea indicelui nipon Topix cu 6,7%, evoluţie determinată de aprecierea yen-ului în raport cu dolarul american. De asemenea, indicele NZX 50 a scăzut cu 0,6%. Pe de altă parte, indicii Kospi, Hang Seng şi Shanghai Compozit au consemnat ritmuri de apreciere de 0,5%, 2,2%, respectiv 3,5%. Se notează declinul companiilor din sectorul tehnologic, evoluţie în ton cu a congenerelor americane şi europene: NCSoft (6,6%), SoftBank (13%), DeNA (13%). Totodată, acţiunile companiilor din sectorul telecomunicaţiilor au scăzut cu 2,1%. Nu în ultimul rând, companiile exportatoare din Japonia au consemnat scăderi importante, pe fondul aprecierii yen-ului în raport cu dolarul american: Canon (2,8%), Nissan Motor (4,5%), Sony (5,9%), Toyota (8,3%). Pe de altă parte, acţiunile unor companii au crescut, ca urmare a perspectivelor de fuziune a platformelor de tranzacţionare a burselor din Hong Kong şi Shanghai: Citic Securities (6%), Guotai Junan International (8,4%), Hong Kong Exchanges (12%).
România
Indicii bursieri interni au consemnat scăderi generalizate pe parcursul săptămânii trecute, evoluţie în ton cu dinamica principalelor pieţe internaţionale. Cu toate acestea, unda de declin din plan extern a fost parţial contrabalansată de interesul manifestat de investitori pentru unele companii atractive prin prisma randamentului dividendului pentru exerciţiul financiar 2013. Indicele BET a scăzut cu 0,3%, până la 6 435,51 p., în timp ce indicele BET-C a pierdut 0,4%, până la 3 247,78 p.. Indicele BET-FI a consemnat un declin mai sever, de 3,4%, până la 27 716,25 p.. Titlurile Fondul Proprietatea au scăzut cu 1%, până la 0,81 RON, în timp ce acţiunile Bursei de Valori Bucureşti s-au depreciat cu 1,4%, până la 28,82 RON. De asemenea, companiile din sectorul bancar au consemnat evoluţii predominant nefavorabile, în ton cu cele ale congenerelor europene (cu excepţia Băncii Transilvania, în stagnare la 1,8 RON, şi a Băncii Carpatica, în urcare cu 3,5%, la 0,065 RON): Banca Română pentru Dezvoltare (-1,8%, la 8,35 RON), Erste Group (-6,2%, la 109,6 RON). Pe de altă parte, companiile din sectorul energetic au consemnat evoluţii predominant favorabile, pe fondul interesului manifestat de investitori pentru randamentul dividendului pentru exerciţiul financiar 2013: Transgaz (1,3%, la 200 RON), Transelectrica (+5,1%, la 17,77 RON). În sfera SIF-urilor am asistat la scăderi generalizate, notându-se declinul acţiunilor SIF Muntenia (cu 10%, la 0,726 RON).
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date I.E.M.
1 Media săptămânală a valorilor comunicate în după amiaza fiecărei zile de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
2 Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
3 Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
4 Media săptămânală a valorilor comunicate în după amiaza fiecărei zile de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).
