I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana Papatulică
În săptămâna 12-19 octombrie 2015, preţurile principalelor ţiţeiuri de referinţă, exprimate în termeni de medii săptămânale, au înregistrat corecţii (în scădere) pe pieţele la termen internaţionale, după creşterile din săptămâna precedentă: astfel preţul WTI (SUA), la bursa Nymex din New York, a scăzut cu 3,15%, la 46,81 $/baril, iar cel al Brent-ului (Marea Britanie), cu 3,78%, la 49,69 $/baril, la bursa ICE din Londra, ambele în tranzacţiile cu scadenţă în luna noiembrie.
Reculul preţurilor la niveluri apropiate de cele de dinainte de creşterea artificială din intervalul precedent s-a datorat reducerii cererii din partea rafinăriilor din SUA şi Europa, parţial închise pentru lucrări de revizii tehnice, şi majorării apreciabile a stocurilor de ţiţei ale SUA, cu 7,6 mil. barili, cea mai importantă creştere din ultimele 6 luni. Stocurile s-au majorat la un total de 468,6 milioane de barili, cel mai înalt nivel, pentru această perioadă a anului, din ultimele opt decenii.
Cele mai recente date referitoare la volumul stocurilor din SUA au survenit, de asemenea, pe fondul unei pieţe afectată deja de supraofertă şi a unei economii mondiale cu un ritm de creştere încetinit în 2015. Practic, preţurile ţiţeiului au înregistrat scăderi zilnice succesive în această săptămână, ca urmare a datelor dezamăgitoare referitoare la evoluţia economiilor Chinei şi SUA, care au alimentat temerile de încetinire a creşterii economice mondiale.
Un fenomen interesant pe piaţa internaţională a ţiţeiului îl reprezintă tentativele Arabiei Saudite de a plasa cantităţi sporite de ţiţei în Europa şi, astfel, de a face breşe în cota de piaţă a Rusiei în Europa, o piaţă tradiţională pentru Rusia. „Războiul” pentru cota de piaţă între cei doi giganţi petrolieri este acerb, pe fondul preţurilor scăzute ale tiţeiului. De ani de zile, Asia a fost un „câmp de luptă” pentru exportatorii de ţiţei, deoarece expansiunea rapidă a cererii de ţiţei a Chinei a constituit o atracţie puternică pentru aceştia .În ultima vreme şi Rusia şi-a orientat atenţia către Asia, încheind acorduri majore de export de ţiţei în China, împreună cu oferte importante privind construcţia de conducte de gaz.
Reuters afirmă că Arabia Saudită a lansat o „ofensivă” care vizează rafinăriile europene. ExxonMobil (NYSE: XOM), Royal Dutch Shell (NYSE: RDS.A), Total (NYSE: TOT) şi Eni (NYSE: ENI) au raportat efectuarea unor importante achiziţii de ţiţei din Arabia Saudită pentru a-l utiliza în rafinăriile europene.
Aceste companii au afirmat că au cumpărat din ce în ce mai puţin ţiţei Ural din Rusia pentru rafinările lor din Europa pur şi simplu pentru că ţiţeiul saudit este mai ieftin, la o calitate comparabilă, potrivit Reuters. Lupta pentru cota de piaţă dintre Arabia Saudită şi Rusia ar putea genera noi tensiuni. Pieţele petroliere au fost extrem de atente la negocierile dintre cele două ţări pentru a vedea dacă acestea intenţionează să opereze reduceri de producţie coordonate. S-a vorbit nu o dată despre o asemenea posibilitate, dar având în vedere politica actuală a Arabiei Saudite, coordonarea dintre cele două este, cel mai probabil, exclusă. Preşedintele companiei petroliere de stat Rosneft din Rusia, Igor Sechin, a declarat că Arabia Saudită a vândut ţiţei Poloniei, la preţuri de „dumping”.
Alte două aspecte relevante au reţinut atenţia în săptămâna precedentă.
Primul se referă la faptul că zece mari companii de petrol şi gaze au emis o declaraţie publică în sprijinul unui acord internaţional privind schimbările climatice. Companiile, mai ales europene, au recunoscut rolul industriei lor în poluarea cu dioxid de carbon. Companiile petroliere – BP, BG, Eni, Repsol, Saudi Aramco, Shell, Statoil şi Total – au sprijinit obiectivul recunoscut la nivel mondial de a preveni creşterea temperaturilor medii cu mai mult de 2 grade Celsius la nivel mondial. Deşi spectaculoasă în sine, declaraţia are totuşi un substrat strategic. Aceste companii manifestă un interes crescând pentru producţia de gaze naturale, segment pentru care există o oportunitate de piaţă enormă în condiţiile în care lumea ia măsuri privind schimbările climatice, deoarece generarea electricităţii pe bază de cărbune va primi probabil în curând o lovitură de graţie. Cu alte cuvinte, „majorii” din petrol ar putea vedea oportunităţi în creştere pentru gaz într-o lume care se orientează spre economii cu emisii minime de carbon.
Cel de-al doilea eveniment important pentru piaţa ţiţeiului l-a constituit anunţul companiei Toyota privind un plan îndrăzneţ de a transforma linia de producţie de autoturisme în următoarele decenii, în sensul de a reduce foarte mult ponderea vehiculelor pe bază de benzină convenţională către anul 2050. Producătorul japonez va realiza maşini hibrid sau care vor rula pe bază de celule de combustibil. Toyota vizează o reducere cu 90% a emisiilor (poluante) medii ale vehiculelor sale faţă de nivelurile din 2010. Surprinzător, cu toate acestea, vehiculele electrice nu joacă un rol foarte important în viziunea sa, deoarece timpul de reîncărcare are un caracter prohibitiv în calea unei adoptări pe scară largă. Toyota crede că va putea să vândă 30.000 de vehicule pe bază de celule de combustibil, până în 2020, o creştere de zece ori faţă de cifra de vânzări estimată pentru anul 2017. Planul Toyota de a renunţa destul de rapid la motorul clasic pe benzină va avea consecinţe cu adevărat enorme pentru industria de petrol şi gaze. 2050 este termen relativ îndepărtat, dar pentru ,,majorii” din industria petrolieră, care îşi planifică investiţiile în proiecte noi ce pot dura zeci de ani, aceasta ridică un mare semn de întrebare în ceea ce priveşte creşterea cererii pentru următoarea generaţie de automobile.
II. GAZ NATURAL
Preţurile gazelor naturale în contractele futures, la bursa Nymex din New York, cu scadenţă în noiembrie, au înregistrat o creştere uşoară, de 0,32%, la o valoare medie săptămânală de 87,78 $/1000 m.c, după căteva săptămâni de declin succesiv. Factorii care au susţinut evoluţia menţionată au fost reducerea cu 0,9% a producţiei de gaz, pe bază săptămânală, potrivit datelor furnizate de „Bentek energi”, şi creşterea cu 7,5% a consumului de gaze naturale pentru generarea de energie electrică, ponderată însă de un declin în sectorul casnic-rezidenţial.
Preţurile medii lunare ale gazului importat de Germania din Rusia, în baza contractelor pe termen lung, au înregistrat scăderi relativ importante în ultimele luni, ajungând, în luna septembrie 2015, la cel mai scăzut nivel din ultimii 7-8 ani, de 6,49 $/mil.BTU(cca. 229 $/1000 m.c.). Un asemenea nivel scăzut de preţ va pune serios în discuţie rentabilitatea proiectelor de aprovizionare a UE din surse noi de gaze şi oportunitatea investiţiilor în noi proiecte de infrastructură de transport, inclusiv a mult vehiculatului import de gaze sub formă lichefiată, din SUA.
Reamintim faptul că preţul gazelor din contractele de import-export de gaz ale Rusiei către Europa este indexat în funcţie de cel al ţiţeiului cu o inerţie medie de timp de 6 luni.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date I.E.M.
III. PRODUSE AGROALIMENTARE
AUTOR: Emilia Bălan
Cotaţia medie săptămânală a grâului american roşu moale nr. 2, în perioada 12 – 18 octombrie 2015, la Bursa din Chicago, a înregistrat o scădere de 1,96% comparativ cu intervalul precedent, la 185,83 $/tonă. Tendinţa cotaţiilor zilnice a fost descendentă în ultimele trei zile ale intervalului, de la o cotaţie de 190,70 $/tonă, pe 13 octombrie, la 180,87 $/tonă, vineri, 16 octombrie a.c., la închiderea bursei.
Diminuarea cotaţiilor grâului american a avut loc pe fondul precipitaţiilor din zona de câmpie a Statelor Unite, precum şi din Rusia. Ploile căzute în aceste regiuni producătoare erau necesare, deoarece culturile de grâu de iarnă se află exact în perioada de germinaţie, iar umiditatea rezultată este binevenită pentru dezvoltarea armonioasă a plantelor în perioada următoare.
Un alt factor de influenţă a reducerii cotaţiilor grâului la bursa americană l-a constituit şi decizia guvernului de la Cairo de a achiziţiona o cantitate de aproximativ 800 mii tone din Rusia şi România, cu livrare în perioada 21 – 30 noiembrie a.c. De menţionat că Egiptul este principalul importator mondial de grâu, iar contractul de achiziţie s-a semnat în urma unei licitaţii internaţionale.
De asemenea, ieftinirea grâului american a reflectat scăderea cererii pentru grâul livrat de Statele Unite pe pieţele externe, al treilea mare exportator mondial, după Uniunea Europeană şi Rusia. Astfel, potrivit Serviciului Agricol Extern din cadrul Departamentului American al Agriculturii (FAS, United States Department of Agriculture – USDA), vânzările la export ale SUA, în săptămâna 2 – 8 octombrie, au fost de 374,7 mii tone, în scădere cu 34% comparativ cu săptămâna anterioară. Principalele destinaţii pentru grâul american au fost: Filipine (112,7 mii tone), Japonia (93,5 mii tone), Yemen (58,2 mii tone), Mexic (38,2 mii tone) şi Chile (29,7 mii tone).
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
La Bursa din Chicago, cotaţiile porumbului american galben nr. 2 au atins cea mai scăzută valoare zilnică din ultimele 5 săptămâni, de 147,83 $/tonă, media săptămânală fiind de 149,32 $/tonă (-3,31%), ca urmare a stadiului avansat al procesului de strângere a celei mai mari recolte din istoria Statelor Unite, principalul producător şi exportator mondial.
Conform Raportului privind situaţia recoltelor din Statele Unite al Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA), pe 11 octombrie 2015, 42% din recolta de porumb a S.U.A. era deja culeasă, comparativ cu 27% cu o săptămână în urmă.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, în intervalul 12 – 18 octombrie 2015, cotaţiile la ulei de soia şi la soia boabe au înregistrat creşteri. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia a crescut cu 1,92% faţă de săptămâna precedentă, la 331,83 $/tonă, iar cotaţia uleiului de soia cu 0,57%, la 628,69 $/tonă.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În intervalul 12 – 18 octombrie 2015, la Bursa de Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat a înregistrat o scădere minoră (-0,06%) faţă de săptămâna anterioară, la 387,80 $/tonă. Trendul predominant al săptămânii analizate a fost de creştere, cu excepţia zilei de 13 octombrie, când cotaţiile au scăzut. În intervalul analizat, preţurile zahărului au oscilat între un nivel minim de 381,40 $/tonă, atins pe 13 octombrie, şi un nivel maxim de 393 $/tonă, pe 12 octombrie.
Săptămâna analizată a debutat cu preţuri ridicate, cantitatea de zahăr rafinat existentă pe piaţă fiind una mai redusă; în a doua zi de tranzacţionare preţurile au scăzut brusc, pe fondul speculaţiilor privind majorarea disponibilităţilor mondiale datorată creşterii recoltei braziliene. În ultimele 3 zile ale perioadei analizate, preţurile s-au situat pe un trend ascendent, fondurile de investiţii făcând achiziţii speculative. Totuşi, preţurile din ultima zi de tranzacţionare nu au depăşit pe cele de la începutul săptămânii. Oscilaţiile preţurilor din ultimele luni pe piaţa internaţională a zahărului sunt minore, observându-se o anumită stabilitate a acestora.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 12-18 octombrie 2015, media cotaţiilor la cafea Arabica a fost de 2.924,05 $/tonă, cu 3,32% mai mult faţă de săptămâna anterioară.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotaţiilor a fost de 1.628,80 $/tonă în intervalul analizat, cu 2,14% mai mult comparativ cu săptămâna precedentă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
Media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.250,77 $/tonă în perioada 12-18 octombrie 2015, cu 1,03% mai mult comparativ cu intervalul 04-11 octombrie a.c..
Media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 3.106,20 $/tonă, cu 1,03% mai mult faţă de intervalul precedent.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În perioada 12 – 18 octombrie, cotaţiile celor două sorturi de bumbac au crescut datorită intensificării cererii. La Bursa din Liverpool, cotaţia medie a bumbacului Index “A” a crescut cu 3,33%, la 1.550,67 $/tonă, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a fost de 1.396,21 $/tonă, cu 3,05% mai mult faţă de cotaţia săptămânii anterioare.
La bumbacul Index „A” cotaţiile au oscilat între 1.547,91 $/tonă şi 1.553,42 $/tonă, iar la bumbacul american, nivelul minim a fost de 1.360,26 $/tonă, iar cel maxim de 1.408,11 $/tonă.
Potrivit Raportului Departamentului American al Agriculturii (USDA) din luna octombrie a.c., în sezonul 2015/16 (care a început la 1 august 2015), producţia mondială de bumbac se va restrânge cu 8,6%, la 23,67 milioane tone, pe fondul scăderii producţiilor principalelor țări producătoare (China, Statele Unite, India şi Pakistan). Consumul mondial se va situa la 24,7 milioane tone, nivel cu 1,7% mai ridicat comparativ cu cel înregistrat în sezonul 2014/15, rezultând, pentru prima oară în ultimele 7 sezoane, un deficit de aproximativ 1 milion tone. În sezonul 2015/16, suprafaţa cultivată cu bumbac la nivel mondial este prognozată la 31,29 milioane hectare, cu 8% mai puţin faţă de sezonul precedent. Se remarcă o reducere substanţială a suprafeţei cultivate cu bumbac din China (-18%) şi Statele Unite (-13%), comparativ cu sezonul anterior. În sezonul actual, stocurile mondiale sunt previzionate să se micşoreze cu 4%, la 23,14 milioane tone, stopând trendul ascendent înregistrat în ultimii 7 ani.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
IV. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
Deşi la inceputul intervalului analizat cotaţiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) au depăşit pragul de 1.600 $/tonă, acest nivel nu a fost sustenabil. Cotaţiile s-au aflat sub presiunea excedentului de metal alb existent pe piaţa mondială şi a cererii relativ slabe. Media săptămânală s-a menţinut în aceeaşi marjă pentru al patrulea interval consecutiv, după creşterea uşoară cu 0,35% faţă de media săptămânală anterioară, la 1.569,30 $/tonă. Nivelul scăzut al cotaţiilor a încurajat comercializarea metalului, în principal pentru oferte de finanţare, determinând scăderea stocurilor de metal la bursa londoneză cu 40.525 tone. Media săptămânală a stocurilor s-a diminuat cu 1,80% faţă de media săptămânală anterioară, la 3.090.250 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului, la Bursa din Londra, a înregistrat o creştere de 1,72%, la 5.297,50 dolari/tonă, reflectând deprecierea dolarului în raport cu moneda euro, dar şi lipsa unor măsuri de stimulare relevante pentru economia Chinei, dorindu-se totodată impulsionarea cheltuielior pentru infrastructură care ar putea ajuta la creşterea cererii pe termen scurt
Stocurile au continuat trendul descendent, înregistrând o scădere semnificativă, de 6,02%, la 292.950 tone, cel mai redus nivel din ultimele 8 luni, la sfârşitul săptămânii analizate.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
De la valori sub 1.700 $/tonă, minimele din ultimii şase ani, cotaţiile plumbului la LME au înregistrat o creştere semnificativă în intervalul analizat, până la maximul de 1.816,50 $/tonă la 15 octombrie 2015. Ascensiunea cotaţiilor, susţinută de îmbunătăţirea perspectivelor pieţei prin reducerea ofertei miniere cu circa 500.000 tone la exploatările deţinute de compania Glencore în Australia, Peru şi Kazakhstan, a asigurat majorarea semnificativă a mediei săptămânale, cu 7,38% faţă de media săptămânală anterioară, la 1.789,20 $/tonă. Pe termen scurt, preţurile plumbului se vor consolida la nivelul înregistrat în intervalul analizat, fiind susţinute şi de creşterea cererii de plumb la fabricarea bateriilor auto în perioada anotimpului rece.
Intensificarea tranzacţiilor cu plumb la LME a contribuit la scăderea mediei săptămânale a stocurilor cu 4,11% faţă de media săptămânală anterioară, la 151.700 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Evoluţia favorabilă a cotaţiilor zilnice ale zincului la LME până la maximul de 1.835 $/tonă, a fost susţinută de diminuarea producţiei miniere a companiei Glencore cu circa 500.000 tone, echivalentul a 4% din oferta mondială. Cotaţia medie săptămânală a înregistrat o creştere substanţială, de 6,58% faţă de media săptămânală anterioară, la 1800,50 $/tonă.
Tranzacţionarea a 1175 tone de zinc din stocurile LME a contribuit la scăderea mediei săptămânale a acestora cu 0,16% faţă de media săptămânii anterioare, la 588.525 tone.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 12-18 octombrie 2015, media cotaţiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 10.489,00 $/tonă, cu 3,15% mai mult comparativ cu intervalul precedent.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au scăzut de la 439.794 tone înregistrate pe 12 octombrie 2015 la 438.258 tone în data de 16 octombrie, a.c. (-1.536 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
Pe parcursul intervalului 12 – 18 octombrie 2015, cotaţiile internaţionale ale cositorului, la Bursa de Metale de la Londra, au continuat un trend ascendent, pentru a treia săptămână consecutivă. Cotaţia medie a cositorului s-a situat la 16.105 $/tonă, în creştere cu 0,46% faţă de media săptămânală precedentă (16.031 $/tonă). Majorarea cotaţiei cositorului se datorează atât speculaţiilor conjuncturale de bursă, cât şi continuării declinului stocurilor.
Vineri, 19 iunie a.c., cantitatea de cositor aflată în depozitele bursei indoneziene era de 4.460 tone, nivel considerat redus, iar media săptămânală a stocurilor de cositor la LME este de 4.460 tone, în scădere cu 3,90% comparativ cu perioada anterioară, şi cel mai mic nivel din octombrie 2008 (4.997 tone).
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date I.E.M.
V. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Menţinerea dolarului american pe trend descendent, escaladarea tensiunilor geopolitice în Orientul Mijlociu şi consecinţele pe care le‑ar putea avea pe termen lung, ceea ce analiştii numesc deja „Discursul Mileniului” (ţinut la Passau de preşedintele Comisiei Europene, Jean‑Claude Juncker, care a surprins extrem de neplăcut, nu doar SUA, ci şi ţările est‑europene, declarând că „Europa ar trebui să trateze Moscova cu mai mult respect şi să lucreze pentru ameliorarea relaţiilor cu Rusia, în loc să cedeze dictatelor venite de la Washington„) au exercitat puternice presiuni de scumpire a metalelor preţioase. În această situaţie, tendinţa de redresare a cotaţiilor s‑a resimţit şi pe piaţa din Londra, unde doar preţul paladiului nu a mai reuşit să crească faţă de săptămâna anterioară:
Ø Aurul a început perioada analizată pe trend ascendent, cotând luni la 1.164,90 $/u.f., şi a continuat să se scumpească de aşa manieră încât joi valoarea unciei fine se apropia, pentru prima dată din iunie, de nivelul de 1.185 $. Prin urmare, în ciuda uşoarei ieftiniri de vineri (datorată impactului marcărilor de profit declanşate de această creştere), la închiderea fixingului londonez din 16 octombrie uncia fină[1] valora cu aproape 3% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.180,85 $, comparativ cu 1.151,55 $ în 9 octombrie. În aceste condiţii, preţul de referinţă al unciei fine de aur[2] a crescut cu 2,55%, în termeni de medii săptămânale, la 1.173,82 $.
Scumpirea aurului pe piaţa din Londra a menţinut un trend ascendent şi în România, unde, în ciuda întăririi monedei naţionale în raport cu dolarul SUA, valoarea metalului galben a crescut de aşa manieră încât pe 16 octombrie Banca Naţională a României anunţa un preţ cu 2% mai mare decât cel stabilit cu o săptămână în urmă (147,04 lei/gram, comparativ cu 144,31 lei/gram în 9 octombrie), iar preţul de referinţă al gramului de aur[3] a crescut cu 1,17% comparativ cu săptămâna anterioară, la 145,68 lei.
Ø Argintul a început intervalul analizat prin două ieftiniri consecutive, în urma cărora valoarea unciei fine scădea cu 2%, de vineri până marţi. De miercuri, însă, după ce investitorii speculativi şi‑au marcat profiturile generate de puternica scumpire din săptămâna anterioară, cotaţiile s‑au redresat puternic (cu 4% în doar două zile) şi au depăşit, pentru prima dată din iunie a.c., pragul psihologic de 16 $/u.f.. Prin urmare, în ciuda ieftinirii de vineri (datorată, din nou, vânzărilor speculative), la închiderea fixingului londonez din 16 octombrie argintul valora mai mult decât cu o săptămână în urmă (16,04 $/u.f., comparativ cu 15,99 $/u.f. în 9 octombrie), iar în termeni de medii săptămânale, preţul de referinţă al unciei fine de argint[4] a crescut cu 1,65%, la 15,93 $.
Ø Platina a înregistrat cea mai puternică scumpire din grupa metalelor preţioase, începând săptămâna la 993 $/u.f. şi încheind‑o la 1.007 $/u.f. (cel mai ridicat nivel din ultimele cinci săptămâni), adică cu 3% peste nivelul stabilit la închiderea fixingului londonez din 9 octombrie, când cota la doar 978 $/u.f.. În urma acestei redresări, preţul de referinţă al unciei fine de platină[2] a crescut cu 5,49% comparativ cu săptămâna anterioară, la 992,20 $.
Ø Paladiul, puternic afectat de marcările de profit declanşate după depăşirea substanţială a pragului psihologic de 700 $/u.f., a fost singurul metal preţios care a cotat pe trend descendent pe parcursul intervalului analizat. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 16 octombrie metalul valora cu peste 3% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (703 $/u.f., comparativ cu 978 $/u.f. în 9 octombrie), iar preţul de referinţă al unciei fine de paladiu[2] a scăzut cu 0,65% în termeni de medii săptămânale, la 699,40 $.
Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)
VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
AUTOR: Andrei Rădulescu
Piaţa valutară
Cursul mediu al dolarului american a continuat să se deprecieze, atât în raport cu monedele din ţările dezvoltate, dar şi faţă de monedele din ţările emergente şi în dezvoltare pe parcursul săptămânii trecute.
Această evoluţie a fost determinată, în principal, de evoluţiile predominant nefavorabile ale indicatorilor macroeconomici din prima economie a lumii. Conform datelor comunicate săptămâna trecută, în septembrie în Statele Unite producţia industrială şi vânzările din comerţul cu amănuntul (excluzând componenta auto) au scăzut cu ritmuri lunare de 0,2%, respectiv 0,3%. Totodată, în dinamică anuală, preţurile de consum au stagnat luna trecută. Nu în ultimul rând, Raportul publicat de FED cu două săptămâni înainte de şedinţa de politică monetară (Beige Book) exprimă faptul că economia americană resimte deteriorarea climatului din sfera economiilor emergente, dar şi aprecierea cursului dolarului din ultimele luni. În acest context, a scăzut probabilitatea ca Sistemul Federal de Rezerve (FED) să majoreze rata de dobândă de referinţă la şedinţa programată pentru luna octombrie (penultima din acest an), fapt reflectat de declinul ratei de dobândă la titlurile de stat pe scadenţa 10 ani, cu 3,4%, la 2%.
Totodată, la deprecierea cursului mediu al dolarului american pe parcursul săptămânii trecute a contribuit şi reducerea aversiunii faţă de risc pe pieţele de acţiuni.
În acest context, dolarul american s-a depreciat, în medie, cu 1,1% în raport cu moneda unică europeană săptămâna trecută, către nivelul minim din a doua jumătate a lunii august.
Totodată, moneda americană a scăzut şi faţă de monedele din sfera de influenţă a euro: coroana suedeză (cu 0,8%), lira sterlină (cu 0,8%) şi coroana daneză (cu 1%).
De asemenea, dolarul american a consemnat deprecieri săptămâna trecută şi în raport cu : yenul japonez (cu 0,6%), dolarul canadian (cu 0,6%), francul elveţian (cu 1,4%), dolarul australian (cu 1,4%), coroana norvegiană (cu 1,5%), dolarul singaporez (cu 1,5%) şi dolarul neo-zeelandez (cu 2,5%).
În ceea ce priveşte monedele din ţările emergente şi în dezvoltare se evidenţiază deprecierea dolarului american faţă de peso filipinez (cu 0,5%), peso mexican (cu 0,6%) şi ringgit-ul malaysian (cu 1,8%).
Pe de altă parte, cursul de schimb al monedei americane a stagnat faţă de rialul iranian şi s-a apreciat marginal faţă de real-ul brazilian (cu 0,1%) şi peso argentinian (cu 0,3%).
În raport cu leul românesc, dolarul american s-a depreciat, în medie, cu 1% săptămâna trecută, evoluţie determinată de dinamica cursurilor EUR/USD (apreciere cu 1,1%) şi EUR/RON (stagnare). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/USD şi EUR/RON.
Pieţe de capital
Acţiuniile pe pieţele internaţionale de acţiuni au continuat să crească săptămâna trecută, evoluţie determinată de perspectiva continuării unei politici monetare relaxate în principalele blocuri economice ale lumii, dar şi de ştirile companiilor (sezonul de raportări financiare pe trimestrul III), evoluţiile din pieţele de titluri de stat, valute şi materii prime.
Din perspectiva macroeconomică s-au consemnat evoluţii predominant nefavorabile ale indicatorilor comunicaţi pe parcursul săptămânii trecute, fapt care a contribuit la creşterea probabilităţii amânării procesului de majorare a ratei de dobândă de referinţă în Statele Unite. În prima economie a lumii, producţia industrială şi vânzările din comerţul cu amănuntul (excluzând componenta auto) au scăzut în septembrie, lună în care dinamica anuală a preţurilor de consum a stagnat. Totodată, Raportul Beige Book, publicat de F.E.D. cu două săptămâni înainte de şedinţa de politică monetară, indică faptul că economia a crescut cu un ritm modest în perioada recentă, sub influenţa deteriorării climatului macroeconomic din economiile emergente, dar şi a aprecierii dolarului.
De asemenea, în Zona Euro producţia industrială a scăzut cu un ritm lunar de 0,5% în august, iar încrederea investitorilor germani s-a deteriorat sever în octombrie (evoluţie determinată şi de influenţat scandalului Volkswagen).
În acest context, rata de dobândă la titlurile de stat, pe scadenţa 10 ani, a scăzut cu 3,4%, la 2% în Statele Unite, respectiv cu 12,7% la 0,5% în Germania.
În ceea ce priveşte informaţiile din sfera companiilor se evidenţiază rezultatele financiare trimestriale raportate de General Electric, Bank of American şi Wells Fargo, dar şi unda de fuziuni şi achiziţii (Dell va cumpăra compania EMC pentru 67 miliarde dolari, iar SAB Miller a aprobat oferta îmbunătăţită lansată de AB InBev).
În acest context, indicele MSCI (calculat Morgan Stanley) pentru pieţele globale a crescut cu 0,6%, la 407,2 puncte săptămâna trecută (declin cu 2,4% de la începutul anului). De menţionat, evoluţia pieţelor emergente, indicele MSCI pentru această categorie urcând cu 0,7%, la 865,3 puncte în cursul săptămânii 12-16 octombrie (scădere cu 9,5% de la începutul anului). De asemenea, indicele MSCI pentru pieţele ţărilor dezvoltate a încheiat săptămâna trecută cu un avans de 0,6%, la 1 683,6 puncte (declin cu 1,5% de la începutul anului).
În Statele Unite, indicele Dow Jones a urcat cu 0,8%, la 17 216 puncte, iar indicele S&P 500 a crescut cu 0,9%, la 2 033,1 puncte săptămâna trecută.
În Europa, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a consemnat un avans săptămânal de 0,1% (la 363,1 puncte).
Nu în ultimul rând, în Asia indicele regional MSCI Asia-Pacific a urcat cu 0,9%, la 134,5 puncte săptămâna trecută.
Pe de altă parte, în România indicele BET a scăzut cu 0,4%, la 7 093,5 puncte în săptămâna 12-16 octombrie.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date I.E.M.
Coordonatori: dr. Maria CARTAS, Cornel ALBU
[1] Uncia fină (in engleză Troy oz), sau „uncia monetară” este unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină (simbol u.f.) este echivalentă cu 31,1034768 grame.
[2] Media săptămânală a valorilor comunicate în după‑amiaza fiecărei zile de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
[3] Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
[4] Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic, la 12:15 ora Londrei, de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA)